joi, 12 februarie 2009

GRIGORE VIERU – UN OM PREDESTINAT SĂ LUMINEZE

Liuba CIOBANU, şef oficiu, BP „Ovidius”
De drag de Grigore Vieru, în preajma zilei de naştere a poetului, în incinta bibliotecii „Ovidius” a avut loc şedinţa cenaclului „Ovidius” unde s-a desfăşurat spectacolul literar-artistic cu un triplu generic (in memoriam): Poetul suferinţelor noastre – Poetul ce ne aduce Lumina – O lumânare pentru Poet... Nenumărate volume din creaţia poetului şi lucrări cu referinţă la activitatea sa literară, aflate în colecţia bibliotecii, au fost prezentate în cadrul expoziţiei cu acelaşi generic, aranjate cu gust pe un stand mobil. Poetul Ianoş Ţurcanu cu multă durere, dar şi lumină în suflet a moderat această activitate, la care au fost prezenţi scriitori, lingvişti, elevi şi studenţi, mulţi alţi cititori ai bibliotecii. „Adresându-ne lui Grigore Vieru, o să vorbim întotdeauna unui om viu, deoarece astfel îl simţim în inimile noastre, a susţinut poetul Iulian Filip. Este o personalitate complexă, un spirit viu, demn de crucea ce o ducea. Grigore Vieru a simţit şi a suferit această alar: trăim într-o istorie falsă! Integritatea spirituală românească era în vizorul său în permanenţă. De aceea a fost în multe centre culturale din România pentru a duce mesajul basarabenilor. Era omul ce îşi ţine promisiunile date, orice sătuc, cât de mic, îl vizita dacă era invitat. El a intrat şi în casa fiecărui copil, în primul rând, prin Albinuţa sa superbă. A pus şi în gura interpreţilor cuvinte de o valoare de aur. Cel mai frumos lucru este să nu vorbim despre Poet la trecut, să-i citim opera integral, nu numai după programul şcolar – a fost mesajul adresat în primul rând elevilor. Fiecare va găsi un gând adresat lui, trebuie de prins această clipă de revelaţie în viaţa fiecăruia. Grigore Vieru are nişte rânduri pe care te poţi sprijini în viaţă”, a mai spus poetul. Ziaristul Ion Borş se mândreşte că este consătean cu ineditul Poet Grigore Vieru. Le-a povestit celor prezenţi despre acest sat frumos, Pererita, situat pe un deal de pe malul Prutului, înconjurat din trei părţi de pădure. Tatăl său a fost coleg de clasă cu Poetul şi-l amintea ca pe un copil plăpând, dar care ştia să se apere cu puterea Cuvântului. Preşedinta Societăţii „Limba noastră cea română”, dna Valentina Butnaru, a readus în memorie faptul că anume Grigore Vieru, la 17 martie 1990, la Congresul de formare a acestei societăţi, a citit poezia „Limba noastră cea română” şi a propus la iniţialul titlu de „Limba noastră” să fie numită mai corect – „Limba noastră cea română”. Această propunere a fost acceptată în unanimitate de toţi participanţii. Toţi care l-au cunoscut erau impresionaţi de puterea sa de muncă, de meticulozitatea cu care redacta orice poezie până în ultima clipă dinaintea apariţiei ziarului „Literatura şi arta”, la redacţia căruia venea ca la a doua sa casă. Se bucura dacă simţea sprijinul prietenilor, dar şi el la rându-i, chiar fiind bolnav pe pat de spital, scria versuri de încurajare a prietenilor. Aşa l-a prezentat poeta şi publicista Nina Josu, care deseori a avut interviuri cu Maestrul, pe care intenţionează să le adune şi să le publice într-o ediţie separată. Pe parcursul spectacolului comemorativ, un grup de studenţi de la Colegiul de Construcţii, au recitat mai multe versuri memorabile din creaţia Poetului. Ei au expus şi creaţiile proprii de picturi inspirate din versurile lui Grigore Vieru, au venit şi cu poezii de creaţie proprie dedicate acestui Mare Martir al poporului basarabean. O revelaţie de suflet au fost melodiile din creaţia poetului, interpretate de tânăra Natalia Croitoru. Este de remarcat faptul că aceasta a fost prima ieşire în public a acestei cantautoare. Astfel, biblioteca încurajează tinerele talente, le promovează şi în felul acesta a fost observată de către jurnalista Zina Izbaş şi invitată să participe la o emisiune pentru tineret de la Radioul Naţional. În şirul activităţilor de comemorare a Poetului s-a înscris şi ora de lectură în cadrul cenaclului pentru copii „Mugurel” cu genericul Grigore Vieru – poetul unei lacrimi imense. Au participat elevii claselor a patra de la Liceul Naţional „Mihai Viteazul” şi un grup de copii de la Centrul comunitar „Buburuza”, condus de pedagogul-organizator Natalia Gordilă. Copiii au ascultat o mică prelegere despre acest ilustru Poet al neamului nostru, prezentată de scriitorul Dumitru Mămăligă, redactor-fondator al revistei literare pentru tineret „Roua stelară”. Scriitoarea Lidia Hlib, moderatoarea cenaclului, a atenţionat copiii să citească şi să încerce să înţeleagă mottoul versurilor lui Grigore Vieru, deoarece întreaga operă a poetului poate fi determinată drept un Testament scris de Poet pentru urmaşi. Scriitoarea a provocat copiii la gândire activă, adresându-le un şir de întrebări la care căutau răspuns în comun: de ce spune Grigore Vieru că mama este ca o carte? Ce cugetări şi poveţe putem extrage din versurile poetului? Aceste poveţe pe care trebuie să le înţelegem sunt: să trăim cinstit, să iubim şi să stimăm părinţii, munca omului trudit, să ne iubim Patria, Limba şi graiul strămoşesc. Copiii au recitat versuri din creaţia Poetului, au citit şi din unele încercări literare proprii – poezii şi eseuri dedicate memoriei lui Gr. Vieru: Slăvite, mândrule poet; S-a stins o lumânare etc. Scriitoarea Lidia Hlib a ales câteva poezii pentru a fi publicate într-o revistă pentru copii, remarcându-le de fapt pe toate ca fiind bune, deoarece copiii au încercat să-şi transmită emoţiile, mesajele pe care le-au înţeles ei din opera Poetului. În final dna Natalia Gordilă a organizat un concurs la care au participat 12 elevi din sală. Ei au primit câte un bilet cu o întrebare despre viaţa şi activitatea literară a Poetului şi cei care au dat răspunsuri corecte au fost premiaţi cu un mic cadou, desigur câte o carte din partea bibliotecii „Ovidius”. Astfel s-a făcut o recapitulare a celor relatate la activitatea dată şi s-a întipărit în memoria micilor cititori necesitatea de a-l citi pe Grigore Vieru. Rămâne nemuritoare creaţia sa inspirată de tot ce avem mai sfânt – mama, iubirea, limba română, adevărul istoric, neamul românesc. Poezia lui rămâne vie printre noi, iar noi poate vom deveni mai receptivi la mesajele ei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu