miercuri, 11 noiembrie 2009

ADOLESCENŢII ÎNTREABĂ, BIBLIOTECA RĂSPUNDE

Elena VULPE,
director, Biblioteca „O. Ghibu”
Noul Program Temele de acasă - Non scholae sed vitae discimus (Nu învăţăm pentru şcoală ci pentru viaţă) ininiţiat de bibliotecă este o provocare pentru o posibilă metodologie de instruire şi învăţare, de receptare şi pregătire a temelor de acasă. Prin caracterul său informativ-educaţional programul urmăreşte scopul asigurării şi extinderii suportului informaţional acordat sistemului de învăţământ şi fiecărui elev în parte prin optimizarea practicii de învăţare, formarea aptitudinilor de instruire şi lucru cu cartea. Pentru realizarea acestui program biblioteca s-a documentat şi informat având mai multe colaborări cu şcoala, profesorii şi elevii, au studiat conţinuturile şi practicile educaţionale. Conştienţi de necesitatea susţinerii proceselor de studiu a tinerilor, bibliotecarii au solicitat sprijinul cadrelor didactice- profesori de la LT M. Eliade, Prometeu, S. Haret, O. Ghibu, care s-au implicat în organizarea unei mese rotunde Biblioteca-suport pentru educaţia şi formarea tinerilor , la care au aderat părinţi şi adolescenţi, care au dezbătut teme şi direcţii de dezvoltare a cunoştinţelor, a psihologiei învăţării, a teoriei didactice. Prin comunicările susţinute: Sistemul educaţional modern (V. Postolachi), Stimularea activităţii de învăţare în şcoală (C. Şchiopu), Internetul - un mod creativ de instruire (D. Bacal), Implicarea familiei în procesul educaţional (S. Sava), Biblioteca - suport al educaţiei (E. Vulpe) s-a încercat a sensibiliza şi stimula gustul comunităţii şcolare pentru lectură, a încuraja elevii în frecventarea bibliotecii. Tot în acest context al cercetării privind situaţia învăţământului şi educaţiei, se inscrie şi lansarea de carte Metodica predării literaturii romăne de C. Şchiopu, care a propus un studiu inedit ce suplineşte golul cerccetărilor în domenuil teoriei şi metodologiei instruirii, menit să îmbunătăţească calitatea învăţământului autohton. Manifestarea a beneficiat de asistenţa numeroasă a reprezentanţilor Ministerului educaţiei şi Tineretulu, Direcţiei de educaţie a Primăriei, Centrului de Inovaţii Educaţionale, Catedrelor de literatură română şi comparată , formată din profesori universitari şi şcolari, doctoranzi, masteranzi, elevi şi studenţi de la diverse instituţii de învăţământ. Vorbitorii (L. Handrabura, L. Armaşu, V .Goraş, O. Cosovan, L. Sclifos, L. Caşu, L.Berzoi, V. Fonari) au menţionat reperele teoretice şi sugestiile practice care pun accent pe învăţarea prin cunoaştere- descoperire şi efortul propriu al elevului: factorii subiectivi ce favorizează receptarea, conceptele de interpretare şi studiere a operei, tehnici şi metode interactive, sugestiile practice pentru organizarea lecţiilor. Deşi lucrarea se referă la metodica predării, bibliotecarii au sesizat multe elemente inovative, accesibile şi atractive, care pot fi întroduse în practica de pregătire a temelor de acasă, cum ar fi procedeele de interpretare a operelor literare (jocul didactic, brainstormingul cu mapa de imagini, jocul figurilor de stil), metodele interactive de stimulare a gândirii creative a elevilor (stimularea întâlnirii cu personajele operei literare, ecranizarea operei literare, studiul de caz, procesul de judecată, situaţia de opţiune morală, pictura verbală ş.a.), sau tehnicile de lucru cu cartea (conversaţia euristică, problematizarea, algoritmizarea, metoda PRES), care actualizează experienţele de viaţă şi de lectură. Iniţial însă am pornit de la experienţa bibliotecară. Tacticile şi instrumentele de lucru existente în bibliotecă ne-au oferit largi posibilităţi de a veni în sprijinul elevilor pentru pregătirea temelor de acasă. Activităţile au inclus în agenda programului organizarea expoziţiilor cu tematică şcolară, elaborarea listelor bibligrafice şi de recomandare, selectarea informaţiilor în mape tematice, dezbateri asupra cărţilor jubiliare incluse în curriculum, care să vină în ajutorul pregătirii temelor. Pentru formarea deprinderilor de dobândire a informaţiilor, au fost organizate lecţii bibliografice, zile de informare, expoziţii de carte: În ajutor programului liceal şi universitar, Cărţi noi despre educaţie, Ziua cunoştinţelor: lumea substanţială a tuturor timpurilor, Pedagogul-călăuză pe drumul regăsirii sinelui pierdut, Cartea- talismanul magic al sufletului omenesc, G. Vieru –Poetul cu lira-n lacrimi, M. Eliade – făclier al generaţie tinere, C. Petrescu: Romantic modern şi expresivă complexitate de incizie, A. Odobescu – pasiunea reconstruirii istorice, O. Drâmba – un Ulise al culturii şi civilizaţiei, L. Lari „Lira care destramă pânza de păianjen a destinului” , D. Matcovschi – poetul ce arde pe altarul cuvântului, P. Istrati - remarcabil prozator şi vizionar social. Au fost elaborate un şir de liste bibliografice tematice şi de recomandare conform curriculumului şcolar cu implicarea elevilor care au fost instruiţi în depistarea şi localizarea surselor informaţionale: Lectura- sursă a inteligenţei şi creativităţii, Cultura- imaginea intelectuală a unei ţări, Opera lui N. Breban, o năzuinţă a unei superioare pedagogii socio-culturale, M. Eminescu - misterioasa forţă creatoare a universului, Poeta sufletelor triste – O. Cazimir, Opera lui Macedonski. Pentru formarea deprinderilor de căutare şi regăsire a informaţiilor, elevilor li s-au propus să alcătuiasca de sinestatător liste bibliografice. În cadrul unui concurs au fost evidenţiate cele mai bune liste bibliografice alcătuite de elevi, ţinându-se cont de valoarea selecţiei şi numărul de menţiuni bibliografice. Astfel elevii au alcătuit următoarele liste bibliografice: Limba maternă – oglinda sufletului unei naţiuni, Apa – componentă indispensabilă a vieţii şi elixirul existenţei, Buletinul de identitate al Ţării Moldovei, Internetul – o lume a vitezei şi informaţiei, fiind menţionaţi cu diplome de încurajare. O plusvaloare în satisfacerea cerinţelor utilizatorilor şi suport informaţional în procesul instructiv- educativ au devenit mapele tematice: G. Vieru – un Manole al limbii române, Chşinău- metropolă din perspectiva orizontului european, Apa – parte integrantă a vieţii, Astrologia - o cheie pentru înţelegerea universului şi a propriului tipar psihologic, Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini, Tinerii- viitorii făuritori ai ţării, O. Ghibu: Pedagogie şi concepte educaţionale. O altă forma de activitate au fost discuţiile susţinute pe marginea cărţilor jubiliare din programul şcolar: “Casa mare” de I. Druţă, “Apus de soare” de B. Delavrancea, “Mara” de I. Slavici, “O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, “Viaţa lui Ştefan cel Mare” de M. Sadoveanu, prin care elevii au învăţat cum poate fi interpretat un text literar din diverse perspective: tematică, structuralistă, ideatică. Ocolind teoretizarea excesivă în aceste activiţăţi au fost folosite metode şi procedee didactice interactive, renunţând la stereotipuri şi insistându-se asupra ideii dezvoltării gândirii creative la elevi prin curiozitate, plăcere şi necesitate de a cunoaşte textul, de a emite mesaje personale faţă de problema abordată de scriitor, de a reproduce creativ textul, de a comenta tema, motivul literar, figurile de stil prin diverse jocuri didactice: jocul metaforei, personificării, comparaţiei. Activităţile culturale reprezintă un mijloc suplimentar de difuzare a infomaţiilor pe tematică şcolară, aducând la cunoştinţa elevilor creaţia şi personalitatea unor scriitori consacraţi şi jubiliari. Seratele de creaţie: G.Vieru- ochiul de vege al neamului, N. Popa raportat la starea de spirit a literaturii moderne, G. Vodă- La capătul vederii, Argonaut modern prin minele aurifere ale graiului: I. Hadârcă, organizate prin implicarea elevilor şi studenţilor i-au determinat să cunoască mai în deaproape opera, subiectele şi motivele creaţiei, individualitatea artistică, îmbogăţindu-le cunoştinţele şi inspirându-i spre creaţii proprii, spre descătuşarea capacităţilor de comunicare, spre îmbogăţirea potenţialului intelectual. Seratele de creaţie au fost susţinute de concursul de eseuri G. Vieru- coloana infinită a spiritului românesc în Basarabia, inspirat în baza unui aforism de-al poetului şi o scrosoare plăsmuită şi adresată autorului, precum şi răspunsul la întrebările Prin ce ne place şi ce ne învaţă poezia lui G. Vieru, urmat de un recital poetic Steaua de vineri. Tot în sprijinul pregătirii Temelor de acasă a fost organizat în acest an Programul Magister dixit – Şcoala măiestriei literare, preşedinte – dr. V. Postolachi cu o periodicitate bilunară, care a avut în obiectiv formarea deprinderilor, abilităţilor în abordarea teoretică şi practică a textului şi comentariului literar. În cadrul programului au avut loc 20 de lecţii interactive pe diverse teme: Calităţile unui bun analist, Tehnici fundamentale de analiză a textului literar, Virtuţile stilistice ale opusului literar, Conexiuni extraliterare, Concepte operaţionale în cadrul genurilor literare, Confruntarea textelor, Tehnica redactării, Gestionarea textului literar, Analiza textelor literare din presa periodică. Aceste lecţii sunt o adevărată şcolaă a măiestriei literare care solicită dezvăluirea virtuozităţilor stilistice şi aplicarea noţiunilor de teorie literară asupra textului beletristic, contribuie la argumentarea unei opinii personale asupra textului. În rezultat impactul lecturii asupra arsenalului afectiv al tânărului cititor contribuie la cultivarea gustului pentru lecturi şi fortificarea voinţei pentru a înfrunta neantul indiferenţii. În cadrul Programului Temele de acasă au fost organizate 34 manifestări la care au participat 1227 persoane.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu