Mariana HARJEVSCHI,
director, Biblioteca Publică de Drept,
coordonator eIFL-IP
Circa 48 participanţi, membri ai Consorţiului eIFL.net, au participat în cadrul celei de-a 2-a ediţii a Conferinţei Globale organizate de eIFL-IP, pentru a obţine cunoştinţe în domeniul dreptului de autor, politicii de acces la conţinutul electronic, excepţii şi limitări fundamentate în legislaţia internaţională şi a împărtăşi experienţa naţională privind promovarea accesului echitabil şi imparţial la informaţie în cadrul bibliotecilor prin prisma respectării dreptului de autor. Republica Moldova a fost prezentă la această conferinţă, reprezentată de Mariana Harjevschi, coordonator eIFL-IP şi Nadejda Caraulean, coordonator în cadrul Secţiei Înregistrare şi Expertiză al Departamentului Drept de Autor şi Drepturi Conexe al Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală.
Teresa Hackett, managerul de program eIFL-IP, a menţionat că „acest eveniment, deşi întruneşte bibliotecari din mai multe ţări şi dezbate diverse legislaţii naţionale cu privire la dreptul de autor, totuşi bibliotecarii au un motto comun – promovarea accesului la informaţe”. Invitatul special al conferinţei a fost Becky Hogge, jurnalistă, nuvelistă şi ex-director al Grupului Drepturi deschise, care a prezentat câteva iniţiative internaţionale ale societăţii civile privind promovarea accesului la informaţie, printre acestea: A codifica nu este o crimă! (acţiune de eliberare a programatorului rus Dmitrii Sklyarov care a făcut public în cadrul unei conferinţe în domeniul tehnologiilor informaţionale la Las Vegas, NV, despre posibilităţile de copiere din The Advanced eBook Processor în PDF, 2001), Defectuos prin design (campanie împotriva DRM (Digital Rights Management), 2007), A multiplica e un drept (mişcare în Brazilia ce a anulat reformele legislative care interziceau multiplicarea oricăror materiale didactice în cadrul universităţilor, 2005).
„Administrarea unei arhive electronice reprezintă promovarea unui drept de autor echitabil” a comentat consultantul juridic al Fundaţiei SURF, Wilma Mossink. Comunicarea autoarei s-a axat pe susţinerea acţiunilor privind accesul deschis, prin crearea arhivelor electronice şi aplicarea reglementărilor dreptului de autor şi a licenţelor. În continuare, dna Mossink a prezentat şi a analizat comparativ situaţia lucrărilor „orfane” în SUA, Canada, precum şi în ţările nordice. Imposibilitatea identificării sau localizării autorilor individuali sau instituţionali impune un cadru legislativ eficient şi mecanisme de asistenţă raţionale: expertiză, tehnologii etc. Prezentarea Digiti©E, instituţie olandeză ce monitorizează proiectele de digitizare de către instituţiile culturale a fost apreciată de către participanţi, deoarece oferă posibilităţi eficiente de a pune la dispoziţie diverse publicaţii în scop didactic şi educativ.Kevin L. Smith, coordonatorul programului Comunicare ştiinţifică din cadrul Universităţii Duke, SUA, a relatat despre necesitatea elaborării unei politici interne a bibliotecilor cu privire la respectarea dreptului de autor, aceasta fiind utilă în evaluarea utilizării operelor protejate de drept de autor de către bibliotecari şi utilizatori şi reducerea încălcărilor juridice în cadrul diverselor activităţi de bibliotecă: proiecte de digitizare, împrumut interbibliotecar, multiplicări de documente pentru utilizatori, descărcări de documente electronice etc. Participanţii au sprijinit ideea că implementarea politicilor în domeniul dreptului de autor trebuie urmate de instruiri continue a bibliotecarilor şi activităţi de advocacy. În cadrul aceleaşi sesiuni privind dreptul de autor şi digitizarea materialelor imprimate, Kevin L. Smith, bibliotecar şi avocat, s-a referit la Proiectul Google cu privire la digitizarea colecţiilor, lansând potenţialele probleme pe care le poate aduce proiectul: cenzurarea unor materiale propuse de către biblioteci spre digitizarea, încălcarea dreptului la confidenţialitate prin înregistrarea datelor cu privire la preferinţele de lectură electronică / accesare a informaţiei, inclusiv monopolizarea digitizării cărţilor.
Comunicarea dnei Janice T. Pilch, şefa Serviciului achiziţia literaturii slave şi est europene, din cadrul Universităţii Illinois, Urbana-Champaign, SUA, despre cultura popoarelor indigene a provocat interes participanţilor din Africa. Autoarea a menţionat despre cadrul cultural, politic şi legislativ privind drepturile popoarelor indigene, ce necesită a fi considerat cu atenţie în derularea proiectelor de digitizare a moştenirii culturale. Valorile biblioteconomice promovate de către asociaţiile profesionale: libertatea de expresie, accesul la informaţie, diseminarea cunoştinţelor, trebuie să respecte tradiţiile popoarelor indigene: menţinerea identităţii colective, protejarea simbolurilor şi semnelor autohtone etc.
Mesajul dlui Christopher Friend: „Fiecare carte tipărită trebuie să fie editată în format Braille în aceeaşi zi şi la acelaşi preţ”, formulat în proiectul Tratatului OMPI (Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală) vine să demonstreze despre necesitatea îmbunătăţirii accesului la lectură persoanelor cu dizabilităţi de vedere. La fel şi proiectul Creative Commons, la care au aderat diverse ţări, prezentat de către Maja Bogataj din cadrul Institutului de Propritatea Intelectuală din Ljubljana, Slovenia, a suscitat curiozitatea bibliotecarilor. Creative Commons este un instrument electronic ce oferă gratuit licenţe pentru utilizarea operelor (format textual, video etc.), permiţând remixarea, descărcarea şi utilizarea acestora fără atenţionarea deţinătorilor de drepturi de autor.
În final participanţii şi-au împărtăşit şi alte probleme cu care se confruntă bibliotecile în mediul electronic vis-à-vis de reglementările cadrului dreptului de autor, care au inclus: ajustarea legislaţiei naţionale conform acquisului comunitar (Mongolia), promovarea culturii juridice pentru bibliotecari (Federaţia Rusă), crearea unui mecanism juridic ce ar permite transpunerea materialelor retrospective, precum şi a celor iniţial create în mediul electronic (Africa de Sud) etc.
Un moment-surpriză al evenimentului a fost lansarea de către eIFL IP a Proiectului Legii cu privire la dreptul de autor, un model de act normativ ce include excepţiile şi limitările ce pot fi preluate, implementate în funcţie de specificul sistemului de drept naţional, de către ţările în curs de dezvoltare în legislaţiile interne.
Mariana Harjevschi, coordonator eIFL-IP Moldova, a prezentat experienţa Asociaţiei Bibliotecare privind promovarea unui cadru de reglementare în domeniul dreptului de autor echitabil în Republica Moldova în cooperare cu societatea civilă şi decidenţi, inclusiv a relatat în comunicarea sa Obţine finanţare! Conceptul de proiect cu privire la promovarea unei legislaţii corecte cu privire la dreptul de autor despre activităţile proiectului în derulare Advocacy pentru îmbunătăţirea Legii cu privire la dreptul de autor şi drepturi conexe: Rolul bibliotecilor în Republica Moldova.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu