PE 23 APRILIE BIBLIOTECARII ŞI-„AU NUMĂRAT BOBOCII”

Valeriu RAŢĂ,

bibliotecar

„Având în vedere vechimea şi rostul profesiei de bibliotecar în spaţiul nostru istoric, cinstind memoria ilustrelor personalităţi din panteonul naţional care au îmbrăţişat această profesie, apreciind contribuţia pe care au adus-o şi o aduc biblioteca şi bibliotecarul la dezvoltarea culturii ţării noastre, recunoscînd că această instituţie şi această profesie joacă un rol important în dezvoltarea societăţii informaţionale” şi luînd în considerare propunerea Asociaţiei Bibliotecarilor, preşedintele Republicii Moldova a decretat ca Ziua bibliotecarului să se sărbătorească anual pe 23 aprilie (Monitorul Oficial, nr. 23-24 din 12 februarie 2010).

Anterior, respectiva sărbătoare profesională se marca la 5 octombrie. Anul acesta însă, pentru prima dată, bibliotecarii din Republica Moldova au sărbătorit ziua lor profesională pe 23 aprilie, odată cu colegii noştri din România, Marea Britanie, Franţa, SUA şi alte state ale lumii care în această zi marchează şi Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor (instituită de către UNESCO în 1995, la Conferinţa Generală de la Paris).

Manifestarea desfăşurată la Sala cu Orgă din Chişinău, la iniţiativa Asociaţiei Bibliotecarilor din RM, a fost un prilej de a aduce un prinos, o ofrandă tuturor bibliotecarilor şi bibliotecilor în care ei îşi desfăşoară activitatea. A fost şi un moment de a atrage atenţia celor de la posturile de conducere ale comunelor, oraşelor, municipiilor din republică, în genere a celor care guvernează, asupra stării de fapt a profesii care rămîne şi în continuare subapreciată. Cunoaştem situaţia precară a bugetelor locale şi a celor centrale, şi totuşi... O societate bazată pe comunicare, cunoaştere ar trebui să acorde mai multă importanţă bibliotecilor, structurilor infodocumentare din lumea contemporană.

În acest miez de primăvară, întregul personal de specialitate al bibliotecilor din republică, indiferent de specificul lor, confruntîndu-se cu penuria ce s-a abătut asupra meleagului, şi-a delegat reprezentanţii săi la manifestarea din capitală pentru... „a-şi număra bobocii”, adică să facă totalurile anului 2009 şi să traseze sarcinile de viitor ale instituţiilor care recepţionează, selectează, achiziţionează, prelucrează, semnalează şi pun la dispoziţia cititorilor / utilizatorilor documente de toate tipurile şi pe diverse suporturi. Toate tipurile de biblioteci – naţionale, universitare, municipale, publice, şcolare şi specializate – au avut ocazia să sublinieze rolul pe care îl au bibliotecarii, bibliotecile, Societatea Informaţiei şi Cunoaşterii în societatea contemporană şi să facă mai bine cunoscute publicului larg colecţiile şi serviciile pe care le pun la dispoziţia consumatorilor de informaţii din toate categoriile sociale şi profesionale.

Importanţa activităţii Asociaţiei Bibliotecarilor din RM, care numără aproximativ 4700 membri, nu mai trebuie pusă la îndoială. Dna Ludmila Costin, preşedintele ABRM, în raportul prezentat privind activitatea acestei organizaţii în anul 2009 a remarcat un şir de acţiuni ale breslei slujitorilor cărţii care sînt demne de laudă şi de preţuire din partea forurilor decizionale cu atribuţii în domeniu, totodată scoţînd în relief unele probleme cu care se confruntă lucrătorii „templelor de lumină” într-o perioadă de criză acută. Bibliotecile şi bibliotecarii şi-au spus cuvîntul în repetate rînduri cu privire la rolul de importanţa strategică a acestora în era informaţiei. Totodată, se cer să fie soluţionate dificultăţile procesului de modernizare şi automatizare a serviciilor, tendinţele de modificare a intereselor şi obiceiurilor de lectură, destinul cărţii şi suportul pe care ajunge aceasta la public etc. Însă avem speranţa că oamenii totuşi vor menţine bătătorită calea către instituţiile ce le structurează identitatea culturală şi spirituală şi că în viitor bibliotecile şi societatea să fie constituite din oameni integri, care ştiu să desprindă esenţialul de neesenţial, adevărul de neadevăr, valoarea de nonvaloare.

Dna Dina Ghimpu, şef de direcţie la Ministerul Culturii, a accentuat rolul important al specialiştilor care asigură memoria şi dăinuirea Neamului. Cu toate acestea, fiindcă statul nostru traversează o perioadă grea şi complicată din punct de vedere politic şi economic, nu există posibilităţi de a menţine instituţiile culturale la nivelul cerinţelor zilei de azi. Dumneaei a menţionat că bibliotecarii noştri merită din plin recunoştinţa şi dragostea întregii societăţi. Totodată, a reiterat cu încredere că „vom depăşi situaţiile dificile, progresul tehnic va ajunge şi la locurile noastre de muncă, iar bibliotecile din republică vor deveni ceea ce visăm de demult – adevărate centre de cultură”. Pentru rezultate frumoase obţinute în anul precedent, au fost menţionaţi cu diplome şi prime:

– Alexe Rău, director general al Bibliotecii Naţionale a RM;   

– Lidia Kulikovski, director general al BM „B.P. Hasdeu”;

– Claudia Balaban, director general al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”;

– Ludmila Costin, directorul Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a UASM, preşedintele ABRM.

Niciodată în istoria milenară a învăţământului cartea şi biblioteca nu au fost separate de procesul de instruire şi educare din şcoală. Dna Lilia Bolocan, şef de Direcţie la Ministerul Educaţiei, a apreciat mult aportul bibliotecarilor din instituţiile de învăţămînt care stimulează copiii şi tineretul de a căpăta cunoştinţe noi şi au ca scop principal întărirea, creşterea şi evoluţia potenţialului uman al ţării noastre prin intermediul promovării lecturii ca factor esenţial în educaţie, învăţămînt, informare şi realizare pe plan social. Eforturile susţinute ale multor bibliotecari din diverse localităţi ale RM au fost răsplătite prin acordarea diplomelor.

Prezentă la manifestare, dna Ana Lucia Culev, şeful Direcţiei cultură a Primăriei municipiului Chişinău, a remarcat că bibliotecarii pentru munca lor de culturalizare, pentru dăruirea de sine intereselor profesiei, pe care au ales-o după voia inimii, merită o admiraţie sinceră. Rezultatele activităţii lor se observă pretutindeni, căci au la bază strategii eficiente de comunicare cu publicul – se organizează simpozioane, mese rotunde, dezbateri, lecturi publice etc.

Cu un cuvînt de felicitare a venit la sărbătoare şi poetul, dramaturgul şi publicistul Iulian Filip, care de mai mulţi ani menţine o legătură stînsă cu oamenii care propagă cartea în municipiul Chişinău. O dovadă în plus au fost versurile recitate cu inspiraţie şi aplaudele celor prezenţi în sală.

Salutul şi felicitările din partea bibliotecarilor din România la această întrunire a fost rostit de Sorina Stanca, directorul Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, care a menţionat că în România profesiei de bibliotecar au fost consacrate activităţi pe parcursul unei săptămîni întregi. Mesajul dumneaei a surprins ascultătorii prin căldura cuvintelor şi atitudinea binevoitoare faţă de colegii de pe malul stîng al Prutului. Bibliotecile din România, continuatoare ale bogate tradiţii de lectură publică, sînt parteneri de nădejde ai instituţiilor de acelaşi profil din RM.

Biblioteca a fost permanent considerată laboratorul cunoaşterii, spaţiul interdisciplinarităţii şi al cunoaşterii globale. Bazîndu-se pe aceste principii dna Ludmila Corghenci, vicepreşedintele ABRM, a adus la cunoştinţa publicului totalurile Concursului Cel mai bun bibliotecar al anului 2009 (ediţia a 19-a). În anul curent, de acest titlu cu adevărat prestigios s-au învrednicit zece bibliotecari din cei care zi de zi descoperă pentru împătimiţii de lectură drumul orientat pe coordonata autenticităţii şi veridicităţii:

– Lorina Beşelea, şef al Centrului resurse şi tehnologii informaţionale, DIB, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova;

– Elena Butucel, director al Filialei „Ovidius”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”;

Chişinău

– Lolita Caneev, şef al Serviciului mediatecă, Biblioteca Naţională pentru copii „Ion Creangă”;

– Ludmila Cereş, şef al Bibliotecii Colegiului Naţional de viticultură şi vinificaţie, Chişinău;

– Nadejda Ciugureanu, şef al Bibliotecii publice comunale Chişcăreni, raionul Sîngerei;

– Renata Cozonac, şef al Serviciului numerotarea internaţională a publicaţiilor, Camera Naţională a Cărţii;

– Raisa Melnic, şef al Serviciului programe culturale, Biblioteca Naţională a RM;

– Elena Răilean, specialist principal, Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice;

– Ludmila Răileanu, şef al Serviciului împrumut de publicaţii la domiciliu, Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo”, Bălţi;

– Margarita Şcelicikova, şef al Filialei „Mihail Lomonosov”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Chişinău.

Diplome de menţiune ale Asociaţiei Bibliotecarilor din RM au primit:

– Angela Olărescu, şef al Bibliotecii  publice din Cricova, municipiul Chişinău;

– Elena Plăcintă, bibliograf principal, Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a Universităţii Tehnice din Moldova.

O contribuţie lăudabilă în desfăşurarea Concursului Cel mai bun bibliotecar al anului 2009 a avut-o Agenţia „Moldpresa” SA, care a sponsorizat această competiţie specifică a lucrătorilor din templele cărţii şi pentru care dna L. Corghenci a exprimat sincere mulţumiri şi convingerea că pe viitor iniţiativa de binefacere a Agenţiei Naţionale de presă va fi preluată şi de alţi agenţi economici.

Directorul Camerei Naţionale a Cărţii, dna Valentina Chitoroagă, a dat citire procesului-verbal al şedinţei, din 20 aprilie 2010, a Comisiei de evaluare a cărţilor (studiilor) prezentate la Concursul Naţional Cele mai reuşite lucrări ale anului 2009 în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării. Premiile şi diplomele au fost acordate după cum urmează:

– Premiul „Ion Madan” pentru  remarcabile cercetări în domeniul biblioteconomiei şi ştiinţei informării – Biblioteconomie. Asistenţă Informaţională. Arhivistică: teorie şi practică (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Catedra de biblioteconomie, asistenţă informaţională şi arhivistică; coordonator dr. Lidia Kulikovski,  referent ştiinţific dr. conf. univ. Victor Petrescu);

– Premiul Mare pentru deosebită ţinută ştiinţifică şi valoare culturală – Bibliografia municipiului Chişinău, 1999-2004 (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Centrul de Informare şi Documentare „Chişinău”; ediţie îngrijită de dr. Lidia Kulikovski);

– Premiul „Magna cum laude” – Protagonistul bibliologiei naţionale: Ion Madan. Biobibliografie (Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice din Moldova; responsabil de ediţie Silvia Ghinculov, alcătuitori Ala Iarovaia, Maria Vătămanu, Natalia Cheradi);

– Premiul I la secţiunea Lucrări bibliografice – Cartea pentru copii editată în Republica Moldova, 1975-2000: index cumulativ (Biblioteca Naţională pentru copii „Ion Creangă”; alcătuitori Elena Cugut, Maria Ilievici, Tamara Maleru, ediţie îngrijită de Claudia Balaban);

– Premiul II la secţiunea Lucrări bibliografice – Lucrările profesorilor şi colaboratorilor.  Anuar 2008: bibliografie selectivă (Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo”, Bălţi; alcătuitori Ana Nagherneac, Varvara Ganea, redactor responsabil Elena Harconiţă, redactor- bibliograf Lina Mihaluţa);

– Premiul III la secţiunea Lucrări bibliografice – Academicianul Dumitru Matcovschi (la 70 de ani de la naştere): biobibliografie (Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a Academia de Ştiinţe a Moldovei; consultant ştiinţific dr. hab. Nicolae Bileţchi, alcătuitori Lilia Bodarev, Eugenia Creul, redactor ştiinţific şi bibliograf Tatiana Luchian);

– Premiul I la secţiunea Biblioteconomie şi ştiinţa informării – Manual de identitate (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; echipa de creaţie: dr. Lidia Kulikovski, Genoveva Scobioală, Ludmila Pânzaru, Tatiana Roşca);

– Premiul II la secţiunea Biblioteconomie şi ştiinţa informării – Calendar Naţional 2010 (Biblioteca Naţională a RM; colegiul de redacţie: acad. Petru Soltan (preşedinte), acad. Andrei Eşanu, prof. univ. Aurel Marinciuc ş.a., autori Valeria Matvei,  Maria Şveţ, Madlena Puşcaşu, Vlad Pohilă ş.a.);

– Premiul III la secţiunea Biblioteconomie şi ştiinţa informării – BiblioReferinţe. Ghid cu privire la utilizarea softului Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; au contribuit: Mariana Harjevschi, Nelly Ţurcan, Taisia Foiu, Ludmila Pânzaru); Ziua bibliografiei / День библиографии: instrucţiune metodică (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Centrul de Informare şi Documentare „Chişinău”); Ziua de informare / День информации: instrucţiune metodică (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Centrul de Informare şi Documentare „Chişinău”);

– Premiul I la secţiunea Bibliologie – Bibliotecarul şi biblioteca: aspecte ale eficienţei profesionale de Ludmila Corghenci (Asociaţia Bibliotecarilor din RM, Şcoala de Biblioteconomie, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova); Sub zodia cărţii: provocarea schimbărilor în domeniul infodocumentar de Silvia Ghinculov (Academia de Studii Economice din Moldova);

– Premiul II la secţiunea Bibliologie – BiblioPolis: revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; director Lidia Kulikovski; redactor-şef Vlad Pohilă); Gazeta bibliotecarului: buletin informativ (Biblioteca Naţională a RM, Asociaţia Bibliotecarilor din RM; redactor-şef Alexe Rău, secretariat: Elena Turuta, Raisa Plăieşu);

– Premiul III la secţiunea Bibliologie – Istoria Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova prin oamenii săi: Petru Ganenco sub semnul 75 (album-slaid, resursă electronică; Biblioteca Naţională a RM, Serviciul dezvoltare în biblioteconomie; alcătuitor Alla Andrieş; tehnoredactare computerizată: Ecaterina Dmitric, Viorica Antonov, asistenţă consultativă: Vera Osoianu, Svetlana Barbei);

– Premiul I la secţiunea Lucrări în alte domenii – Un loc la masă. Participarea bibliotecilor la dezvoltarea comunităţii de Kathleen de la Peña McCook (resursă electronică; redactor de specialitate: dr. Lidia Kulikovski, traducere: Victoria Kulikovski, dr. Lidia Kulikovski);

– Premiul II la secţiunea Lucrări în alte domenii – Ştiaţi că?: caleidoscop enciclopedic (Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”; concepţie, selecţie, realizare: Eugenia Manea-Cernei, Alexandru Horaţiu Frişcu, cuvînt-înainte: dr. Lidia Kulikovski);

– Premiul pentru debut – Istoricul Bibliotecii publice din satul Dănceni, raionul Ialoveni de Mariana Ungureanu-Ursu;

– Premiul pentru design – Biblioteca contează în viaţa ta (materiale promoţionale, resursă  electronică; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”);

– Premiul pentru originalitate – Biblioteca Municipală – bibliotecă inovantă (resursă electronică; Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”).

În etapa contemporană rolul bibliotecarului creşte, acesta fiind privit ca o persoană care îşi cunoaşte temeinic domeniul profesat, are o pasiune deosebită pentru cărţi şi har pentru a le populariza. Trăim un timp cînd profesia de bibliotecar intră într-o perioadă de deschidere mai largă a bibliotecilor către comunitate, către publicul ce solicită cărţi din cele mai diverse domenii. Un bibliotecar al secolului XXI este recunoscut ca specialist în biblioteconomie şi ştiinţa informării, specialist în stocarea, selectarea şi accesarea resurselor informaţionale, aflat în slujba comunităţii, având ca principală sarcină oferirea de servicii moderne şi profesioniste utilizatorilor.

Din multitudinea acţiunilor prilejuite de Ziua bibliotecarului nu putem să nu amintim de campania „Dăruieşte o carte”. Voluntarii şi colaboratorii Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”, Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a UASM, ai  editurilor „Ştiinţa”, „Cartier”, Societăţii de distribuire a cărţii „Pro Noi” au dăruit cărţi chişinăuienilor pe stradă, marcând o percepţie ascendent pozitivă a actului cultural în municipiul nostru. Concluzia generală este că această campanie a avut un impact pozitiv asupra trecătorilor care au fost plăcut impresionaţi de cadourile primite.

Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor şi Ziua bibliotecarului cu certitudine a atras atenţia opiniei publice prin faptul că această zi, cu semnificaţie dublă în calendar, a fost sărbătorită de toţi bibliotecarii din RM prin manifestări specifice meseriei, prin sesiuni şi comunicări, bilanţuri ale activităţii, premieri, precum şi alte activităţi care conduc la perfecţionarea relaţionării acestora cu utilizatorii. Felicitările primite cu prilejul acestei mari sărbători spirituale sînt relevante pentru a concluziona că profesiunea bibliotecarului, iar odată cu aceasta şi cartea ca atare, sînt apreciate, tratate cu consideraţie şi judecate favorabil în societate pentru că, în caz contrar, atitudinea respectuoasă şi bunul-simţ nu pot să aibă izbîndă în comunitate.

În încheiere, transmitem tuturor lucrătorilor din forurile de cultură şi slujitorilor cărţii din satele şi oraşele republicii gîndurile noastre de aleasă consideraţie şi apreciere pentru eforturile care le fac în perspectiva promovării culturii, ştiinţei universale şi cunoaşterii exhaustive, le dorim multă sănătate, realizări profesionale şi perseverenţă celor care se zbat (unii de o viaţă întreagă!) pentru afirmarea propriei arhitecturi a profesiei lor şi merită să fie percepuţi şi trataţi după modul realizării şi preţul valorilor pe care le creează.