PAUL MIHNEA – MONAH AL POEZIEI

Parascovia ONCIU,

director, Filiala „Transilvania”

La sfârşit de prier Biblioteca “Transilvania” a găzduit Salonul de lectură Ceaiul de la ora patru. Acest proiect este o colaborare de lungă durată dintre Liceul “Gaudeamus” şi Biblioteca “Transilvania”. Termenul de implimentare a proiectului este: 15. 12. 2009 – 15.05.2010. Ne-am propus să atragem tineretul la lectură, spre adevăratele valori ale literaturii, realizând dezbateri, recitaluri de poezie clasică şi modernă, întâlniri cu diverse personalităţi ale literaturii şi culturii, făcând din lectură o tradiţie. Deviza Salonului de lectură "Ceaiul de la ora patru" este: de citit o poezie în fiecare seară.

Inaugurarea a avut loc pe 15 decembrie 2009 cu sonetele Marilor poeţi F. Petrarca, M. Eminescu, A. Suceveanu. Am propus publicului diferite teme de discuţii pe marginea operelor: Ion luca Caragiale, Grigore Vieru -75 de ani de la naştere, A. Mateevici, G. Bacovia, L. Blaga. O şedinţă aparte îi revine activităţii de redescoperire a marelui poet sonetist, Paul Mihnea, care a fost dat uitării – un mare scriitor necunoscut. Pentru a familiariza liceenii cu opera esculapului-inventator Paul Mihnea, ce-şi altoieşte propriului suflet rădăcinile copacilor, am adunat informaţii despre viaţă si activitatea măriei sale, am gasit carţile necesare din fondurile BM “B.P. Hasdeu”şi Bibliotecii de carte evreiască “Iţic Mangher”, expunându-le la expoziţia de carte cu titlul “Paul Mihnea – poet de esenţă modernistă”, fotogaleria “Paul Mihnea –un poet al emoţiilor fix” a ilucidat etapele vieţii asestui sonetist extraordinar.

Invitaţi de onoare au fost: academicianul Mihai Cimpoi, savantul, filozoful Teodor Magder, un bun prieten al lui Paul Mihnea, scriitorul Vladimir Beşleagă, ziaristul Nicolaie Roibu, actriţa emerită Ninela Caranfil, directoarea Liceului “Gaudeamus”, Zinaida Gangan, profesoarele Tatiana Doibani, Valentina Curechi, Eudochia Costiuc. Preşedinta salonului literar “Ceaiul de la ora patru”, Alexandra Tănase a moderat cu iscusinţă acestă activitate. Academicianul Mihai Cimpoi a dezvăluit circumstanţele şi tangenţile personale cu ale lui Paul Mihnea, menţionând faptul,că satele de baştină ale ambilor sunt vecine. Cernăuţul l-a gazdui pe P. Mihnea, tot acolo îi apare prima carte de versuri,cultivând modul intelectual al liricii. A cunoscut mai multe limbi. Ca poet avea o sensibilitate deosebită,se iubea pe sine prin poezie. Scriitorul Vladimir Beşleagă a prezentat detaliat opera poetului, aducând şapte cărţi din biblioteca mariei sale, remarcând faptul că a vrut să pătrundă în enigma Paul Mihnea prin cercetarea detaliată a operei integrale “Bat în miezul veacului curanţii”, “Lumina ochilor mei”, “Orgă codrului”, “Galerie cu autoportret”, “Hinger şi demiurg”, “Coroana de coroane”. “Grădinarul” ocupă un loc aparte în creaţia poetului prin metafora esenţială, născut în mediul rural este alături de natură, rădacina pomului. În anii 60 -70 poetul este intr-o perioadă de criză, impulsurile din interior îl macină este nevoit să recurgeă la poezia despre mamă,vecini, negustori,cerşetori cumpărători,scrie o serie de poezii biografice. A recurs şi la traduceri din franceză, germană, latină rusă P. Valeri, P. Varlen, I. Vergiliu, Iu.Lermontov, N. Necrasov, A. Bloc. Savantul şi filozoful Teodor Magder a venit să spună despre copilăria, viaţa şi activitatea literară a poetului remarcând esenţialul: având o sesibilitate deosebită, el nu făcea politică, dar o simţea, a scris cu caractere larine, a fost un bun român. Ziaristul Nicolaie Roibu avea să spună despre interviul dumisale cu soţia poetului Roza Mihnea,care a povestit despre viata grea si în sărăcie pe care a dus-o, despre Moldova şi primele impresii. Paul era un bun strateg, ştia cum să convingă, cum sa-i fie publicate versurile, recurgea la diferite găselniţe numai să apară, să fie publicat. Liceenii au prezentat un recital pe marginea creaţiei literare. Actriţa Ninela Caranfil a apreciat mult faptul, că liceenii au măiestria declamării, au fost bine orientaţi în alegerea textelor, se vede lucrul bunei profesoare Alexandra Tănase. Ninela Caranfil a fost cireşica de pe tort declamând poeziile “Origine”, “Copacii”, “Menire”, “Acasă”.