DEZVOLTAREA FRUMOSULUI PRIN LECTURĂ

Liuba LOGHIN, şef oficiu, Biblioteca „Ştefan cel Mare”

Gândirea, ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gîndire umană numai prin creativitate. I. Kant

Creativitatea este o dimensiune complexă a personalităţii, care, sprijinindu-se pe date şi soluţii anterioare, în îmbinare cu investigaţii şi date noi, produce ceva nou, original, de valoare şi eficienţă ştiinţifică, social-utilă, ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor obiectivi şi subiectivi, adică a posibilităţilor persoanei şi a condiţiilor mediului socio-cultural. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine, dispoziţie a intelectului de a elabora idei, teorii, modele noi, lucruri originale. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind apreciat în deosebi prin creativitate, iar elementele esenţiale prin care se poate constata existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea, noutatea şi originalitatea, fluenţa, senzitivitatea şi ingeniozitatea. Creativitatea necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale deosebite care să se obiectiveze în produse noi, originale, nemaiîntîlnite pînă acum şi care determină schimbări calitative într-un anumit domeniu. Aceste calităţi trebuie nemijlocit dezvoltate din vîrsta fragedă. Doar prin lectură omul comunică, perfecţionându-se continuu, aspirând la noi realizări, ocupând un loc deosebit în modelarea personalităţii copilului, punându-l în contact cu lumea din jur, cu arta, ideile, sentimentele umane. Toţi copiii trebuie atraşi la lectură stimulându-li-se interesele latente procedându-se diferenţiat, ştiut fiind faptul că unii pot fi mai uşor atraşi la lectură deoarece predispoziţia lor faţă de cunoaştere este mai accentuată, în timp ce altor categorii de cititori se impun procedee ingenioase care să ţintească anumite sensibilităţi şi înclinaţii pentru necesitatea de lectură, ceea ce solicită bibliotecarului aptitudini pedagogice şi cunoştinţe psihologice pentru a obţine succesul profesional. Biblioteca are un rol hotărâtor în formarea caracterului viitorului Om, a cărui conturare începe de la vârsta de 7-10 ani, perioadă în care se formează gustul pentru lectură. Misiunea bibliotecarului este de a iniţia în tainele cunoaşterii, de a urmări în permanenţă trezirea şi dezvoltarea gustului pentru frumos şi bine, stimulând astfel inteligenţa copilului. Diversitatea serviciilor este o constantă a politicii Bibliotecii Ştefan cel Mare şi Sfânt, ca o condiţie a dezvoltării continue, pentru o mai bună servire a membrilor comunităţii pentru care funcţionează. Această diversitate nu trebuie să scape din vedere utilizatorul tradiţional al bibliotecii, dar şi atragerea unor grupuri-ţintă noi de utilizatori în acest spaţiu. Pentru realizarea obiectivelor comune ale bibliotecii au fost implicate şi alte instituţii, s-au format relaţii de colaborare şi parteneriat eficient cu Şcoala primară nr. 9; Liceul Teoretic Iulia Hasdeu; Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului din sectorul Botanica (centrele comunitare pentru copii şi tineret Codru, Ştafeta, Flacăra); cu membrii cluburilor de ceramică şi floristică Diana, Luceafărul etc. În scopul promovării şi susţinerii procesului de lectură al bibliotecii au activat cu succes cluburile Prietenii cărţii, Moştenitorii, Caleidoscopul distractiv, Createur . Mă voi opri la descrierea, expunerea activităţii clubului Createur. Activităţile acestui club contribuie la rezolvarea noilor sarcini instructiv-educative, completând volumul de cunoştinţe asimilate după programul şcolar şi pune la dispoziţie spre lectură informaţii mai ample la temă. Pe lângă rezolvarea unor sarcini instructiv-intelectuale aceste acţiuni dezvoltă gustul utilizatorului pentru frumos, totodată satisfăcându-i şi curiozitatea. Activitatea clubului constituie un mijloc important de lărgire a orizontului cultural, de dezvoltare a interesului pentru lectură şi a dragostei pentru carte. Această acţiune a avut un scop bine precizat, fiind adresat unui grup individualizat de utilizatori. După ce s-au identificat nevoile acestui grup, s-au depistat şi resursele necesare pentru implementarea noului serviciu. Din resursele necesare s-au consemnat cele existente. Conducătorul a organizat expoziţii de carte la tema Frumoase valori ale artei decorative , o listă bibliografică de recomandare celor înrudiţi cu frumosul. Pentru organizarea întrunirilor s-a ţinut cont de atitudinea creativă, de interesele şi particularităţile de vârstă ale utilizatorului. Au fost diferenţiate două grupe: – preşcolari şi şcolari (6-10 ani) – instruindu-le primii paşi în mânuirea instrumentelor de lucru; – preadolescenţi şi adolescenţi (11-17 ani) – cei ce aveau deprinderi de a mânui instrumentele şi a efectua operaţiile de lucru. Metode de organizare a activităţilor: La baza procesului de formare şi dezvoltare a deprinderilor practice au fost următoarele competenţe: 1) prezentarea instrumentelor, materialelor şi operaţiilor de lucru grupului cu copiii de 6-10 ani (au fost prezentate cele necesare pentru lucru). Însuşirea operaţiilor de lucru a fost precedată de acţiuni demonstrative: croşetare, împletire, brodare; 2) dezvoltarea deprinderilor practice. Preadolescenţilor şi adolescenţilor le-au fost prezentate cele necesare pentru muncă şi dezvoltarea deprinderilor practice prin crearea unei lucrări, atrăgînd atenţia deosebită preciziei executării operaţiilor pentru a garanta corectitudinea lor (drept inspiraţie a fost trecerea în revistă a publicaţiilor bibliotecii, cărţilor, revistelor Valea Valentina, Anna, Verena etc. 3) dezvoltarea creativităţii tehnice. Aprecierea şi stimularea manifestării de originalitate şi independenţă la rezolvarea sarcinilor de lucru. 4) evaluarea deprinderilor acumulate şi a cunoştinţelor. Evaluarea lucrărilor practice se efectuează în funcţie de calitatea obiectului meşterit. La baza procesului de evaluare finală sunt două criterii: gradul de precizie a executării lucrării; gradul de creativitate (igiena muncii, prelucrarea materialelor); 5) aptitudinile. Reguli de respectare a etapelor de lucru şi a obiectivităţilor. Abilităţi manuale, precizie, dibăcie, creativitate, siguranţă; 6) metodele folosite. Explicaţia, demonstraţia, conversaţia, comparaţia etc.; prezentarea literaturii la temă. 7) tehnici de lucru. Îndoire, pliere, lipire, asamblare, răsucire, tăiere, împungere, înnodare, găurire etc. Tematica discuţiilor a fost următoarea: Înrudiţi cu frumuseţea; Fericirea de a crea; Lucru cu croşeta; Origami. Arta figurilor din hârtie plisată; Mereu în căutarea noului; Pasiune, dăruire, frumuseţe; Natura, mediul de creaţie; Modelarea – o frumoasă îndeletnicire; Decuparea modelelor din hîrtie; Compoziţii decorative; Modelarea cubului cu flori; Clipe de frumos şi util (modele de croşetare); Ornamente populare în broderie (tehnici de lucru); Compoziţie din aluat sărat; Tehnici de lucru în lut; Prietenii noştri mai mici. Şedinţe clubului se desfăşoară după următorul scenariu: Tema 1: Fericirea de a crea (discuţie). Scopul activităţii: Dezvoltarea simţului de a percepe şi a crea frumosul, dezvoltarea la copii a simţului artistic şi a spiritului fin de observaţie, gustului estetic, răbdării, îndemânării, atenţiei şi fanteziei, calităţilor ce deschid calea spre creaţie. În program: Discuţia Fericirea de a crea. Informaţie din teoria artelor decorative. Prezentarea listei bibliografice de recomandare la temă, la baza fondului de carte al bibliotecii. Prezentarea unor obiecte model: rozete, guleraşe, prosoape brodate şi croşetate, dantele decorative – expoziţia clubului Diana. Lecţie practică Lucrul cu croşeta. Temă pentru acasă: lecturi ale tehnicii de lucru cu croşeta, la baza fondului altor biblioteci. Selectarea unor materiale prin copiere (xeroxare). Impactul: Au fost însuşite procedeele, operaţiile de lucru cu croşeta. Altă tematică a şedinţei a fost lucrul cu hîrtia. Fiind un material simplu, accesibil şi uşor de prelucrat din ea se confecţionează diferite obiecte, care totdeauna vor găsi o aplicaţie practică. Copiilor le place să efectueze din ea jucării. Prin executarea lor ei fac cunoştinţă cu lumea înconjurătoare. Ea este un material universal ce se taie, se rupe, se îndoaie, încleie uşor. Datorită acestor proprietăţi ea este indispensabilă în lucrul cu copiii. Alături cu alte materiale prelucrarea hîrtiei are o mare importanţă pentru dezvoltarea multilaterală a copiilor. În special sunt populare jucăriile confecţionate prin metoda îndoirii – origami, confecţionând diverse jucării, suvenire, flori, materiale didactice. Executarea lor contribuie la dezvoltarea gustului estetic, spiritului de observaţie, viziunii artistice a realităţii înconjurătoare, spiritului de creaţie. Resursele de modelare a hârtiei sînt foarte mari ceea ce permite să se efectueze din ea o cantitate de lucrări practic nelimitate. Confecţionarea unui obiect concret nu a fost un scop în sine, ci a servit drept mijloc de dezvoltare a capacităţilor creatoare ale copiilor. Este o ocupaţie creativă care aduce bucurie şi suscită interesul, mândria şi mulţumirea celor care reuşesc. La solicitarea membrilor clubului au fost petrecute mai multe şedinţe la tema Lucrul cu hârtia. Tema 2: Origami – arta figurilor din hârtie plisată (discuţie). Scopul: Dezvoltarea gustului estetic, a spiritului de observaţie şi de creaţie, a viziunii artistice, gândirii. Ai învăţa pe copii cu mijloace modeste să creeze mici opere de artă care pot fi folositoare. În program: Discuţia despre arta şi istoria origami. Prezentarea literaturii la temă. Prezentarea unor lucrări, exemplu – clubul Luceafărul. Modelarea figurilor de bază din cartea: Auture-Scheele, Zulal. Origami. – Bucureşti, 2003. – 80 p. Confecţionarea cubului cu flori. Activitate practică. Lucru de sine stătător, efectuarea unei figuri la dorinţă. Impactul: În procesul prelucrării hârtiei elevii s-au familiarizat cu elemente grafice, au învăţat să execute minuţios şi îngrijit trasarea liniilor şi măsurarea exactă etc. Au fost însuşite tehnici de lucru cu hârtia. Natura este unul dintre cei mai puternici factori în educaţia copilului, atunci când este îndrumat şi instruit cu profesionalism de conducătorul clubului, trezindu-i curiozitatea ştiinţifică de a observa şi înţelege viaţa din jur. Natura ne oferă un bogat material pentru explorarea fanteziei, imaginaţiei şi abilităţilor în crearea obiectelor care ne încîntă privirea. Materialele naturale sunt: conurile de brad, frunzele, nucile, ghindele, castanele, seminţele, florile uscate, scoicile, pietricelele, crengile, rădăcinile de plante etc. Jucăriile confecţionate din aceste materiale oferă micului meşter ocazia de a-şi descoperi propriile calităţi, de a-şi promova independenţa în gîndire, în creaţie şi acţiune, în raport de interese şi aptitudini. Formarea şi stimularea imaginaţiei creatoare depinde în mare măsură de calitatea activităţii şi priceperea copilului, de succesul lui obţinut în primele încercări, de încrederea în forţele proprii, de îndrumările date. Lucrul cu materiale din natură contribuie şi la educarea artistică a copiilor. Intenţia bibliotecii este de a dezvolta capacităţile creatoare şi deprinderile de muncă individuală şi în grup a copiilor, dîndu-le posibilitatea de a pune în aplicare fantezia şi imaginaţia lor pentru a le da utilitate în mod creator. Democrit a spus: „Dacă nu deprinzi pe copii să muncească, nu vor învăţa nici să citească, nici să scrie, nici muzică, nici gimnastică, nici ce va cuprinde întreaga fiinţă a omului...” Tema 3: Natura – mediu de creaţie (discuţie). Scopul: Formarea şi stimularea imaginaţiei, a capacităţilor creatoare, promovarea dependenţei în gândire, în creaţie şi acţiune în raport cu interesele şi aptitudinile copiilor. Dezvoltarea atenţiei şi dibăciei în procesul lucrului. În program: Cum să meşterim din darurile naturii (ieşiri în aer liber – extramuros). Prezentarea literaturii la temă. Modelarea unei compoziţii de flori (crizanteme) din conuri de brad. Modelarea unui panou din scoici Fluturaşi din floare. Lucru pentru acasă: colectarea materialelor pentru lucru (conuri, seminţe, frunze etc.). Impactul: Au fost însuşite tehnici de lucru cu materiale din natură, practicând ieşirile în aer liber. A devenit deja o tradiţie de a organiza expoziţia de lucrări confecţionate de membrii acestui club. Expoziţia se bucură de o mare popularitate la utilizatorii bibliotecii, atrăgînd şi alţi doritori de a participa la şedinţele clubului. Autorii celor mai interesante şi ingenioase lucrări au fost menţionaţi cu diplome şi cadouri. Transformările radicale care au loc în societate sunt indispensabil legate de constituirea societăţii informaţionale care aduc după sine implicarea şi atribuirea unui rol bibliotecilor. Bibliotecile publice au menirea de a promova cartea şi lectura, de a crea un mediu socio-cultural şi informaţional favorabil dezvoltării tinerei generaţii, formării unor personalităţi instruite, capabile să utilizeze cele mai diverse surse şi procedee de cunoaştere. Biblioteca Ştefan cel Mare şi Sfânt la etapa actuală se orientează spre extinderea şi diversificarea serviciilor oferite utilizatorului, dorind prin aceasta să devină o instituţie modernă, deschisă spre colaborare şi cooperare, capabilă să satisfacă necesităţile şi interesele de informare ale tuturor beneficiarilor. Ca obiectiv prioritar ne-am propus sporirea potenţialului informativ şi atragerea utilizatorului nou în bibliotecă prin diversificarea serviciilor oferite, desfăşurând ample activităţi culturale cu caracter educaţional, de promovare a lecturii şi a valorilor spirituale, îndeosebi în mediul copiilor. Dacă mai adăugăm acestor facilităţi ambianţa plăcută din bibliotecă, spaţiile generoase, mobilierul stilizat şi echipa de bibliotecari ingenioşi şi creativi, putem afirma că la Biblioteca Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt există toate condiţiile pentru educaţie, instruire, odihnă şi petrecere a timpului liber pentru utilizatorii de toate vârstele.