luni, 24 ianuarie 2011

REVERBERAŢIILE UNIRII

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"


În istoria noastră milenară, există evenimente importante, care definesc specificul unei epoci, dezvăluie trăsăturile unei întregi perioade istorice, care ne-au marcat existenţa. Un astfel de eveniment  - Unirea Principatelor Române din 24 ianuarie 1859 - şi impactul lui pe scena politică europeană a vremii a fost comemorat la Filiala O. Ghibu. Cu acest prilej, Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Moldova a organizat masa rotundă Ecoul internaţional al Unirii Principatelor Române, la care au participat istorici şi cercetători de la AŞM, Institutul de Istorie, Stat şi Drept, profesori universitari şi doctori, studenţi de la USM, UPS, Universitatea din Tiraspol, cititori ai bibliotecii. Vorbitorii Ş. Musteaţă, I. Şarov, I. Caşu, V. Pâslariuc au caracterizat cauzele, factorii interni şi externi, actorii politici care au influenţat şansa realizării Unirii Principatelor. În cadrul comunicărilor, a fost menţionat contextul extern favorabil şi voinţa naţională fermă a poporului român, care a influenţat realizarea Unirii Principatelor - actul politic, care a pus baza României moderne şi a constituit o etapă importantă pe drumul unităţii naţionale. Această temă continuă să aibă multe ecouri, şi azi se discută problema realizării Unirii, dându-se prioritate când factorului intern, când celui extern. În acest context, lansarea volumului, semnat de Diana Dumitru Marea Britanie şi Unirea Principatelor Române, apărut recent în seria Monografii ANTIM, la Editura Pontos, a avut pentru cei interesaţi de această problemă un suport informaţional adecvat, bazat pe un inedit şi vast material documentar privind istoria unificării Principatelor Române, proces la care au participat şi principalele puteri europene, unde se analizează o serie de oscilaţii condradictorii ale politicii engleze. Autoarea a menţionat importanţa evenimentului şi răsunetul larg, pe care l-a avut în opinia diplomatică şi politică a vremii, de care depindea rezolvarea conflictului european şi redeschiderea problemei orientale, provocată de războiul Crimeii. Caracterizând actorii geopolitici, care au influenţat şansa Unirii Principatelor, D. Dumitru a specificat că interesul manifestat de puterile europene era dictat nu de opţiuni afective faţă de ideea Unirii, ci mai degrabă de interesele urmărite. Influienţaţi de situaţia politică şi de voinţa naţională fermă a românilor, actorii politicii europene, cu interese şi deosebiri de păreri, au fost determinaţi a se întruni în cabinetele diplomatice ale continentului, făcând obiectul acestor discuţii în cadrul Comisiei europene, a unor Conferinţe, Congrese şi Tratate în favoarea Unirii Principatelor. Asupra cărţii lansate s-au pronunţat dr. E. Certan, I. Varta A. Cuşco, menţionând calitatea, analiza substanţială şi lucidă, subiectul tratat în aspect global, inovaţiile metodologice ale unui studiu de pionierat în istoriografia românească, benefic şi pentru mediul anglofon. În final, istoricul S. Musteaţă, moderatorul manifestării, a subliniat că, în aspect internaţional, Unirea Principatelor a avut mai multe semnificaţii, ele exprimă protestul naţiunii române pentru neamestecul în treburile interne şi ale dominaţiei străine. În aspect intern, ziua de 24 ianuarie 1859 şi alegerea lui Alexandru I. Cuza ca singur domn al Principatelor Române a avut profunde semnificaţii naţionale - primul pas spre realizarea statului naţional român unitar. Publicul a conchis că, astăzi, ne lipseşte Unirea cea mică, pentru a fi uniţi în aspect naţional şi cu demnitate în plan european, manifestând energie, voinţă şi tact politic. În contextul actual al relaţiilor dintre România şi R. Moldova, doar în unele medii diplomatice, se vorbeşte despre faptul că România nu va fi o ţară cu adevărat europeană atât timp, cât va avea harta ruptă în mai multe bucăţi. Oricum, reverberaţiile Unirii sunt încă vii, ele sunt alimentate de conştiinţa unităţii de neam şi limbă a românilor din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. Manifestarea consacrată Unirii se înscrie în agenda programului Dosarele istoriei, iniţiat de mai mulţi ani sub egida Filialei, care are scopul de revalorificare a istoriei milenare prin prisma prezentului, a continuităţii, evoluţiei şi experienţei istorice cu impact în actualitate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu