VIZITĂ DE DOCUMENTARE LA BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „OCTAVIAN GOGA” CLUJ

Parascovia ONCIU,

Director, Filiala „Transilvania”

 

  Colaborarea dintre biblioteci este un beneficiu pentru angajaţii ei. Stagiile, schimbul de experienţă îmbogăţesc cunoştinţele angajaţilor, fac munca mai productivă. De 19 ani Biblioteca Publică „Transilvania” este ctitorită cu drag şi dăruire de către Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, România. Invitaţia Doamnei Sorina Stanca, directoarea Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca de a participa la Conferinţa Naţională cu tema „Digitizarea – o prioritate pentru instituţiile culturale în secolul 21?” am acceptat-o cu plăcere.

 

Biblioteca Judeţeana „Octavian Goga” este coordonator al proiectului Europeana Local pentru România şi a organizat această conferinţă de diseminare.Evenimentul a fost organizat cu spriginul Bibliotecii Naţionale a României, al Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR) şi s-a bucurat de participarea reprezentanţilor consorţiului Europeana Local din Anglia, precum şi cei ai portalului Europeana.

 

Conferinţa Naţională a avut loc în data de 16 iunie 2010, la sediul central al BJ „Octavian Goga” din Cluj-Napoca. Pentru partenerii proectului s-a organizat o întâlnire a echpei tehnice în data de 15 iunie 2010.

 

Conferinţa Naţională a avut un program bine structurat cu comunicari interesante şi utile:

•  Proiectul Europeana Local în România. Sorina Stanca, Coordonator proiect, director, BJ Octavian Goga Cluj
•  Europeana: de la idee la un serviciu sustenabil. Lizzy Komen, Europeana Projects Liaison Officer
•  Prezentarea BN Digitale Moldavica. Diana Lupuşor, BN. Republica Moldova
•  Biblioteca digitală Naţională din perspectiva Comisiei pentru digitizarea patrimoniului cultural scris. Luminiţa Gruia, BN a României
•  Valorificarea colecţiilor de publicaţii ale BNR, prin digitizare,în cadrul proiectelor internaţionale. Adriana Dumitran, BN a României

 Digitizarea este o prioritate a Comisiei Europene pentru secolul XXI. În anul 2007 în România s-a efectuat un studiu privind digitizarea, prezervarea digitală şi accesibilitatea on-line a resurselor bibliotecilor (BNR). Concluziile studiului au remarcat recuperarea rezultatelor proiectelor anterioare, integrarea lor într-un sistem unitar în cadrul Bibliotecii Digitale Naţionale. Proiectul de digitizare trebuie sa se desfaşoare după un plan bine stabilit la nivel local şi naţional. Au fost inventariate documentele digitizate în sistemul Naţional de biblioteci, au fost înfiinţate comisiile, s-a elaborat Ghidul de digitizare – Pilonul tematic „Biblioteci”, versiune 01/30.10.2009

 

Proiectul este finanţat de Comisia Europeană prin programul eContentplus-Best Practice NetWorks – Reţele de bune practici.

 

Participă la acest proiect 12 parteneri furnizori de conţinut: 9 biblioteci judeţene, Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj, Centru Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale Cluj, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

 

Angajamentele la acest proiect a fost integrarea a 26 de colecţii în Europeana cu cca 13 314 documente digitale fiind structurate colecţiile locale dupa tipuri:

 

• Manuscrise;
• Cărţi şi colecţiide istorie locală;
• Monografii;
• Periodice vechi;
• Imagini;
• Documente audio;
•  Documente video.

 Activităţi EuropeanaLocal implicare română va fi :

•  Imagini din Cjujul vechi;
• Corespondenţă;
•  Fotografii cu personalităţi clujene;
• Documente de arhivă;
• Fonoteca;
• Video;
• Arhivele statului.

  

Prin proiectul Europena Local se va face accesul la conţinutul local sau regional prin biblioteca digitală europeană, ajutor pentru regiuni să implimenteze infrastructura şi standardele Europeane.

 

În a doua jumatate a zilei s-a organizat o Masă rotundă cu tema „Digitizarea, agregarea conţinutului şi accesul la materialul digitizat”. Au fost dizbateri între specialişti informaticieni, directori de instituţii culturale şi reprezentanţii Europeana (Biblioteca Digitală Europeană). Discuţiile toate au fost în jurul subiectului, metodelor de lucru, căile corecte de implimentare, obstacolele întâlnite pentru a nu repeta greşelile.

 

Multe biblioteci Judeţene şi Municipale au participat la proiectul European Biblionet, un proiect interesant de automatizare a bibliotecilor.

 

Directoarea BJ „Octavian Goga” Cluj Sorina Stanca a reuşit să finiseze lucrările de construcţie a sediului bibliotecii şi să deschdă pentru public uşile în tot spaţiul. Impresionante sunt cele trei săli de lectură, trei spaţii de lectură cu o capacitate de 107 locuri, ambiant plăcut, personal specializat şi un bogat fond de documente cu acces liber la raft. Aceste Săli sunt: sala de lectură universală Victor Hugo, sala de literatură română Ion Agârbiceanu, sala de carte de ştiinţă David Prodan.

 

Secţia pentru copii Ludoteca are o activitate extrem de interesantă. Recent s-a derulat un concurs de postere, Citim pentru mileniul III participanţi fiind colectivele preşcolare din Cluj. Concursul a fost apreciat de un juriu competent. Copiii participanţi şi-au dat frâu liber imaginaţiilor şi au folosit diferite tehnici de desen, modelare şi imaginaţie în desen. Holul bibliotecii era arhiplin de lucrările copiilor.

 

Din componenţa bibliotecii mai face parte şi împrumutul pentru adulţi, secţia de artă foarte impresionantă, Centrul de Informare Comunitară, Referinţe şi bibliografii, centrul American Corner Cluj-Napoca, Seviciul de bibliotecă mobilă, un serviciu, care la noi s-a practicat. Indicatorii de performanţă ai BJ „Octavian Goga” Cluj sunt: utilizatori activi 22 300 (13%) din populaţia legală a municipiului Cluj-Napoca, documente împrumutate 474 046, vizite 308 702 şi un personal de 97 unităţi. Colecţiile constituie 764 519 documente. Din componenţa bibliotecii mai fac parte şi patru filiale: Traian Brad, Zorilor, Colecţii speciale, Bibliosan.

Joi 17 iunie programul segurului a continuat prin vizita de documentare la BJ Bihor "Gheorghe Şincai". O bibliotecă mare cu tradiţii şi care pe parcursul anilor a fost găzduită de mai multe sedii. Din anul 1973 Biblioteca Municipală Oradea, devine bibliotecă Judeţeană, din 1991 i se atribuie numele de Gheorghe Şincai, în toamna anului 2007 după multe litigii de cedare a sediului vechi se propune alt sediu într-o cazarmă, care este reparată reamenajată, cu un spaţiu generos de 5000 metri patraţi, cu dotări noi din cele mai moderne cu următoarele servicii: Serviciul de dezvoltare, Evidenţa, Prelucrarea Colecţiilor, Compartiment informatizare, Centrul de Informare Comunitară, Secţia Împrumut pentru adulţi, Secţia Împrumut pentru copii, Sală de lectură şi depozit general, Colecţii speciale, Birou metodic, Carte veche, Depozit legal Judeţean, Laborator conservare. Indicatorii de performanţă sunt: utilizatori- 3 991, vizite per zi 538, documente împrumutate pe parcursul anului 170 946. Colectivul este condus de Dna Ligia-Antonia Mirişan, o doamnă foarte energică, competentă şi cu simţul umorului. Oraşul Oradea ne-a impresionat mult prin clădirile istorice, verdeaţă şi flori. Vineri 18 iunie ne-am deplasat în oraşul Turda, am vizitat Bilioteca Municipală "Teodor Murăşau". Fondul de carte este aproximativ de 100 000 volume şi este grupat: Fondul de împrumut, fondul de referinţă, fondul Turda, fondul documentar, fondul de ziare şi reviste. Deşi biblioteca este amplasată într-o cladire mică veche, se simte bine lucrul colegilor şi utilitatea bibliotecii. Vizitând aceste biblioteci am fost impresionaţi de forfota utilizatorilor şi numărul mare de utilizatori în încintă. Vara e în toi, sălile sunt pline cu public. Călătoria nu s-a oprit aici, am mers spre ocna de sare, care se află în preajma Turzii. Uniunea Europeană a investit bani şi sala a fost reamenajată. Cincisprezece ani în urmă am vizitat salina, dar nu se compară ce e în prezent. Modernizată, luminată, confortabilă şi impresionantă prin adâncime.

 

Tot sejurul am avut parte de atenţia şi binevoinţa Sorinei Stanca şi Tatianei Costiuc, care au organizat programul. Vineri seara am pornit spre Chişinău cu colega Elena Butucel, discutând despre cele văzute şi auzite. Paradisul Transilvaniei este prin blândeţea oamenilor săi, binevoinţa, atenţia şi ospitalitatea lor, modul de prezentare a locurilor istorice a ţinutului şi tot cea ce fac pentru al promova.