PROGRAMUL CHIŞINĂUL CITEŞTE O CARTE - O TRADIŢIE CULTURALĂ A CAPITALEI

Elena VULPE, director, Biblioteca „O. Ghibu”

O aplicare originală de impulsionare a actului lecturii prin intermediul unei cărţi, una care să fie fascinantă pentru a nu fi abandonată în favoarea altor plăceri, este invitaţia la lectură cu profund efect modelator a Programului Chişinăul citeşte o carte. Adresată intregii comunităţi şi fiecărui cititor în parte, acţiunea are mai multe obiective esenţiale: crearea pentru cititori a unui spaţiu favorabil comunicării, construirea competenţei culturale, crearea unui sistem de valori specifice societăţii căreia îi aparţin. Accesul dirijat la lectură prin intermediul unei cărţi-obiect cultural esenţial şi purtătoare a unui univers- în care chişinăuianul se poate proiecta existenţial, este un mijloc de modelare a personalităţii, de regăsire a propriului destin, de conştientizare a propriei identităţi şi valori, de descoperire a orizontului cultural în care vieţuieşte, de deschidere spre valorile celuilalt, de comparare cu valorile proprii şi naţionale. Această acţiune de socializare a lecturii la care participă toate filialele din reţeaua BM amplifică actul lecturii, extinzându-l la dimensiunile întregului oraş. Programul Chişinăul citeşte o carte prin care se produce sincronizarea concomitentă a procesului lecturii de către toţi locuitorii capitalei, răspunde unui deziderat de redimensionare a spaţiului cultural prin lectură, de impulsionare a interesului pentru carte, o intensificare a apelului la autentica spiritualizare. Or, cu orice carte citită, societatea se modeleză spiritual prin lecturi, câştigă un suflet reverberat de mesajul şi plasticitatea cuvântului artistic şi elevaţia gândirii. Programul pe care şi-l propun bibliotecile în sprijinul lecturii comunităţii chişinăuene, al interacţiunii dintre “literatură şi public”, al stimulării actului de cunoaştere, solicită includerea în agenda lui a unor autori şi cărţi de valoare care să incite interesul publicului spre lecturi, să valorifice potenţialul creaţiei locale, să stimuleze creativitatea şi dialogul intercultural, să dezvolte parteneriate. În anul curent conform deciziei unui juriu şi avizul Uniunii Scriitorilor a fost propus spre lectură romanul “Măcel în Georgia” de Dumitru Crudu, nominalizat la Premiul Naţional de Proză, conferit de Ziarul de Iaşi pentru anul 2009. Biblioteca a pregăit un program complex de acţiuni cu multe componente şi surprize ţinănd cont de modernitatea scrisului şi al mesajului acestui autor, de abordarea mai multor genuri, de grija pentru tehnica scrisului, de modelele ce le urmează, care în ansamblu vorbesc toate de notorietatea unui scriitor original. Informaţiile despre autor au fost ilustrate în Power- Point “Dimensiunea europeană a creaţiei lui D. Crudu”, întregită de expoziţia de carte şi imagini”O voce distinctă a posmodernismului contemporan”, mapa tematică “Un maratonist al stării de urgenţă”, revista bibliografică “ Un scriitor reprezentativ al generaţiei postmoderniste” şi două semne de carte, care au avut mobilul de a-l ghida pe cititor, lăsându-l a se dumeri el însuşi asupra valorii şi personalităţii lui D. Crudu. Biblioteca a organizat o serată de creaţie cu genericul “D. Crudu- o certitudine a literaturii contemporane” cu participarea autorului, familiarizând publicul cu dimensiunile şi profilul său de creaţie. Despre autor şi-au spus punctele de vedere publicistul V. Pohilă, cercetătorul V. Răileanu, profesorul M. Postu, care au apreciat activitatea prodigioasă a unuia dintre cei mai importanţi poeţi şi dramaturgi contemporani, care înscrie în arsenal cinci volume de poezie şi şapte de dramaturgie. Publicul constituit din scriitori, critici literari, jurnalişti, bibliotecari, elevi şi studenţi au aflat multe amănunte din viaţa şi creaţia susţinută pe mai multe planuri, precum cel de editor al ziarului “Starea de urgenţă”, de redactor al postul de radio “Europa Liberă”, după piesele căruia s-au realizat spectacole de teatru, spectacole radiofonice şi filme în R. Moldova, România, Italia, Franţa, Germania, Haiti şi Suedia, scriitorul fiind destins cu opt premii de pe diferite continente. Masă rotundă “D. Crudu în trei ipostaze – poezie, teatru şi roman” a constituit mobilul unor polemici susţinute de scriitori, critici literari, jurnalişti, cititori vis-a-vis de profilul de creaţie, de noul curent literar- fracturismul, iniţiat de D. Crudu şi M. Ianus, după care au fost supuse dezbaterilor mai mule volume semnate de autor, printre care: Falsul Dimitrie, Crima sângeroasă din staţiunea violetelor, Salvaţi Bostonul , Duelul şi alte texte, Oameni ai nimănui , Steaua fără... Mihail Sebastian ş.a. Aceste polemici au avut un impact deosebit asupra publicului prezent care le-a oferit o imagine de ansamblu asupra unui scriitor erudit şi rafinat, înzestrat cu o gândire nonconformistă, cu o subtilă intuiţie şi o acută conştiinţă a valorii. După întroducerea aprofundată în temă şi iniţierea publicului cu etapele biografice şi dimensiunile artistice ale sctiitorului D. Crudu a avut loc lansarea romanului “Măcel în Georgia”, care semnalează debutul său de romancier. Despre autor şi cartea prezentată şi-au exprimat opiniile scriitorii A. Burac, V. Beşleagă, I. Hadârcă, jurnaliştii V. Pohilă, R. Rogac, D. Mihail, accentele fiind puse pe noutatea romanului, care şochează de la titlu şi copertă, pănă la realităţile crude, drama profundă a unor popoare a căror identitate a fost măcelărită de regimul sovietic. Iar Basarabia se prezintă ca o rană deschisă prin prisma eroului principal Angelo, un tânăr poet şi cercetător al relaţiilor seculare dintre Moldova şi Georgia, care aflat atât la Chişinău, cât şi la Tbilisi, este martor al unor evenimente similare din preajma anilor'90. Calificativele enunţate de vorbitori: roman spectaculos, proză incitantă, altfel de roman, analist al sufletului uman, probă de maturitate, carte-provocare, sugestie de a veni în realitate, sunt doar o parte din cuvintele-cheie care pot sugera atmosfera în care s-a desfăşurat cu mult succes lansarea. Discuţiile asupra articolelor “Măcel în URSS” de M. Vakulovski, şi “Cruzimi în Georgia” de C. Ciotloş , apărute în “Ziarele “România literară” şi respectiv în “Flux” au continuat şirul debordărilor, insistându-se asupra faptului că nici vorbă de măcel gruzin veritabil în debutul romanesc al lui D. Crudu, iar nesfârşitele violenţe stradale, de bastonaşe poliţieneşti, de trădări în interiorul unui cerc etnic neomogen de prieteni, se aplanează în termeni terapeutici- o influienţă de la poetul georgian Ştefan Agopean, fără ca amprenta modelului să iasă în evidenţă. Aşa cum au menţionat participanţii la discuţie - V. Beşleagă, A. Burac, L. Turea, comparatismul trece în comportamentism, procedeu prin care Crudu brevetează o formă de individualizare a documentulu, creând un excelent roman existenţialist, social şi psihologic, la fel de interesant pentru istorici şi filologi, cât şi pentru publicul cititor. Impact. În cadrul celor 6 manifestări organizate de bibliotecă, la care au participat 365 persoane, publicul a rămas impresionat de a descoperi o carte bună, care îţi ridică multe întrebări şi te ajută să te cunoşti mai bine. Această călătorie ghidată de un scriitor autentic te determină să analizezi, să compari şi să-i înţelegi pe alţii, cititorii fiind motivaţi de a descoperi un nou univers şi o experienţă intelectuala supusă subtilităţii esteticii postmoderniste. Acest interes l-au demonstrat cele 159 de împrumuturi ale romanului “Măcel în Georgia” înregistrate la bibliotecă, alături de 973 de consultări a altor documente: cărţi, ziare, reviste cu informaţii, referinţe şi menţiuni despre autor.