UN ROMAN E PLIN DE EMOŢII, INIMI SFÂŞIATE ŞI SPERANŢE

Diana GRAJDAN, Liceul „P. Rareş ″

Fiinţa nu are margini şi nu este supusă graniţelor. Ea se ridică deasupra timpului, deasupra regimurilor, trece dincolo de spaţiu şi circumstanţe.

Supraomul nu este un mit. El există şi se află printe noi, prin dăruire de sine. Un exemplu viu se proiectează şi din rândurile romanului Temă pentru acasă de Nicolae Dabija. Supunerea destinului fatal în numele dragostei va dăinui peste veacuri.

Romanul Temă pentru acasă ne prezintă omul persecutat de destin, de ani, de frig, dar care în pofida acestor circumstanţe slujeşte ideea de a rămâne treaz şi receptiv la chemările sufleteşti. Autorul subliniază cele mai esenţiale valori umane.

Acest roman e plin de emoţii, inimi şi speranţe sfâşiate. Un roman cu personaje bine conturate, care se confruntă cu urmările grele de după război, cu cele din perioada postbelică. Am citit destulă proză până în prezent, dar Tema pentru acasă este unicul roman contemporan autohton pe care l-am pus pe un raft cu alte cărţi valoroase, universale.

Iubirea celor două personaje, profesorul Mihai Ulmu şi eleva sa Maria Răzeşu, e supusă unor chinuri intense şi aprige. Cuvinte atât de simple redau o dragoste atât de puternică, încât îţi provoacă fiori şi te zguduie până în măduvă. O iubire încadrată în regimul stalinist, ce este sortită să moară, dar care reuşeşte să dea roade şi să supravieţuiască în pofida condiţiilor antiumane din închisorile Siberiei.

Acest roman ne trezeste conştiinţa naţională. Suntem oameni puternicişi trebuie să luptăm pentru demnitate, libertate şi verticalitate! Acestea sunt îndemnările ce se desprind din filele romanului, pentru că în el ne regăsim şi noi, la fel cum îi regăsim pe buneii şi străbuneii pierduţi în frigurile siberiene. Este o realitate crudă, dar care trebuie acceptată ca fiind parte din istoria noastră. De noi depinde ca ea să ramână doar în istorie, pentru că deportările ne-au ştirbit din rădăcină, ne-au smuls de la sânul familiei, dar nu ne-au nimicit spiritul, şi nici dragostea, şi nici conştiinţa.

Nicolae Dabija a reuşit să ne impresioneze, să ne îndemne la lectura romanului, să ne facă să-l citim cu ochii umezi. Cred că lucrarea Temă pentru acasă ar trebui inclusă obligatoriu în programul şcolar, pentru că doar aşa generaţia nouă îşi va cunoaşte adevărata istorie şi va învăţa să ţină piept greutăţilor în apărarea Patriei.

Mulţumim, domnule Nicolae Dabija, pentru acest superb roman dăruit nouă, cititorilor! L-am citit împreună cu părinţii şi o parte din vecini. Cu toţii am rămas surprinşi, emoţionaţi şi impresionaţi.