miercuri, 23 martie 2011

MEDALION LITERAR „GEORGE TOPÎRCEANU – POETUL MESAJELOR PROFUNDE ŞI ORIGINALE”

Margareta CEBOTARI,
bibliotecar principal, filiala „Ovidius”

La 21 martie, zi în care pretutindeni pe glob s-a sărbătorit Ziua mondială a poeziei, la biblioteca “Ovidius”, în cadrul cenaclului literar “Ovidius”, moderat de scriitorul Ianoş Ţurcanu, s-a desfăşurat un medalion literar-artistic dedicat aniversării a 125 ani de la naşterea poetului George Topîrceanu (născut la 21 martie 1886, Bucureşti, răpus de o boală grea la 7 mai 1937, Iaşi). Evenimentul a fost organizat în colaborare cu biblioteca Colegiului de Construcţii din Chişinău, biblioteca Colegiului Politehnic şi Catedra de limbă şi literatură română a liceului “Mihai Viteazul”. Activitatea a fost onorată de prezenţa mai multor personalităţi marcante: academicianul Mihai Cimpoi, directorul Institutului de filologie al AŞM dl Vasile Bahnaru, scriitorii: Iulian Filip, Andrei Strâmbeanu, Nicolae Rusu, Nina Josu, Renata Verejanu, Zina Izbaş, Isidor Doctoreanu, (România).

Mai întâi elevii şi studenţii de la instituţiile sus numite au aflat date biografice din viaţa poetului, şi principalul, au fost prezentate sursele de informare asupra operei acestui autor. Graţie colaborării cu biblioteca Judeţeană din Constanţa (România) în colecţiile bibliotecii „Ovidius” găsim ediţii mai recente dar şi opera lui Topîrceanu editată până la 1990, studii ale unor critici literari români consacraţi despre opera acestui poet (Constantin Ciopraga, G. Ibrăileanu, Dumitru Micu). Din cărţile de amintiri despre G. Topîrceanu am readus mai multe fragmente ale aprecierii operei scriitorului de către contemporanii săi. Scriitorul Demostene Botez l-a caracterizat astfel: „ ... Era un om teribil de ordonat. ...Versul lui impecabil, de mare ţinută artistică, şi scrisul lui regulat cu peniţa rondă, îşi au explicaţia în temperamentul lui, iubitor de ordine şi armonie. Topîrceanu avea şi în viaţă, ca şi în scris, o seninătate de ţinută, clasică. A fost un clasic integral, prin temperament, înainte de a fi devenit un clasic al literaturii române”.

Scriitorii invitaţi la activitate au avut fiecare un cuvânt de spus despre opera lui George Topîrceanu, referindu-se şi la influenţa benefică a poeziei în viaţa noastră.

Dl academician Mihai Cimpoi a remarcat varietatea scrisului acestui poet, aci vesel, aci trist, care a fost un parodist şi epigramist foarte puternic şi iscusit, citind şi un fragment dintr-un eseu, dedicat creaţiei autorului omagiat de către vestitul scriitor rus Constantin Paustovski încă în anul 1960, în care îl apreciază ca unul din scriitorii români de valoare, recent tradus de el în limba română. Poetul şi dramaturgul Andrei Strâmbeanu, admirând în opera lui Topîrceanu minunatele rapsodii şi balade dedicate naturii, ne-a reamintit că Poezia este un profesor pentru viaţă, ne învaţă să retrăim multe sentimente, iar tot ce e viu pe lumea asta reînvie şi se reîntregeşte mereu. Cei prezenţi au avut plăcerea de a asculta versuri proprii citite de poetul Iulian Filip, care a caracterizat Poezia ca un fenomen mirific, care trebuie degustat câte puţin.

Scriitorul George Topîrceanu este poetul care a depins de trei provincii româneşti: s-a născut în Ardeal, a copilărit în Bucureşti, mai apoi stabilindu-se cu traiul în Iaşi - a menţionat dl Vasile Bahnaru, evidenţiind faptul că în opera sa autorul a dovedit că este un bun mânuitor al limbii literare române, îmbinând bine şi armonios cuvinte arhaice şi neologisme.

Un grup de studenţi de la Colegiul de Construcţii din Chişinău (sub conducerea profesoarei de limba şi lit. română, dna Ludmila Condur) şi elevii clasei IX „M” de la liceul „Mihai Viteazul” (sub conducerea profesoarei de limba şi literatura română, dna Olga Starţun) au pregătit un formidabil recital poetic din opera scriitorului G. Topîrceanu. Foarte emoţionant pentru public a fost să asculte poezia „Pruncul” în interpretarea Irinei Bardiţa, o tânără talentată, care scrie şi poezie, studentă la Colegiul Naţional de Comerţ.

Amintirea este singura posibilitate de reînviere a celor ce nu mai sunt, iar cel despre care îşi aduce aminte cineva nu a murit de fapt. Un alt mod de a păstra în memoria noastră scriitorii cei mai valoroşi este să le citim opera, să le apreciem talentul şi devotamentul lor pentru literatură. Acest îndemn a fost adresat participanţilor la medalionul literar omagial dedicat scriitorului George Topîrceanu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu