vineri, 15 ianuarie 2010

CLUBUL VÂRSTA A TREIA - RESPECTUL TĂU ŞI AL NOSTRU

Elena VULPE,
director, Filiala “O. Ghibu”
Avănd o experienţă îndelungată de activitate cu oamenii în etate, biblioteca dispune de frumoase tradiţii de interacţiune cu această categorie de vârstă, organizănd o serie de servicii speciale. Clubul activează precum o facultate a senectuţii înţelepte, unde bătrânii gasesc remediu împotriva singurătăţii, răspuns la multe întrebări ce-i frământă, comunică şi se integrează într-un spaţiu social, participând la manifestările organizate de bibliotecă, la activitatea de voluntariat, îşi serbează zilele de naştere, merg la concerte, primesc asistenţă în depistarea surselor infomaţionale, sevicii la domiciliu şi poşta electronică, liste de recomandări pentru lecturi, multiplicarea actelor legislative de care au nevoie, organizează manifestări ş.a. Pentru ei biblioteca a organizat expoziţiile Lecturi pentru desfătarea senectuţii înţelepte, Cu dragoste pentru vârsta a treia, Oamenii în etate - capitalul cel mai de preţ al omenirii, Personalităţi longevive, Dezvoltarea memoriei, Plante medicinale în tratarea bolilor, stimulând astfel acesul la informaţie şi lectură. Una din aceste manifestări a fost serata consacrată Zilei Internaţionale a oamenilor în etate cu genericul Protecţia socială a oamenilor în etate prin care membrii clibului au fost antrenaţi într-un dialog asupra evenimentelor anului, vizând legislaţia internaţională şi naţională asupra drepturilor bătrânilor şi respectarea lor, în special al dreptului la o viaţă decentă, la îndemnizaţi, pensii şi transport, dreptul la alegeri, dreptul la sănătate şi familie. Laitmotvul aceste serate festive a fost demonstrarea respectului şi atitudinii binevoitoare faţă de problemele cu care se confruntă oamenii de vărsta a treia, ei fiind invitaţi să participe la un Sondaj- expres de atitudine Prjudecăţi şi steriotipuri cu privire la vârste: bătrînii. Răspunsurile au exprimat gândurile şi convingerile pe care o au oamenii în etate asupra propriei imagini. Spunând bătrân înţelegem laolaltă trăsături bune şi trăsături rele: nepuntincioşi şi amărâţi, ranchinoşi şi zgârciţi, riduri şi păr alb, boală şi ramolire, cicăleală şi veşminte demodate, dar bătrânul are şi prestanţă, înţelepciune, experienţă de viaţă, sunt oameni înţelepţi şi sfătoşi, au rigoare şi spirit, curaj de a înfrunta vicisitudinile vieţii, model de experienţă de viaţă. Concluiile au fost optimiste, bătrânii nu trebuie judecaţi dintr- o singură prspectivă, înainte de a formula un punct de vedere în privinţa vârsnicilor şi neputincioşilor trebuie să reflectăm la motivele care îi fac demni de respectul nostru, ei nu poartă nici o vină pentru starea în care se află,avănd suferinţe fizice, toţi vom deveni bătrâni, însă au un plus prin aniii de viaţă pe care i-au trăit, acumulând experienţe şi valori, fără ei fără ajutorul lor mai pţin ar fi posibil să obţii în viaţă. Bătrânii sunt o investiţie de suflet şi minte pentru generaţiile care vin ridicând moralul celor prezenţi. Astfel bătrănii sunt în prejma biblotecii, li se întreabă păsurile, sunt ascultaţi, vizualizaţi, li se cere sfatul şi se încearcă a-i cunoaşte mai bine, surprinşi de profunzimea subiectelor care îi interesează şi rigoare spiritului. Manifestarea a fost susţinuţiă de prietenii biblioteciiAsociaţia Femeilor pentru Pace în Lume, care a sponsorizat o masă de sărbătoare, oferind şi pachete cu alimente şi produse, medicamente, dulciuri pentru bătrânii cei mai nevoiaşi. Bibliotecarii şi voluntarii s-au implicat în transportarea pachetelor la domiciliu şi a cărţilor solicitate prin telefon celor care se află în imposibilitatea fizică de a frecventa biblioteca. Masa rotundă «60 de ani de la deportările din 5-6 iulie 1949», organizată în colaborare cu Asociaţiei Istoricilor a întrunit o asistenţă numeroasă: foşti deportaţi şi deţinuţi politici, istorici, studenţi, profesori, rude ale victimelor staliniste. Referatele prezentate de dr. în istorie Gh. Palade, I. Caşu, E. Postică, au pus in discuţie probleme vizând preliminariile, efectele şi consecinţele, importanţa surselor orale, necesitatatea şi semnificaţia comemorării victimelor regimului totalitar comunist.Ele au constituit adevărate lecţii de istorie, care prin documente de arhivă au demonstrat cu lux de amănunte că anii postbelici au fost pentru RSSM ani de martiraj, pentru că erau deportaţi, arestaţi, maltrataţi, asasinaţi, înfometaţi şi deznaţionalizaţi românii basarabeni cu scopul de a fi puse în practică odioasele idei staliniste privind crearea «omului nou». În cadrul dezbaterilor au luat cuvântul acad. A. Moşanu, D. Dragnev, membru corespondent al AŞM, dr. hab, prof. univ. A. Petrencu, dr. în istorie S. Suveică, dr.conf.univ N. Ciubotaru, şi foşti deportaţi O altă activitate a fost Lansarea de film În memoria victimelor regimului stalinist din Basarabia, elaborat de către Viorica Olaru-Cemârtan, licenţiată a Facultăţii de Istorie a USM, şi prezentat pentru prima dată la conferinţa istorică de la Leipzig, Germania. Filmul este bazat pe documente de arhivă de ultima oră, iar partea de noutate o constituie mărturiile celor deportaţi în iulie1949: M. Jomir, Şt.Ciobanu, M. Spânu, N. Pasca, care descriu chinurile prin care au trecut, batjocuriţi şi dezmoşteniţi pe nedrept de către maşina diabolică şi antiumană a stalinismului. Această arhivă vizuală a fost întrejită prin vocea şi emoţiile participanţilor la eveniment, care au menţionat, că starea acelui moment e şi starea noastă, a celor ce trăim în singura ţară comunistă din Europa(A. Petrencu), că asemenea filme trebuie demonstrate în cadrul lecţiilor de istorie în şcoli (Şt. Burov), că trebuie creat un Centru de Istorie Vizuală(A. Moraru). Filmul a trecut cu succes proba confrunţării cu publicul, precum o realizare cu valoare de pionerat , aşa cum au calificat-o participanţii la dezbateri: istoricii E: Postică, A. Gruşco, prof. A. Crijanovschi şi cei 15 studenţi din Germania, aflati la o şcoală de vară desfăşurată în R. Moldova. Lansarea cărţii “Spovedaniile Basarabiei” de Ion Stafi apărută la Editura Panfilius, Iaşi a avut printre invitaţi profesori de istorie şi elevi de la şcoala generală din Vaslui, Huşi, Stănileşti,(România) din partea cărora au vorbit B. Petronel, Ş. Plugaru, exprimându-şi solidaritatea cu patroţii moldoveni de la răsărit de Prut, care luptă pentru supraveţuirea şi dăinuirea neamului românesc în Basarabia şi Transnistria. Evenimentele descrise în carte( Eliberarea de sub ocupaţia ţaristă, Problemele Moldovei postsovietice, Conflictul armat din 1992, Mitul despre unionismul românesc, Cine sînt”Patrioţii Basarabiei”, Modovenismul şi Politicianismul, Fenomenul minciunii în RM) au trezit opinii contrversate în răndul publicului prezent: participanţi la războiul de la Nistru, deţinuţi politici, membri ai Frontilui Popular, ai cenaclului “Vatra” din Tighina, ai Muzeului Memoria Neamului, studenţi de la diverse facultăţi ai Colegiului Politehnic, ghidaţi de profesorul I. Bucătaru, Organizaţia Tiineretului Liberal Democrat. Vorbitorii (Ş. Burov, P. Tarhun, M. Moroşanu, D. Ceban, T. Rotaru, A. Vîlcu) au omagiat luptătorii antisovetici, adevăraţii eroi: G. Vîrtosu, D. Popa, F. Lupaşcu, evocând radiograma războiului şi faptele lor de luptă şi sacrificiu, dar au respins acuzaţiile autorului adresate adevăraţilor luptători pentru cauza naţională.Tot în acest context au fost prezentate cărţile Scapă de singuratate, renunţă la prejudecăţi de H. Brrown şi Mereu politeţea de T. Cosma prin care oamenii în etate s-au înarmat cu metode practice şi experienţe utile, necesare pentru viaţă, au depistat o sreie de prejudecăţi prin generalizarea experenţei dobăndite, nominalizand unele din ele impuse în mod automat sau obţinute prin educaţie, mediu social, tradiţii şi mituri, evidenţiind steriotipuri false şi cele ce trebuie de urmat, apreciind politeţea ca un ansamblu de reguli de comportament în spiritul bunei creşteri. Orele de lectură a volumelor S. Ene Cum să ne învingem teama şi Ch. Cungi Cum putem scăpa de stres prezentate elevilor de la LT S. Haret şi Gh. Asachi au înarmat tinerii cu metode teoretice şi practice de reacţie fiziologică la teamă şi stres, analizând cauzele şi efectele, emoţiile şi gîndurile, cum să depăşim dificultăţile pentru o mai bună igienă a vieţii. O sărbătoare, cea mai aşteptată, care ne intoarce la starea copilărie, a magiei colindelor, răvăşind sufletele oamenilor în etate a fost serata de Crăciun Sfinţenia iubirii preacurate la care au fost expuse tainele sfintei slujbe, boteaza,rugăciuni creştine, căntarea cântărilor, imnuri de laudă ale ingerilor care vestesc Naşterea Domnului, din vieţile S finţilor Vasile, Petru, Andrei, Gheorge, Lazăr, Ecaterina, Olga şi alţi martiri, viaţa cărora este un model pentru noi. Cu un program de cele mai frumoase cântece de stea şi colinde, în faţa bătrânilor au evaluat elevii de la LT M.Eliade(M. Ceban, C. Sibov, M. Munteanu, I. Bobernagă, L, Chiosa, M. Răilean , A. Bulgăr), care au demonstrat cunoaşterea vieţilor sfinţilor şi a tradiţiilor strămoşeşti, bucurând inimile bâtrânilor cu lumina cântării preacurate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu