joi, 18 februarie 2010

OMAGIU DRAGOSTEI DE NEAM





Elena ROŞCA,
Ion Luca-Tolocanu

Filiala „Alba Iulia”


Anul 2010, ca şi precedentul, 2009, este declarat pe „maramondul românesc” ANUL GRIGORE VIERU.
La Biblioteca „Alba Iulia” din Chişinău, poetul Grigore Vieru a fost o singură dată, în 2005, la lansarea volumului alcătuit şi semnat de ziarista Elena Tamazlâcaru Vertical într-o lume agitată. Eugen Simion şi Basarabia. Aici poetul s-a întâlnit cu elevi, studenţi, ziarişti, bibliotecari, a discutat câte puâin cu fiecare. Noi, bibliotecarii de la „Alba Iulia” nu l-am prea invadat cu întrebări, nu l-am rugat să ne scrie în cartea de onoare, precum obişnuim uneori, în speranţa unei alte eventuale întâlniri preconizate cu copii de la grădiniţele din cartier, dar nu a fost să fie... nu am reuşit... şi acum regretăm enorm. Şi din acest motiv, în agenda bibliotecii noastre am pus un accent special pe valorifivarea operei şi a omului Grigore Vieru, în permanenţă, iar în 2009-2010, în special. .
În 2010 continuăm acest program de activităţi şi manifestări dedicate memoriei poetului Grigore Vieru prin flash moburi zilnice în bibliotecă, pe Aleea Clasicilor lângă bustul poetului, în grădiniţe, şcoli, licee...
În perioada 8-15 februarie am organizat şi desfăşurat multe şi diverse activităţi, evenimente cu genericul Săptămâna Cărţii şi a poetului Grigore VIERU.
Mai jos propunem cititorului on-line aspecte de la un eveniment organizat de Biblioteca „Alba Iulia” de comun acord cu şcoala primară nr 16 din cartier.
Alături de toată suflarea românească, elevii şcolii primare nr 16 din Chişinău, sectorul Buiucani (clasele a III-a şi a IV-a), au comemorat amintirea poetului mult iubit, Grigore Vieru, care ar fi împlinit, de curând, 75 de ani... Copiii împreună cu dascălii lor şi-au amintit cu tristeţe de momemtul plecării maestrului Grigore Vieru de printre noi. Apoi pas cu pas, au trecut în revistă anii „Domniei Sale”, recitând versuri semnate de poet cu mult suflet, cu o expresie şi emotivitate deosebită. S-au găsit în sală şi câţiva elevi mai curajoşi, care i-au dedicat poetului poezii proprii, elogiindu-l şi rugându-se pentru el. Corul de copii al şcolii a interpretat fragmente muzicale pe versurile lui Grigore Vieru. Festivitatea, ca de obicei, a fost organizată de comun acord cu Biblioteca „Alba Iulia”, care l-a delegat la o întâlnire cu elevii pe angajatul său, ziaristul Ion Borş, considerâdu-l ca cea mai adecvată persoană, acesta fiind consătean cu poetul Grigore Vieru. Acesta a avut ce le povesti elevilor dornici de a cunoaşte mai profund viaţa şi activitatea maestrului. Jurnalistul le-a povestit despre satul de pe Prut, despre copilăria „cu sârmă ghimpată”, despre şcoala în care a învăţat poetul, construită de autorităţile române în 1936. Cu lux de amănunte a vorbit şi despre peripeţiile copilului Grigore, ori părintele jurnalistului, Gheorghe Borş, a fost coleg de clasă şi prieten de joacă cu viitorul poet. A povestit şi despre căsuţa ţărănească a mătuşii Dochiţa Didic (sătenii îi spuneau Ghidic), plasată la o sută de metri de Oloiniţa satului (distrusă la începutul anilor 90). A urmat o adevărată avalanşă de întrebări, fapt care dovedeşte interes sporit al elevilor faţă de viaţa şi opera poetului. La o singură întrebare Ion Borş nu a putut răspunde_ ce se ştie despre prima învăţătoare a lui Grigore Vieru? Şi aici... o surpriză – psihologul şcolii, Elena Tomoiaga-Guţu s-a dovedit a fi chiar nepoata primei învăţătoare de matematici a lui Grigore Vieru, care se numeşte Alexandra Guţu, înaintată deja în vîrstă, este în viaţă şi locuieşte în satul Pererita, acolo unde au rămas întinse pentru vecie „cămaşe vechi, mai noi”, în speranţa că se mai întoarce băiatul drag al mătuşei Dochiţa. Băiatul, care în urma-i a lăsat cuvânt dulce românesc, dorul de neam şi o piatră lângă mormântul mamei, în jurul căreia cresc fire gingaşe de iarbă. Iată, deci, încă o sursă din care am putea afla alte amănunte despre marele poet, Grigore Vieru, pentru a putea fi transmise generaţiilor care-i vor citi versurile la nesfârşit...
În sala festivă a şcolii fiecare elev sau dascăl putea răsfoi pagini din cărţile scrise de Grogore Vieru, înmănunchiate într-o expoziţie comună elaborată de către biblioteca şcolii primare nr 16 şi completată cu publicaţii din colecţia Bibliotecii „Alba Iulia”. În expoziţie atrage atenţia publicului o apariţie proaspătă: Il Nimbo di Rugiada” (Nimbul de Rouă), o culegere de versuri ale poetului traduse în limba italiană de consângenii noştri Varvara-Valentina Curcudel, Tatiana Ciobanu şi Claudia Lupaşcu - toate stabilite cu traiul la Roma. Cartea a apărut cu concusul poetului italian Francesco Baldassi.
În speranţa că poetul îmi va erta îndrăzneala, voi reproduce aici un vers dintr-un alt proaspăt volum, adus şi lansat recent la Biblioteca „Târgu-Mureş” din Chişinău de către un grup de scriitori şi editori, bibliotecari din Ţară, de la Târgu-Mureş, cu titlul semnificativ Alb de duminică: Grigore Vieru în evocările scriitorilor din Târgu-Mureş, îngrijit de Valentin Marica:
Transilvania
Aici se păstrează în toate
Urmele lui Dumnezeu,
Aici fratele pururi e frate
La uşor şi la greu...
Transilvania, Transilvania,
Vatră caldă, luminoasă,
Ca litania, ca litania
De străveche şi frumoasă. (Grigore Vieru, Târgu- Mureş, 4 iunie 1991)
Acesta este Grigore Vieru, poetul care a vizitat de mai multe ori oraşul Alba Iulia, a vizitat şi a citit versuri la mormântul lui Lucian Blaga la Lancrăm, a citit, s-a inspirat, a propus şi altora să citească opera blagiană.
Doi mari poeţi, doi mari români: Lucian Blaga – Grigore Vieru şi eternitatea lor prin noi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu