ARTOTERAPIA-SPLENDOARE CROMATICĂ ŞI IMAGINE REVELATORIE

Elena VULPE, director, Filiala «O. Ghibu»

Utilizarea limbajului plastic în bibliotecă se prezintă ca o modalitate suplimentară, emotivă şi eficientă de interacţiune asupra lectorului prin fascinaţia cuvântului, splendoarea cromatică şi imaginea revelatorie, care amplifică procesul de recepţie a mesajului informaţional, nuanţându-l, făcându-l mai actual, mai viu şi mai lesne de asimilat. La confluenţa dintre cuvânt şi imagine se produce o atmosferă de armonie, de echilibru spiritual, care relaxează, revigorează, inspiră cititorul. Contactul direct, intim cu valorile de artă, care se produce la o singură ridicare a ochilor de pe carte, provoacă cititorului emoţii, impresii, trăiri pozitive ce subscriu toate laolaltă stării de confort psihologic atât de necesar omului de studiu. Acest confort comportă prin esenţa sa acţiuni terapeutice atât asupra creierului obosit de efortul lecturii, cât şi asupra atmosferei localului, căreia prezenţa operelor de artă îi conferă linişte, calm, concentrare. În plus, acest program acţionează asupra publicului întocmai ca şi binecunoscuta disciplină terapia prin artă, aplicată cu succes în medicină, psihologie, pedagogie şi, mai nou, în culturologie. Propus vizitatorilor de către BP «O. Ghibu», acest program, aidoma unei panorame ce-şi schimbă mereu stilul şi autorii (pictură, grafică, sculptură, postere, stampe, medalii, timbre, goblenuri, icoane pe sticlă, tapiţerie, ceramică, broderii, design vestimentar), a fost amplificat de toate filialele, trezind un viu interes în rândul cititorilor care nu-şi mai pot închipui astăzi sălile de bibliotecă fără acea «vrajă a culorii», care coboară din imagini şi farmecă spiritele. Iniţiat de bibliotecă în cadrul Salonului de Arte Frumoase (preşedinte Gheorghe Oprea) Programul constituie o formă de activitate ce completează spectrul multilateral al serviciilor pentru cititori cu unul nou - expoziţiile de artă plastică, organizate în sălile de bibliotecă ca o alternativă la muzee şi galerii de profil, care propun consumatorului de informaţii o vibrantă întâlnire cu arta autentică şi cultivarea gustului estetic. Scopul programului este promovarea artei plastice naţionale şi universale, cunoaşterea genurilor şi tehnicilor de interpretare ale artiştilor consacraţi cât şi a tinerilor creatori, astfel instituţia bibliotecară reprezintând o pistă de lansare pentru aceştia, simultan contribuind la formarea unui gust estetic rafinat de contemplare şi percepţie a artei de către vizitatori. Salonul de Arte Frumoase, instituit în cadrul bibliotecii, este deja un deliciu estetic pentru publicul chişinăuian. Sistematic el îşi deschide uşile cu noi lucrări marcate de rafinament, eleganţă şi modernism, oferind iubitorilor de artă o informaţie amplă despre fenomenul plastic atât de la noi cât şi de peste hotare. Expoziţiile personale şi de grup, lansările de albume de artă, concursurile de creaţie, valorificarea fondului de referinţă în domeniu al bibliotecii, mesele rotunde, dezbaterile pe marginea problemelor actuale ale artei contemporane constituie doar o parte din obiectivele programului, la care s-ar mai adăuga: crearea unei pinacoteci a bibliotecii şi promovarea imaginii instituţiei prin mediatizare. În cadrul Programului au fost organizate expoziţii ale celor mai valoroşi artişti plastici cu prezentarea lucrărilor de diferite genuri, tehnici şi stiluri de realizare. Artiştii plastici precum: M. Grecu, M. Grati, G. Sainciuc, G. Vrabie, M. Petric, A. Mudrea, E. Bontea, T. Zbârnea, A. Rurac, G. Jalbă, V. Cobzac, E. Zavtur, A. Sârbu, V. Dohotaru, I. Matei, I. Daghi, A. Danilişin, G. Oprea, I. Zderciuc, E. Lazarev, N. Răileanu, V. Maslov, A. Colâbneac, V. Frumusachi, V. Didâc, V. Mungiu, A. Oprea, V. Brâncoveanu, T. Catarga, I. Morărescu, T. Botin, V. Vârdosu, V. Guţu, M. Mireanu, C. Naconecnâi, A. Mocanu, C. Postolachi ş.a s-au bucurat de aprecierea şi admiraţia vizitatorilor bibliotecii. De regulă, vernisajele au fost însoţite de evaluări competente la care au participat doctori în studiul artelor, experţi în domeniu, criticii de artă, cum ar fi: C.Ciobanu, C.Spânu, S. Bobernaga, T. Stăvilă, T. Braga, E. Barbas, L. Toma, L. Hâncu, S. Macovei ş.a. Multe din pânzele plasticienilor expuşi au fost procurate de către admiratori, adeseori aceste lucrări sunt expuse şi în alte ţări la invitaţia oaspeţilor de peste hotare, care nu arareori vizitează biblioteca cu ocazia vernisajelor de pictură. Salonul de Arte Frumoase a avut şi numeroase colaborări internaţionale, care au adus în atenţia publicului realizări plastice din Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, Rusia, România, avându-i ca reprezentanţi pe artiştii plastici T.Buzu, M. Verlan, G. Mardare, L. Botar, B. Paczowski, L. Furdui, L. Buzdugan, S. D Cojocaru, V. Sandu, regretatul P. Pătruţ ş.a. Salonul de Arte Frumoase a avut o strânsă colaborare cu: Uniunea Artiştilor Plastici, Muzeul Naţional de Arte Plastice, Galeria «Brâncuşi» precum şi cu prestigioase instituţii de profil: AMTAP, Colegiul de Artă Plastică «A. Plămădeală», Liceul de Arte Plastice «I. Vieru», Liceul «O. Ghibu», Liceul de Creativitate şi Invetică «Prometeu», Centrul Naţional de Creaţie a copiilor ş i tineretului «Mireasma culorii», Asociaţia ARTIStudio ş.a. Activitatea Salonului de Arte Frumoase a fost larg apreciată de către public, mass-media, biblioteca s-a învrednicit cu Diploma de Excelenţă a Uniunii Artiştilor Plastici pentru colaborarea susţinută şi promovarea valorilor artei plastice naţional. Deşi bibliotecile nu dispun de spaţii destinate special expunerii operelor de artă, sălile de lectură suplinesc aceste funcţii, creând o ambianţă estetică, adeseori mai intimă, mai reconfortantă decât cea din galeriile de artă. Pentru o mai bună prestanţă a programului, sânt invitaţi experţi în domeniu, consultanţi, critici de artă de la cele mai prestigioase instituţii în domeniu:Uniunea Artiştilor Plastici, Muzeul Naţional de Arte Plastice, Galeria «Brâncuşi» etc. Activitatea Salonului în anul 2009 a avut mai multe colaborări şi participări merituoase. Eminescu este o probă de foc pe care n-o epuizăm niciodată. Ea se manifestă cu aceeaşi intensitate şi în arta plastică, aşa cum a demonstrat-o cunoscutul plastician M. Mireanu în vernisajul inspirat de Singurătate, Venere şi Madona, sau având ca Înger de pază acelaşi inepuizabil Dor de Eminescu in creaţiile sale de o rară sensibilitate şi viziune artistică. M. Mireanu a expus şi căteva Portrete Voievodale executate în ulei şi în tehnică mixtă: Icoana neamului, triptic cu referire la domnia lui Ştefan cel Mare, tripticul Epoca Fanarioţilor, Legendă s.a. Întălnirea cu Eminescu este o mare şansă şi pentru tinerii creatori. În cadrul vernisajului Eminescu în forme şi culori adolescentine o nouă generaţie de tineri iniţiaţi în artă şi-au demonstrat capacitătile interpretative şi adeziunea la valorile eminesciene ce le promovează prin vocaţie, artă şi creaţie de la Colegiile de artă plasică I. Vieru, A. Plămădeală, LT O. Ghibu. Cele mai frumoase pagini din creaţia eminesciană: Cărări de stea, Aud preludiu, Vis de iubire, Codri de aramă, Crăiasa din poveşti, O, rămâi, Luceafărul, Pădurea de argint, Teiul lui Eminescu, ş.a. au fost interpretate atăt de nuanţat prin prisma individualităţii şi a capacităţii de improvizaţie artistică a fiecărui participant , încât profesorii V. Cobzac, G Oprea, E. Sâtnic, G. Jalbă, au apreciat la justă valoare atăt tehnicile, policromia, căt şi motivele inspirate din opera unui geniu ce pătrunde nemărginirea peste secole. Toate motivele explarate de aceşti tineri creatori codrul, marea, luna, lacul, dealul,steua capătă în viziunea lor o particulară domnească demnitate aproare sacrală. Vernisajul „Din patrimoniul Muzeului de Arte Plastice” , care a inclus creaţii ale pictorilor G. Oprea, G. Vrabie, V. Cobzac a trezit gustul şi admiraţia pentru arta plastică autohtonă celor ahtiaţi de ea, de astă dată, studenţilor, liceenilor şi specialiştilor de la Colegiul de Arte Plastice A. Plămădeală, Liceul M. Eliade. Pictorul Gheorghe Vrabie, care a executat Stema oraşului Chişinău, a vorbit despre istoricul ei, menţionând că la baza actualei Steme este pusă varianta din 1921 cu modificări nu prea mari. O curiozitate a trezit istoria devizei Chişinăului de la devizele: Curaj şi luptă, Toţi în unul, Unirea face puterea, Nimic fără Dumnezeu până la actuala Stemă a Chişinăului, care spre regret nu este blazonată cu eşarfă şi deviza respectivă adoptată şi aprobată in 1991: Virtus Romana Rediviva (Virtutea romană renăscută). Aceluiaşi efort comun de educare a generaţiei tinere prin raportarea la virtuţile morale şi artistice ale lumii moderne, în cadrul Anului Creativităţii şi Inovaţiei instituit de ONU ca prioritate internaţională, i s-a circumscris şi Concursul de Creaţie al Tinerei Generaţii “Ars Adolescentina”, etapa Artă Plastică Plai frumos ca din poveste. Moderatorul manifestării, jurnalista Zina Izbaş, a precizat scopul acestei acţiuni culturale de promovare şi susţinere a tinerilor artişti plastici din întreaga republică. Membrii juriului – alcătuit din specialişti în domeniu, doctori în studiul artelor – prezidat de Ghenadie Jalbă, preşedintele UAP, şi Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Arte Plastice din Republica Moldova, care au evaluat lucrările parvenite pe adresa concursului, au anunţat laureaţii ce reprezintă diferite zone geografice: Chişinău, Bălţi, Făleşti, Hânceşti, Ialoveni, Tiraspol etc. Gala laureaţilor tinerelor talente „Ars Adolescentina” a menţionat cu diplome şi premii ale IPNA Compania “Teleradio-Moldova” (câte 150 lei) şase tineri plasticieni; diplome şi premii de carte din partea Institutului “Fraţii Golescu” (România) au primit zece elevi şi liceeni; laureaţi ai Centrului media pentru tineri au devenit douăzeci de plasticieni ce bat la porţile afirmării; de premii ale Muzeului Naţional de Arte Plastice şi ale Bibliotecii Municipale ”B.P.Hasdeu” au beneficiat zece tineri. Prin genericul acestei gale “Plai frumos ca din poveste”, miracolul creativităţii poposeşte astfel pe meleagul nostru, emanând prin tablouri o armonie de culori, mesaje inedite, expresive şi neobişnuite prin maniera individuală a fiecărui creator tânăr. În context, IPNA Compania “Teleradio-Moldova” a decernat Diploma de Merit BP “O. Ghibu” pentru contribuţia deosebită la organizarea şi susţinerea, prin intermediul Salonului de Arte Frumoase, a Concursului de Creaţie al Tinerei Generaţii “Ars Adolescentina”. Gala din anul curent a continuat cu un recital poetic şi muzical susţinut de elevii şi studenţii de la instituţiile de profil. În finalul evenimentului moderatorul a oferit cuvântul proaspeţilor câştigători ai concursului, profesorilor îndrumători şi părinţilor, care au mulţumit organizatorilor pentru minunata şansă de a se manifesta plenar. Evenimentul a fost transmis în direct la Radio Naţional. Spirit creator, inteligenţă şi inspiraţie au demonstrat tinerii creatori în devenire, relevând un mediu artistic de înaltă calitate în cadrulVernisajului de pictură prin lansarea grupului de creaţie “11+1= tineri creatori “ discipoli ai profesorului V. Cobzac, care reprezintă aripa tânără creatoare. Un atelier deja cu tradiţii de lansare în cadrul Salonului de Arte al bibliotecii la care şi-au demonstrat pe lângă patosul muncii, zestrea nativă, educaţia estetică şi efortul considerabil de a-şi cultiva o personalitate creatoare următorii participanţi: O. Bugan, T. Burlac, D. Ajder, A. Cauş, R. Ramona, N. Chiriţa, A. Orlov, I. Galaţchi, M. Ungureanu, I. Prodan, T. Tecuci. Cele peste 100 de tablouri expuse remarcă în viziunea unor exegezi: P. Turuta, G. Jalbă, G. Oprea, un repertoriu imagistic de expresie tradiţională şi avangardistă ce reprezintă o multitudine de teme, viziuni, şi factori creativi cum ar fi sensibilitatea faţă de problemele vieţii, flexibilitatea spontană sau aptitudinea de a gândi abstract, originalitatea. Vernisajul de pictură: “Artă şi imagine în creaţia tinerilor” la care au participat tineri de la Liceul de Arte Plastice I. Vieru şi Colegiul A. Plămădeală, Tehnologic, AMTAP au relevat aceeaşi aspiraţie spre perfecţieune, pasiune şi talentul tinerilor prin lucrările expuse: Plaiul meu e ca o floare, Casa străbunilor, Aratul de toamnă, Dimineaţa Liliacul,Spiritul timpului, Triptic-fantezie, Natura statică, Inspiraţieş.a. Publicul şi specialiştii au rămas impresionaţi flexibilitatea gândirii, originalitatea, de receptivitatea şi sensibilitatea faţă de nou, curiozitatea mereu treză, dorinţa de a experimenta noi teme şi tehnici de interpretare care sunt trăsături specifice ale gândirii creatoare.Concurs ul “Prietenii durabile” organizat între tinerii artişti plastici care are deja o tradiţie de revocare a regretatului Călin Postolachi, prin care s-a pus începutul unei frumoase tradiţii – cea a susţinerii tinerilor ce păşesc pe calea creaţiei la a VI –a ediţie, a întrunit 37 de lucrări, aparţinând tinerilor plsticieni din R. Moldova ( I. Vieru, A. Plămădeală, Colegiul Naţional de Comerţ, Colegiul Tehnologic, O. Ghibu, AMTAP, din Nisporeni, Hânceşti, Ialoveni). Cei mai talentaţi au fost premiaţi cu diplome şi premii băneşti şi au avut parte de un emoţionant dialog despre vocaţie, artă, demonstrând faptul că creaţia este o rafinată formă de expresie a tinerilor. De Ziua internaţională a familiei, tinerii, mulţi dintre ei cu dizabilităţi, de laAsociaţiile Motivaţia şi Vicon, au descoperit la bibliotecă o lume miraculoasă, prin efectele terapeutice ale fotografiei, desenului animat şi arta cinematografică, participând la vernisajul Familia mea-un Proiect finanţat de Fundaţia Soros-Moldova, Fundaţia Terre des Hommes, Agenţiile Suedeză şi Elveţiană de Dezvoltare şi Cooperare Internaţională în Moldova. Fiind o componentă a unui vast proiect iniţiat de Asociaţia ARTIStudio , acţiunea şi-a propus scopul să promoveze drepturile copiilor, în special dreptul la familie, fiind cunoscute procesele de migraţie şi abandon al copiilor râmaşi fără supravegherea familie, părinţii fiind în căutarea unor munci grele pentru a-i întreţine. Cu titlu de beneficiari ai acestui vast proiect, tinerii cu dizabilităţi şi-au adus contribuţia la realizarea unor Filme cu desene animate: Căntecul puişorului de melc şi Puişorii pe versurile lui G. Vieru, Tăpuşele pe versurile lui I. Hadârcă şi filmul Americano-moldovano, proiectate pentru publicul din sală, precum si a expoziţiei de fotografii dedicate familiei. Alături de tinerii cu dizabilităţi- P. Vrabie, F. Dumitru, fraţii Hiznicenco, T.Potacevscaia, D. Frunză, V. Moscal şi-au dat concursul şi alti tineri din municipiul Chişinău, toţi având un scop comun: să însuşească arta desenului animat şi a fotografiei, să-şi dezvolte imaginaţia, să se integreze şi să comunice nestingerit ca într-o familie. Cei care i-au îndrumat în această activitate au fost L. Cobzac-Glinca-directorul ARTIStudio, I. Mereacre- director executiv al Asociaţiei Motivaţia, specialiştii în arta filmuluiV. Glinca, V. Druc, D. Olărescu, I. Bolboceanu, M. Poiată- membri ai Uniunii Cineaştilor,care alături de I. Hadârcă, G. Jalbă, reprezentanţi ai Direcţiei Municipale pentru Protecţia Copilului au menţionat efortul şi ideea nobilă, creatoare care trebuie permanentizată şi susţinută şi prin alte proiecte, pentru ca tinerii cu dizabulităţi să nu fie complexaţi, să simtă aceste Tăpuşele ale mediului şi grija semenilor- adevărate legi ale conveţuirii armoniose şi comportamentului civilizat. Federaţia din Moldova a Asociaţiei Minorităţile Naţionale, Centrul Universităţii Mondiale Spirituale, prin reprezentanţii E. Ursu, M. Gusca, L. Doga, V. Popovici, M. Şalaru, V. Patraşcu, T. Şafrovalova, M. Ghiras s-au întrunit la vernisajul de postere Sergiu Sumcă «India: flori şi chipuri». Fotografiile expuse reprezintă scene veridice ale frumuseţii plaiului şi crâmpee din viaţa şi tradiţiile seculare, momente arhitecturale, istorice şi culturale ale poporului indian, care au stârnit curiozitatea şi admiraţia publicului numeros, S. Sumcă dezvăluind aspecte psihologice şi relaţii interumane specifice meleagului străvechi indian, care a constituit o cunoaştere mai bună a obiceiurilor altor popoare ce contribuie la înoirea spiritului.