vineri, 18 martie 2011

MASA ROTUNDĂ VOCEA INIMII MATERNE

Elena VULPE, director al Filialei O. Ghibu

G. Vieru, poetul care a cântat ca nimeni altul Femeia, considerând-o axa universului, scria inspirat: “Stelele sus or fi urmele-i, Toate cuvintele se topesc în numele-i”. Această metafora reflectă conturul unei realităţi şi prin auditul social al bibliotecilor, constatând prezenţa ei plenară în acest spaţiu mirific al cărţii ca şi în întreaga galaxie. În trecerea uşoară, transcendentală şi ontologică, “pe seminţele ce zboară între ceruri şi pământ”, femeia este atrasă de informaţie, de cunoaştere nelimitată.

Astfel, întrucât ponderea utilizatorilor noştri este reprezentată în proporţie de 65% de către femei, ele fiind mereu în topul indicatorilor noştri statistici, sensibilizarea acestora de către bibliotecă la participarea şi programarea lor nemijlocită ca protagonişti şi organizatori ai acţiunilor de ordin social, cultural şi educaţional rămâne a fi un obiectiv important al Filialei noastre.

Clubul Femeia, care activează sub egida bibliotecii Ghibu, are tradiţii consolidate de-a lungul anilor, de interacţiune cu reprezentantele sexului frumos, cu diverse organizaţii şi asociaţii pentru apărarea drepturilor lor legitime, manifestate în cadrul mai multor activităţi organizate de Filială. Interacţiunea noastră cu această categorie de utilizatori este una permanentă şi de succes. Am avut prilejul să le adresăm Diplome şi cuvinte de recunoştinţă pentru susţinerea şi fidelitatea lor şi pe data de 10 martie, în cadrul unei mese rotunde “Vocea inimii materne”, la care s-au întrunit pentru a consemna sărbătoarea, marcată în acest an de împlinirea a 100 ani de la proclamarea Zilei internaţionale de Luptă pentru Drepturile Femeii-8 martie. Manifestarea a fost organizată de Universitatea spirituală mondială, filiala Chişinău, în frunte cu preşedinta Maria Gusca, care a făcut o incursiune în istoria şi semnificaţia acestei sărbători pe mapamond. Dincolo de contextul ei politic, domnia sa a vorbit despre acest patetic simbol al Femeii, supleţea şi şarmul acelea ce poartă emblema unui nimb al nemuririi, al procreării şi continuităţii, fără de care n-ar exista viaţa pe pământ. Foarte concludentă a fost şi incursiunea preşedintei Clubului Femeia, Raisa Brăduţanu, care a opinat asupra eternului feminin, sufletul căruia este precum o floare: tandru, fragil, misterios şi poate exista doar în pace şi armonie. Poeta Marcela Mardare s-a referit la ipostaza enigmatică a femeii, invocând chipul Giocondei lui Leonardo Da Vinci şi modelul dragostei materne, care ţine pruncul în braţe, întruchipat de Madonna Sixtină a lui Rafael, cu exemple din poezia de dragoste a lui Eminescu, Vieru, recitând inspirată şi din creaţia sa. Elogiile expuse cu molipsitoarea căldură a sentimentelor personale ale celor 47 de participante au continuat cu discursuri majore, din care nu au lipsit nici temele stringente, cu care se confruntă femeile, luând în dezbatere condiţia şi statutul lor social, probleme de gender, combaterea tratamentului inegal al femeii, inegalităţii privind locul de muncă şi remunerarea egală, prezenţa în viaţa politică şi la guvernare, probleme de sănătate, ecologie, credinţă, educaţie şi multe alte aspecte. Dezbaterile s-au produs pe canavaua unor intervenţii muzicale, exscelând cu evaluarea Elenei Condurachi, participantă la concursul pentru Eurovision. Ambientul a fost adecvat sărbătorii: o expoziţie de fotografii cu genericul “Bunicuţe. Mame. Nepoţele. “, expusă de jurnalistul Sergiu Sumcă, fin observator al sufletului feminin, care reflectau atâta limină şi beatitudine, multe eroine fiind chiar membrele clubului nostru. Evident, nu a lipsit nici compartimentul informaţional al unei expoziţii tematice “Femeia- o suprafaţă care stimulează adâncimea” cu cele mai adecvate apariţii editoriale, expuse în sinteza unei reviste bibliografice ”Pentru că sunt femeie”. Astfel, înarmate cu studiu de gen din “Lexicon feminist” şi cu “Ghidul femeii independente” de J. Bawdwn, membrele clubului au aflat multe informaţii noi şi utile “Din istoria feminismului românesc” de Şt. Mihăilescu şi despre “Femei vestite din lumea antică” de D. Tudor. Alături de A. Jardin, au aflat că “Fiecare femeie este un roman” şi o “Şcoală pentru soţi”( W. Holden). Prin M.Cărtărescu, au găsit răspuns la întrebarea “De ce iubim femeile”. Până la urmă, toate problemele s-au redus la una: “N-am nimic de îmbrăcat!”-veşnica preocupare a femeii moderne de capriciul vestimentar-prin care expertul în modă J.Taggart a răspuns celor mai exigente pretenţii. Pornind de la dictonul “Spune-mi cum te -mbraci, ca să-ţi spun cine eşti”, indiferent de controversele declanşate, atmosfera s-a încărcat de magia emoţiilor şi prin muzica de calitate, umor şi public cald.

Impactul evenimentului a fost unul insolit: anturajul bibliotecii a amplificat doza de entuziasm ce a pus stăpânire pe publiculm feminin, care a constatat, cu multă fermitate, că femeia trebuie să promoveze frumosul la toate nivelurile: spirit, suflet şi aspect exterior.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu