luni, 15 noiembrie 2010

EXEMPLU DE ATITUDINE CIVICĂ PENTRU GENERAŢII – VLAD POHILĂ (CE NE SPUNE O BIOBIBLIOGRAFIE?)

Valeriu RAŢĂ,
bibliotecar


Dintre biobibliografiile apărute anul curent cu marca Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” e scoasă în evidenţă – mai ales de specialiştii în domeniu – cea despre viaţa şi activitatea lui Vlad Pohilă, redactor-şef al revistei de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării BiblioPolis, editată sub auspiciile instituţiei numite mai sus, care, la figurat vorbind, este „un leac pentru suflet” – tămadă nu numai pentru spiritul chişinăuienilor, ci şi al tuturor îndrăgostiţilor de carte din republică.

Vlad Pohilă. Biobibliografie, ediţia îngrijită de dr. Lidia Kulikovski, alcătuită de Claudia Tricolici, bibliograf al Centrului de Informare şi Documentare „Chişinău”, lecturată de Genoveva Scobioală, şef de departament Marketing, şi tipărită la Editura „Grafema Libris”, se prezintă ca o realizare biobibliografică notorie.

Sînt sigur că oamenii de litere, dar şi cei care se dedică altor ştiinţe sau arte, precum şi majoritatea publicului cititor, îl cunosc pe Vlad Pohilă ca pe un intelectual de formaţie polivalentă – publicist de excepţie, scriitor, traducător, lingvist şi pe deasupra om de omenie, prieten foarte bun cu toţi cei ce îşi iubesc Ţara şi Neamul, căruia îi zice românesc nu din neştiinţă sau orgoliu, ci din mîndrie, demnitate şi, desigur, în cunoştinţă de cauză. Iar Biobibliografia, despre care am început să vorbim, această afirmaţie ne-o ilustrează din plin şi ne ajută să intrăm în laboratorul de creaţie al omului ce trăieşte în numele artei, ştiinţei şi idealurilor Neamului său.

Capitolul de bază al lucrării – Opera – cuprinde tot ce a creat Vl. Pohilă începînd cu 1968 şi pînă la 2009. Astfel, întrucît creaţia dumnealui, după cum am afirmat mai sus, este destul de variată,  autoarea a repartizat materialele în subcapitole: Ediţii aparte; Publicistică; Proză scurtă; Selecţii, adaptări, consemnări şi pagini îngrijite de Vlad Pohilă; În colaborare (coautor); Redactor, lector, stilizator, consultant; Prefaţator, postfaţator; Traducător; Recenzii de Vlad Pohilă; Interviuri realizate de Vlad Pohilă.

Pe toate scrierile lui Vl. Pohilă le uneşte un stil de expunere sinceră, caracterizat prin atitudine de înaltă stimă pentru principiile moralei sociale, prin analiză minuţioasă a fenomenelor, a proceselor sau evenimentelor ce se derulează. O altă caracteristică a lor este apariţia anume la momentul oportun. Să ne amintim, de exemplu, cît de binevenite şi de mare ajutor pentru conaţionali au fost Grafia latină pentru toţi şi Să citim, să scriem cu litere latine la începutul anilor ’90 ai secolului trecut, iar Micul dicţionar de nume proprii străine, sînt sigur, stă pînă în prezent pe masa redactorilor, profesorilor, studenţilor, liceenilor etc. Dar cît face, pentru a susţine dreaptă coloana vertebrală a românismului în părţile noastre, apariţia volumului Şi totuşi, limba română, devenit de acum o raritate bibliografică!...

Avînd o carieră îndelungată, Vlad Pohilă s-a impus cu numeroase articole şi eseuri demne de a fi antologate şi prezentate ca mostre de mînuire dibace a condeiului de ziarist. Răsfoindu-i biobibliografia, mi-au atras atenţia următoarele titluri, incitante prin însăşi denumirea lor: Vor supravieţui la Chişinău Remus şi Romulus?; Măreţia şi drama Unirilor noastre: 1600, 1859, 1878, 1918, 1941; Şi ne fereşte, Doamne, de cei zăpăciţi...; De la oameni înveţi omenia...; Vreţi un milion de dolari americani?; Mica Estonie sfidează apucăturile imperiale ale Rusiei; Unde comunism nu e... cam totul e; Statuia Libertăţii de la New York nu e un simbol întîmplător al ţării; De ce nu mergem şi noi ca balticii?; Limba română din Republica Moldova, între primejdii şi speranţe; Unirea noastră ca o necesitate absolută; Sîntem o parte a Galaxiei Gutenberg; Cum să devii un intelectual sadea în secolul XXI şi multe altele, pe care cineva a avut norocul să le lectureze în anul apariţiei lor, iar altcineva – prin îndemnul prezentei biobibliografii, căci acesta este unul din rolurile acesteia – se va strădui să le găsească în biblioteci şi să le consulte. Şi lucrul acesta se va întîmpla cu siguranţă, căci mărturisesc: din punctul de vedere al profesionalismului, scrierile lui Vl. Pohilă, împrăştiate prin diverse publicaţii periodice, sînt adevărate bijuterii literare sau publicistice, sînt captivante şi provoacă un viu interes şi în rîndul savanţilor, şi în cel al studenţilor sau chiar al elevilor. Născute prin muncă asiduă (mai ales în timpul nopţilor nedormite, căci atunci, pare-se, îi vine în vizită muza aparent inexistentă şi pegaşii ce îi aduc inspiraţia), scrierile lui merită să fie popularizate, căci mai cuprind şi un spectru foarte larg al temelor – despre limbă, literatură, artă, ştiinţă, cultură şi despre o mulţime de personalităţi ale popoarelor mai puţin sau mai mult depărtate de republica noastră: bulgari, sîrbi, francezi, cehi, polonezi, lituanieni, letoni, estoni, finlandezi, armeni, georgieni, ruşi etc. Desigur, nu le putem scăpa din vedere pe cele scrise cu privire la limba română şi cultura românilor, aducînd drept exemplu – folosindu-ne de indexul de nume de la sfîrşitul Biobibliografiei – doar numele personalităţilor despre care autorul a scris cu cea mai mare pasiune: Raoul Şorban, Eugen Coşeriu, Mioara Avram, Nicolae Corlăteanu, Valentin Mândâcanu, Maria Cosniceanu, Nicolae Iorga, Paul Bran, Maria Tănase, Gheorghe Zamfir, Sofia Rotaru, Eugen Doga, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Aureliu Busuioc, Mihai Cimpoi, Andrei Vartic, Vasile Şoimaru, Constantin Bobeică, Ninela Caranfil, Glebus Sainciuc, Teodor Buzu, Constantin Tănase, Nicolae Dabija şi încă mulţi alţii. Lista nu e deloc exhaustivă, dar exprimă un adevăr incontestabil: interesele protagonistului nostru vizează în mare parte floarea intelectualităţii româneşti, dar aici aş mai adăuga că o petală din acea floare imaginară a seminţiei lui Burebista şi Decebal este, fără doar şi poate, însuşi Vlad Pohilă.

Şi creaţiile literare ale lui Vl. Pohilă atrag atenţia celor împătimiţi de cuvîntul scris. O dovadă în acest sens o constituie nuvelele Pe bulevardul fără oameni; Doctor Fabius; Nu, el nu vroia să moară; Aşot, ce-ai făcut, tu, Aşot?, povestirea Un cumnat, doi cumnaţi, precum şi un şir de traduceri: romanele Torentul negru de Leopold Buczkowski, Cine răspîndeşte anecdote de Lilli Promet, povestirile O zi de milioane de V. Ţonev, Socot de datorie să vă scriu... de L. Kaido, O călătorie extrem de reuşită de S. Traikov, Poşeta de J. Jenicek, eseurile George Topîrceanu de Konstantin Paustovski, De ce iubim noi România de Lilli Promet şi Ralf Parve, versurile din Wl. Broniewski, Gheorghi Barbarov, Lumir Slabý, Adrian Briedis-Macovei ş.a.

Ca să-l cunoaştem mai bine pe Vl. Pohilă, Biobibliografia ne pune la dispoziţie un Curriculum vitae şi Aprecieri, din care desprind doar opinia marelui regretat Grigore Vieru: „Un remarcabil lingvist, dar şi strălucit publicist este Vlad Pohilă, care s-a ascuns în adîncul unei modestii rar întîlnite la noi.” Capitolul Viaţa şi activitatea ne oferă repere critice şi interviuri acordate de Vlad Pohilă. Dintre scriitori, publicişti ce cunoscîndu-l au scris despre Vl. Pohilă pot fi numiţi: Vlad Ciubucciu, Ion Proca, Nicolae Rusu, Elena Grosu, Luminiţa Dumbrăveanu, Anatol Ciocanu, Nicolae Roibu, Ion Mărgineanu ş.a. La Referinţe au fost incluse remarci şi constatări de Lidia Kulikovski (Vlad Pohilă poartă o povară ceva mai mare decît el – grija limbii române), Grigore Vieru (De ce mi-e drag Vlad Pohilă), Ninela Caranfil (Un învăţător al cetăţii), Efim Josanu (Vlad Pohilă – omul din altarul cărţii) ş.a. Nu sînt lipsite de interes nici versurile unor poeţi dedicate aceluiaşi Vl. Pohilă, de aceea reproducem mai jos poezia Magul de Ionel Căpiţă, scriere ce reflectă cu o precizie de invidiat ceea ce face eroul ei:

„El merge şi seamănă
seminţe de Lumină,
El nu caută-n spate
cui luminează,
El merge şi seamănă...
Pentru cei ce-o să vină.”

Anume aceasta am vrut să evidenţiez expres în titlul prezentelor impresii de lectură: Vlad Pohilă este un exemplu de atitudine civică pentru multe generaţii de compatrioţi ce vor veni. Aceasta ne-o spune şi Biobibliografia elaborată de colaboratorii BM „B.P. Hasdeu”, care chiar în primele zile de la apariţia ei s-a întîmplat să nimerească pe standurile Salonului Internaţional de carte, ediţia a 19-a, ce s-a desfăşurat, de pe 31 august pînă pe 3 septembrie 2010, la Chişinău, la Biblioteca Naţională a RM, şi... a fost menţionată cu Diploma pentru realizări bibliografice de excepţie.

Nu pot să nu vorbesc de Iconografia bogată a cărţii: iată-l pe Vl. Pohilă cu mama Ileana şi tata Ion Pohilă în satul de baştină Putineşti, de prin preajma Floreştilor; iată-l cu surorile şi fraţii lui (au fost nouă copii în familie); cu minunatul colectiv de entuziaşti care au editat Glasul – prima publicaţie din Basarabia apărută cu grafie latină încă pe cînd la putere era regimul sovieto-comunist; cu Raoul Şorban, Mioara Avram, Gheorghe Zamfir; iată-l la bustul lui Mihai Eminescu, în Noua Suliţă de lîngă Cernăuţi... Tot aici îl vedem cum ne priveşte îngîndurat de pe portretul executat în pînză şi ulei de Teodor Buzu, iar pe coperta din spate în ipostaze inedite surprins de Glebus Sainciuc, Leonte Năstase ş.a. Pe coperta din faţă este plasată o fotografie a lui Vasile Şoimaru, care l-a eternizat pe bunul său prieten pe fundalul munţilor Carpaţi.

Ştiut lucru că pe masa de scris a lui Vl. Pohilă se mai află încă multe schiţe şi planuri care îşi aşteaptă ora realizării. Să-i dorim multă sănătate, clipe luminoase de creaţie şi să ne delecteze în continuare cu alte lucrări scrise tot atît de inspirat şi incluse apoi într-o probabilă ediţie biobibliografică, revăzută şi completată.

Dacă prin această prezentare am trezit curiozitatea cuiva să se apropie mai mult de litere, de arta de a întrema sufletele oamenilor cu ajutorul cuvîntului scris, dar în mod deosebit să se intereseze de opera literară şi publicistică a lui Vlad Pohilă, mă bucur. Şi îndoit se vor bucura cei care au contribuit nemijlocit la apariţia unei Biobibliografii de folos societăţii, printre ei numărîndu-se şi Vl. Pohilă, vrednicul, neobositul nostru coleg.

Vlad Pohilă. Biobibliografie. / Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu”, Centrul de Inform. şi Doc. „Chişinău”; ed. îngr. de Lidia Kulikovski, alcăt.: Claudia Tricolici. Ch.: Grafema Libris SRL, 2010. 288 p.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu