luni, 31 mai 2010

LA MASA TĂCERII CU GHEORGHE BUDEANU


Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar

Pe 28 mai curent, la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” a avut loc lansarea volumului de publicistică 33 la masa tăcerii de Gheorghe Budeanu, ziarist marcant, în prezent redactor-şef al cotidianului „Timpul”. Apărută recent, cu un tiraj de o mie de exemplare, cartea are imprimată pe coperta din faţă Masa tăcerii, iar pe cea din spate – Coloana infinitului, vederi stilizate ale capodoperelor lui Constantin Brâncuşi – simboluri reprezentative ale românismului. Inserînd în mare parte interviuri şi note de călătorie, Gh. Budeanu a adus în faţa cititorilor o culegere de mărgăritare prelucrate şi şlefuite cu migală pe gustul tuturor. La manifestare au participat politicieni, ziarişti, scriitori, muzicieni, bibliotecari, profesori, studenţi, cărora le este cunoscută creaţia publicistică a domnului Gh. Budeanu de pe paginile mai multor ziare la care a colaborat dumnealui pe parcursul amplei sale cariere de jurnalist onest şi binevoitor.

Chiar de la începutul manifestării jurnalistul şi scriitorul Vlad Pohilă a trecut în revistă cele mai importante date biografice ale protagonistului, relevînd momentele esenţiale şi care prezintă interes privind urcuşul  acestuia spre culmile muncii creatoare profesioniste. „Nu oricui au fost solicitate interviurile, dar nici nu oricine aprobă şi e de acord să ofere un interviu. În cazul domnului Gheorghe Budeanu putem spune cu o oarecare invidie că dumnealui şi-a arătat preferinţa pentru aşa interlocutori ca: Mircea Snegur, ex-preşedinte al Republicii Moldova; Grigore Vieru, regretatul mare poet; Ion Costaş, general, ex-ministru al apărării pe vremea războiului de pe Nistru din anul 1992, Nicolae Sulac, neîntrecutul nostru cîntăreţ popular; Glebus Sainciuc şi Isaia Cârmu, artişti plastici; Vasile Iovu şi Gheorghe Zamfir, naişti; Eugeniu Doga, compozitor; Emil Loteanu, cineast; Ion Caramitru, actor de teatru şi film, ex-ministru al culturii din România, ÎPS Petru ş.a. Deci, interesele domnului Gh. Budeanu sînt largi şi nu pot fi cuprinse în întreaga lor gamă. Şi încă un detaliu: cartea a avut marele noroc să fie prefaţată de Mircea Snegur, primul preşedinte al Republicii Moldova,” a spus Vl. Pohilă, invitînd pe cei prezenţi în sală la o discuţie sinceră şi nepărtinitoare pe marginea unei reuşite apariţii editoriale din anul curent – 33 la masa tăcerii.

Dezbaterile au început cu luarea de cuvînt a domnului Mircea Snegur, care din capul locului a remarcat caracterul mobilizator al cărţii şi valoarea istorică a interviurilor lui Gh. Budeanu, care au reflectat perfect toate etapele deloc uşoare ale tinerei noastre republici. M. Snegur a mai relatat că prin interviurile lui Gh. Budeanu trece ca un fir roşu îndelungul proces de eliberare naţională, început încă la sfîrşitul anulor ’80 ai secolului trecut. Autorul a putut să descătuşeze şi să predispună la sinceritate pe fiecare din cei intervievaţi. Prin aceasta interviurile sînt interesante şi plăcute la lectură.

A urmat expunerea dramaturgului, prozatorului şi publicistului Andrei Strâmbeanu, care a caracterizat activitatea lui Gh. Budeanu ca pe un model de ziaristică echilibrată, cumpănită, îndemnînd cititorii să ia în atenţie mai ales interviul cu regizorul de cinema Emil Loteanu. „Scrierile lui Gheorghe Budeanu sînt utilitare, pragmatice. Un astfel de jurnalist face cinste Timpului şi întregii republici,” a conchis cu mîndrie în suflet A. Strâmbeanu.

„E un jurnalist de croială veche,” a continuat pe aceeaşi undă a convorbirii directorul publicaţiei „Timpul” Constantin Tănase. Domnia Sa a constatat şi greutatea scrierii unor interviuri reuşite – nu orice jurnalist are curajul să se apuce de acest gen publicitar, deoarece este foarte dificil, cere multe cunoştinţe din diferite domenii de activitate a omenirii şi, totodată, trebuie să fii un mare psiholog al determinării stărilor sufleteşti. „Protagonistul nostru toate aceste calităţi le are. Generaţia nouă poate învăţa multe de la Gheorghe Budeanu, fiindcă pe deasupra mai e şi un bun român,” a finalizat C. Tănase.

Colegul de facultate, ziaristul de la „Timpul” Nicolae Roibu, l-a felicitat pe Gh. Budeanu cu ocazia apariţiei noului său volum de publicistică şi a specificat în treacăt că faţă de alţi mînuitori ai condeiului care practică jurnalismul protagonistul nostru principal este un ziarist necorupt, nepătat (în sensul figurat al cuvîntului). „Dacă vom citi cu atenţie cartea lansată astăzi, vom observa că Gheorghe Budeanu nici nu critică, nici nu laudă, dar spune întotdeauna adevărul,” e părerea absolută a lui N. Roibu, entuziasmat şi fascinat de succesele colegului cu care munceşte zi de zi la aceeaşi publicaţie.

Poetul Mihai Morăraş, originar din Bucovina, a scos în evidenţă că durerea cea mare a lui Gh. Budeanu este Transnistria, teritoriu separatist, dar permanent în atenţia mass-mediei. Animatorul întrunirii a fost participat la conflictul armat de pe Nistru şi e bine cunoscut publicului prin „reportajele de pe front”. Acelaşi ataşament faţă de publicistica lui Gh. Budeanu a exprimat-o poetul Vasile Romanciuc şi pictorul Glebus Sainciuc.

Actriţa Ninela Caranfil a subliniat că Gh. Budeanu e meşter la pus întrebări deştepte, de aceea a căpătat şi răspunsuri pe potrivă. Şi încă o particularitate văzută de actriţă constă în faptul că dumnealui a avut şi a rămas cu foarte mulţi prieteni. Sala plină de admiratori este o dovadă în plus. Urîndu-i succes şi înainte, distinsa actriţă a făcut o remarcă, precum că ar dori şi ea pe viitor să fie protagonista lui Gh. Budeanu. 

„33 la masa tăcerii constituie un eveniment în istoria jurnalisticii noastre,” a mărturisit generalul de divizie, ex-ministrul al Securităţii Naţionale Tudor Botnaru. Dumnealui a mai remarcat cultura vastă a protagonistului şi cuprinderea multor sfere de activitate a intervievaţilor.

Vasile Iovu, instrumentist, care face ca „lemnul să cînte”, şi el un erou al cărţii, a interpretat la nai o melodie cu o denumire destul de semnificativă – Mînă, Gheorghe, boii bine. Un alt coleg de facultate, jurnalistul Igor Grossu, felicitîndu-l pe Gh. Budeanu pentru izbîndă, nu s-a lăsat îndatorat şi a umplut spaţiul sălii de lectură a bibliotecii cu acordurile antrenante şi încîntătoare ale chitarei.

Cu multă însufleţire a vorbit Nina Gorincioi-Cadoppi, cea care a contribuit finanţînd editarea cărţii, cea cu inimă mare de patriot al ţării sale şi de susţinător al flamurii românismului pe meleagurile dintre Prut şi Nistru. Nu e prima carte apărută la noi cu sprijinul direct al ei şi credem că nu va fi ultima, căci se vede bine: N.  Gorincioi-Cadoppi, cu toate că locuieşte în Italia, e cu trup şi suflet aici, în Basarabia natală, cu gîndul la bunăstarea zilei de mîine a ei.

Însuşi Gheorghe Budeanu şi-a destăinuit unele secrete ale creaţiei sale, a relatat în ce împrejurări a cunoscut eroii cărţii, cum au decurs interviurile, mulţumindu-le tuturor pentru bunăvoinţă şi loialitate. „Probabil, modesta mea contribuţie la ceea ce aţi citit este că... am alergat cu o floare în mînă după nişte oameni frumoşi, adunaţi aici, şi i-am convins să tălmăcească strigătul de ciocîrlie al sufletului basarabean la răscruce de milenii şi de soartă,” e o frază ce aparţine autorului – scoasă de pe filele volumului ce îşi ia zborul să îndeplinească cu fervoare misiunea de culturalizare.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu