Mariana BLĂNUŢĂ,
şef filială, Biblioteca M. Drăgan
Bibliotecile sunt memoria omenirii, ele reprezintă un component esenţial şi constant al interacţiunii informaţionale, culturale şi educaţionale societăţii. Scopul principal al bibliotecii este de a înlesni accesul direct şi rapid al utilizatorilor la carte, de a contribui la conturarea unor interese multilaterale. În calitatea sa de centru informativ, educativ şi recreativ biblioteca trebuie să fie o instituţie prietenoasă în care utilizatorul să se simtă binevenit şi mai presus ca orice, să fie ajutat să găsească într-un timp relativ scurt informaţia necesară. În acest context bibliotecarului îi revine rolul de a trezi şi de a cultiva pasiunea pentru lectură şi respectul pentru carte.
Într-o lume supusă schimbării, mereu flămîndă de nou şi de mai bine bibliotecile au devenit lăcaşuri ale conştiinţei planetare reuşind să imprime umanităţii o identitate proprie. Ultimele decenii au deschis bibliotecilor posibilităţi nebănuite de valorificare a imensului potenţial. Ştim, cartea a fost şi rămîne prietenul cel mai bun al omului, iradiind şi folosind toate manifestările spiritului omenesc. În anturajul culturii cartea este instrumentul cel mai de preţ şi cel mai la îndemînă, la fel de iubită în orele de linişte şi de odihnă ca şi în orele de studiu. Este instrumentul de comunicare cel mai sigur. Nimeni nu se naşte cu vocaţia cititului, dar cine a descoperit bucuriile lecturii, nu mai poate renunţa la acest „viciu nepedepsit” care îmbogăţeşte şi înfrumuseţează viaţa spirituală, adînceşte şi lărgeşte orizontul de cunoaştere şi de simţ. De aceea misiunea de a-i dezvolta copilului intelectul, de a-l ajuta să cunoască mai bine lumea le revine în primul rînd părinţilor, pedagogilor şi nemijlocit nouă, bibliotecarilor.
Secolul XXI este secolul lecturii, creativităţii şi cunoştinţelor. Matei Călinescu scria: „Lectura rămîne calea cea mai constructivă şi stimulatoare de satisfacţie a funcţiei irealului, pentru că ea creează un echilibru delicat, aproape magic între activitatea şi odihna mintală. Lectura, deşi este adesea percepută ca pasivă şi receptivă este în genere o activitate creativă şi foarte frecvent – un important element în alte procese creative. Copiii trebuie şi au nevoie să fie echipaţi cu abilităţi înalte de lectură, să acumuleze mai multe deprinderi culturale şi sociale pentru a putea face faţă schimbărilor din secolul XXI. Cercetările au demonstrat, că viaţa poate fi îmbunătăţită prin lectură. Iar bibliotecile sunt parte a lumii creative şi rolul nostru este de a-i ajuta pe copii să fie mai creativi. De aceea noi trebuie să oferim cititorilor spaţii creative, activităţi, programe etc.
Misiunea generală a Bibliotecii Maria Drăgan este asigurarea tuturor cetăţenilor sectorului Ciocana servicii de calitate şi acces la sursele de cunoaştere, cultură şi informare în scopul ca fiecare cetăţean să devină membru activ al societăţii.
Pornind de la această idee, în bibliotecă implementăm programul, care urmăreşte scopul de a-i pune în contact pe copii de diferite vîrste cu cartea în diverse forme. Pentru a ne îndeplini misiunea în bibliotecă implementăm programul „Ora poveştilor”. Povestea este o mare modalitate de cunoaştere a lumii, este un mijloc de comunicare şi o bună metodă de instruire. Ea conţine adevărurile fundamentale ale vieţii. Poveştile depăşesc hotarele spaţiului şi timpului. Ele sînt prima hrană spirituală a copilului care îl învaţă să judece, iar o poveste bine spusă poate amuza, demonstra şi dezarma. Poveştile îmbogăţesc deprinderile de a discuta, îmbogăţesc vocabularul, cultivă sentimente frumoase, stimulează imaginaţia şi creativitatea, educă spiritul de sacrificiu, altruism, solidaritate, dreptate. Pune baza concepţiei despre om şi lume.
Azi, într-o lume tehnologizată, avem nevoie mai mult ca oricînd de o poveste, pentru a nu avea o generaţie de copii ce „îmbătrînesc” în faţa televizorului sau a calculatorului. Scopul acestor ore constă în cultivarea dragostei pentru lectură şi carte. Înainte de a organiza aceste ore ne punem în faţă următoarele obiective: familiarizarea copiilor cu creaţia populară, aprofundarea deprinderilor de lectură, dezvoltarea gîndirii şi imaginaţiei creative, formarea abilităţilor de exprimare şi comunicare, cultivarea sentimentelor nobile şi a gustului estetic prin intermediul cuvîntului artistic, educarea şi informarea prin distracţie şi joc. Pentru ca povestea să aibă priză la micul cititor folosim diverse materiale ilustrativ-didactice: panouri, planşete, jucării, creioane colorate, desene, lădiţe cu poveşti, casete audio, accesorii de îmbrăcăminte. Dacă e o poveste de Ion Creangă neapărat vor fi prezente cîteva obiecte de artizan (salbă de mărgele), dacă e povestea „Cenuşăreasa” – pantofiori. Alte instrumente de valorificare a poveştilor sînt expoziţiile de carte, semnele de carte, diplomele oferite pentru ingeniozitate, curaj, spirit creativ. Programul nostru are o mascotă şi un slogan „Nici o zi fără poveste”. În buzunarul mascotei se adună sugestiile, propunerile şi dorinţele copiilor.
Copiii din societatea tehnologizării sînt mai informaţi, mai energici, au o imaginaţie foarte bogată, de aceea, pentru a evita plictiseala exploatăm pe larg elementul ludic: jocul pe roluri, jocul de cuvinte, jocuri cognitiv-distractive.
Jocul de cuvinte. Cu ajutorul cuvintelor propuse ce conţin trăsături de caracter pozitive şi negative, de caracterizat personajele din poveste. Un alt joc – copiii numesc pe rînd o poveste care începe cu literele alfabetului. Cei care ezită, ies din joc. Literele alfabetului pot fi înlocuite cu eroii din poveşti, plante, flori, animale.
Jocul pe roluri. Permite copiilor asumarea diferitor roluri care pot fi interpretate conform poveştii, dar şi abaterii de la textul original în care finalul poveştii va depinde de cititor. La acest tip de joc importante sînt accesoriile: o pălărie, o broboadă, nişte mărgeluşe.
Jocuri cognitiv-distractive. Din cele patru variante de răspunsuri găseşte, mimează personajul dat sau ajută pe eroii rătăciţi să revină în povestea lor sau identifică din mulţimea de obiecte propuse pe cele întîlnite în poveste, recunoaşte povestea, recunoaşte eroii. Aici utilizăm ghicitoarea, proverbul, poezia. Cheia în folosirea jocului este de a-i face pe copii să creadă că ei se joacă. E cel mai simplu să transformăm o activitate de joc într-un proces de învăţare. Jocul contribuie la conturarea şi antrenarea memoriei. În urma activităţii desfăşurate copilul ia cunoştinţă cu diferiţi scriitori şi creaţia lor, învaţă să definească binele de rău, bucuria de tristeţe, frumosul de urît. Cunoaşte interacţiunea dintre om şi natură, ia cunoştinţă cu mediul ambiant. Copiilor li se altoiesc valori morale, li se formează deprinderi de comunicare, sînt învîţaţi să fie azi mai buni decît ieri şi mîine mai buni decît azi, li se pune baza concepţiei despre om şi lume. Povestea rămîne a fi un proces de socializare, prin ea copilul descoperă şi cunoaşte lumea.
Nu încape îndoială că în top sînt poveştile, dar şi poezia nu trebuie neglijată, de aceea în cadrul acestui program petrecem şi ore de lectură, organizînd recitaluri de poezie, pentru a le trezi copiilor gustul faţă de acest gen literar, ca mai apoi să le devină prieten, partener de viaţă, pentru că „poezia nu este numai artă; ea este însăşi viaţa, însăşi sufletul vieţii” (Nichita Stănescu). Chiar dacă pentru majoritatea motivaţia lecturii este curiozitatea, pe parcurs lecturile lor se diversifică.
În cadrul acestui program funcţionează şi un atelier de creaţie, unde copii decupează, desenează individual şi în comun, formează tablouri din puzzle.
Biblioteca are menirea de a-i îndemna pe copii spre o lectură eficientă şi adecvată vîrstei, pentru ca mai apoi să se poată mai uşor adapta în mediul social şi să poată enunţa: „O, sfintele mele cărţi, mai bune şi mai rele, pe care soarta prielnică mi le-a scos înainte, cît vă datorez că sînt om, că sînt om adevărat (N. Iorga).
Toate succesele pe care la avem le datorăm şi partenerilor noştri, instituţiilor preşcolare şi şcolare din preajma bibliotecii şi nu în ultimul rînd voluntarilor noştri (elevilor din ciclul gimnazial), care ne ajută la realizarea acestui program.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu