vineri, 3 iunie 2011

BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU” – GAZDĂ A SALONULUI INTERNAŢIONAL DE CARTE PENTRU COPII ŞI TINERET (Editura Princeps Edit din Iaşi pentru a şaptea oară la BM)

Raia ROGAC


În mod tradiţional, între numeroşii coorganizatori, dar şi gazde, la Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, anual, se înscrie şi Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu din Capitală.

Şi pentru ediţia a XV-a, curentă programul, a fost impunător şi a inclus lansări de carte remarcabile, semnate de autori de pe un mal şi altul al Prutului. Deosebit de captivantă pentru public (dovadă numărul mare de participanţi) a fost, bunăoară, prezentarea unor noi volume apărute la Editura Princeps Edit din Iaşi: albumul Tema de după tema pentru acasă după romanul Tema pentru acasă de Nicolae Dabija, Viaţa de fiecare zi la Iaşi (poeme) de Daniel Corbu, Transmodernismul de Theodor Codreanu şi Glontele de aur de Crina Popescu.

Menit să încălzească atmosfera de suflet, evenimentul a debutat cu un recital de cântece patriotice ale neamului, susţinut de minunatul ansamblu vocal de la Liceul de inventică şi creativitate Prometeu din Capitală.

În deschidere, moderatoarea, conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, totodată directoarea instituţiei gazdă, a menţionat că o fericită întâmplare face ca de fiecare dată în cadrul noilor ediţii ale Salonului bibliotecile (şi nu numai cele din sistemul municipal) să-şi poată completa fondurile de carte cu achiziţii valoroase de autori pe măsură. Amintind de faptul că romanul Tema pentru acasă în premieră a fost lansat la Sediul Central al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, Domnia Sa a specificat că mai apoi această iniţiativă s-a transformat într-un adevărat maraton de lectură, doar că cititorii n-au avut de întâmpinat mari obstacole, cartea dovedindu-se a fi pe placul tuturor categoriilor, reunind cel mai mare număr de participanţi în cadrul campaniei Chişinăul citeşte o carte. Albumul a rezultat din impresiile plastice şi verbale ale celor mai fifeli cititori. Poetul, publicistul şi în ultimă instanţă – romancierul Nicolae Dabija ne-a adus bucuria unei cărţi bune, solicitate, îndrăgite, care a continuat cu acest album, un volum extraordinar, care face dovada că şi în Moldova nasc oameni – cititori, a mai spus Lidia Kulikovski. Doar bibliotecile din sistemul municipal au organizat circa 100 de activităţi sub diverse forme dedicate romanului Tema pentru acasă, la majoritatea din ele fiind prezent şi autorul Nicolae Dabija, care, pe lângă discuţiile vis-à-vis de carte, i-a îndemnat să citească cât mai mult, fiind convins (în baza exemplului propriu) că lecturile consistente şi perseverente sunt piatra de temelie în crearea unui destin împlinit.

Poetul Daniel Corbu de la Iaşi a mărturisit că a scris cu plăcere prefaţa la albumul Tema de după tema pentru acasă, precizând că ideea de a pregăti un asfel de volum îi aparţine soţiei sale, editoarea Filomena Corbu, care, aflată în vizită la redacţia Literatura şi arta, a rămas surprinsă să vadă pe biroul redactorului-şef Nicolae Dabija un număr considerabil de texte, desene, fotografii – toate despre şi de la lansările romanului Tema pentru acasă, care a fost editat în 15 mii de exemplare, dar care continuă să mai apară, un tiraj foarte mare, în zilele noastre, chiar şi pentru România (romanul Tema pentru acasă, în trei ediţii, precum şi albumul Tema de după tema pentru acasă au văzut lumina tiparului la Editura Princeps Edit). Deşi nu s-a lucrat uşor la album, el este ca un spectacol cu foarte multe personaje. Ni s-a părut interesantă ideea de a include vreo zece pagini de manuscris din caietele autorului pentru a se vedea cu câtă migală a lucrat Nicolae Dabija, chiar dacă el a fost scris într-un termen record pentru acest gen de creaţie. Romanul lui Nicolae Dabija a devenit un fel de Macondo de Marquez, dar fără ficţiune, bazat pe realitatea crudă. În album sunt fotografii de la multe licee, biblioteci din Republica Moldova, dar şi din România, mai multe, desigur, din Basarabia. Pe copertă este expus un desen al copiilor, care reprezintă o vază cu flori, pe frunzele cărora sunt replici din carte. Îmi menţin părerea că romanul Tema pentru acasă de Nicolae Dabija este un roman de Premiul Nobel. Pentru a fi cunoscut pe plan internaţional, s-au început deja traducerile în limbile rusă, engleză, franceză, italiană, germană, a mai remarcat D. Corbu.

Academicianul Mihai Cimpoi a recunoscut că a fost la vreo zece lansări şi prezentări ale romanului împreună cu Nicolae Dabija şi văzând cât de mare este interesul, mai ales al elevilor, cartea pe alocuri fiind şi teatralizată, i-a propus autorului să facă un roman despre roman, iar Filomena Corbu, „furând” ideea a materializat-o, albumul fiind nu altceva decât o reală dovadă că unele romane se citesc. În acelaşi context domnul academician s-a referit la criticul literar francez Thibaudet, care spunea că sunt romancieri care scriu romane pentru că se cred romancieri şi sunt romancieri care scriu romane pentru că sunt romancieri. Slavă Domnului că avem şi romancieri din categoria a doua, din care face parte şi Nicolae Dabija, şi-a încheiat cu satisfacţie mesajul Mihai Cimpoi.

Aurelian Silvestru, adresând felicitări editorilor şi autorului, a ţinut să sublinieze că atunci când la noi, în Basarabia, şi nu numai, apare un talent adevărat, toate mediocrităţile se unesc, încercând să-l doboare, dar, din fericire, până la urmă, triumfă adevărul, pe de altă parte, şi acest lucru e cel mai important, foarte mulţi oameni cu minţi luminate recunosc creaţia deosebită pe care n-au mai întâlnit-o, apreciind-o la justa valoare. Nicolae Dabija a avut parte şi de critici ponegritoare, dar şi binevoitoare, laudative, care au confirmat prin aprecierile făcute talentul lui incontestabil. Sute de profesori, mii de elevi au citit cu răsuflarea întretăiată romanul, opinând în favoarea introducerii lui în programele şcolare. Elevi (o pereche de dansatori) de la Prometeu au exprimat sentimentele de dragoste ale personajelor principale Mihai Ulmu şi Maria Răzeşu, într-un elegant dans, care a cucerit nu numai inimile spectatorilor, dar şi ale specialiştilor în materie.

Filomena Corbu şi-a exprimat încrederea că minunaţii copii care au fost incluşi în album, într-o formă sau altă, iar numărul lor e de ordinul sutelor, când vor creşte mari şi vor avea la rândul lor copii, îi vor îndemna pe aceştia să privească albumul şi să citească romanul, transmiţându-l din generaţie în generaţie. Şi aceasta va fi cea mai mare răsplată pentru creatorul lui.

În mesajul de răspuns Nicolae Dabija a dedus că din timpurile cele mai vechi, în antichitate, poeţii scriau cu pană de înger, lăsându-se a se înţelege că şi povestea de dragoste – romanul Tema pentru acasă a apărut într-o perioadă critică, când se afla pe patul de suferinţă, fiindu-i parcă dictat de îngeri. „Romanul nu a fost scris, m-a scris el pe mine”, a spus maestrul, arătând că drumul către cititor i-a fost înlesnit prin binecuvântarea directorului general Lidia Kulikovski, care a sprijinit ideea de a fi inclus în campania Chişinăul citeşte o carte, apoi Republica Moldova citeşte o carte ca să se ajungă că şi România citeşte o carte, graţie multiplelor lansări care au avut loc şi peste Prut. Pentru că mulţi cititori şi-au exprimat dorinţa ca romanul să fie continuat, Nicolae Dabija a mai spus că se va gândi şi la această perspectivă.

Despre volumul Transmodernismul de criticul literar din Huşi Teodor Codreanu, Mihai Cimpoi a spus că este o carte absolut necesară în condiţiile dezbaterilor împărţite despre postmodernism, venind cu explicaţii conturate în acest sens. Cartea cuprinde multiple interpretări, care fac lumină într-o tematică atât de spinoasă. Nu toţi poeţii postmodernişti sunt valoroşi, aşa cum se cred ei înşişi. Teodor Codreanu vine să susţină paradigma că postmodernismul actual este acelaşi modernism, exprimat în alte forme şi dimensiuni. Nu întâmplător Eugen Ionescu menţiona că toate avangardismele i-au sfârşit în suprarealism. Remarc, a mai spus domnul academician, că în ultimul timp postmoderniştii s-au mai ogoit şi se revine la o normalitate estetică, axiologică.

În aceeaşi ordine de idei Daniel Corbu şi-a împărtăşit bucuria şi mulţumirea că a reuşit o colaborare fructuoasă cu autorul, numărând efectiv zilele până la transmiterea lucrării la editură, şi iată că a doua ediţie a apărut în condiţii poligrafice bune, volumul fiind revizuit şi completat cu 90 de pagini, făcându-se auzite promisiuni că el se va traduce în cel puţin trei limbi străine de largă circulaţie.

Theodor Codreanu şi-a amintit că exact cu cinci ani în urmă, la Sediul Central al Bibliotecii Municipale B.P. Hasdeu, în prezenţa unui public la fel de numeros şi competent, a avut loc lansarea primei ediţii a Transmodernismului. Cu vreo doi ani mai târziu un medic din Orhei, pe nume Petru Ababii, i-a trimis un manuscris voluminos de peste 1000 de pagini, axat pe volumul Transmodernismul. La Iaşi a fost scrisă şi o teză de doctorat, pornind de la această sursă. În 2005 la Editura Junimea cartea a întrunit o colecţie de studii transdisciplinare, care a cunoscut mai multe ediţii, de asemenea a fost făcută o colecţie de studii şi la Editura Curtea Veche din Bucureşti. Domnul Th. Codreanu s-a mai referit în continuare la apariţia unei noi grupări transmoderne de scriitori, reuniţi în jurul revistei Aisberg din Cluj-Napoca, la erorile mari ale postmodernismului, la crearea interdisciplinarului, multidisciplinarului ş.a. momente-cheie din noua ediţia a volumului Transmodernismul. Cu privire la romanul Tema pentru acasă, Domnia Sa a concretizat că a fost primul cititor şi a scris şi o postfaţă. „Mă bucur că textul lui Nicolae Dabija şi postfaţa mea au făcut din romanul Tema pentru acasă un best-seller, ceea ce în momentul de faţă rar se întâmplă, când o carte dacă este tipărită în 300 de exemplare se consideră a fi un lucru minunat. În final voi spune că romanul este transmodern, iar cartea aceasta compozită (albumul) este postmodernistă, a mai ţinut să aprecieze destinsul critic.

Vorbind despre Viaţa de fiecare zi la Iaşi – o carte de noi poeme ale lui Daniel Corbu, domnul Mihai Cimpoi a remarcat, între altele, că autorul a descoperit lucruri inedite despre Iaşi, nevăzute de cei obosiţi de grijile cotidiene sau cei veniţi în vechiul târg în grabă, pentru câteva zile, umorul aici se îmbină cu ludicul şi astfel cartea este gustată cu multă plăcere de publicul cititor.

Despre ultima carte, cea a Crinei Popescu s-a pronunţat pe larg poetul Nicolae Dabija, care este şi autorul unei prefeţe, intitulată Stări de suflet. Mai întâi Domnia Sa a făcut o scurtă trecere în revistă din palmaresul acestei tinere talentate: elevă în ultimul an de liceu, premiantă, a obţinut o bursă de studii în Franţa, interpretă a rolului Veronicăi Micle într-un spectacol la USM, interpreta rolului Mariei Răzeşu în spectacolul radiofonic Tema pentru acasă, Premiul Mare la concursul de poezie patriotică, organizat de Forul Democrat al Românilor din Moldova. În postfaţa amintită, Nicolae Dabija scrie că poemele Crinei Popescu, „puse unul lângă altul compun un portret al unei generaţii noi de poeţi care bat la porţile poeziei. Se sugerează faptul că dacă ieri poeţii adunau stele cu grebla pe cer, acum aceştia adună cu grebla «globalisme»: sensuri fără cuvinte, metafore fără poeme, vise fără somn, gloanţe fără arme. Un poem de-al Crinei Popescu (care a dat şi numele cărţii) se intitulează Glontele de aur. Glontele de aur aici este amintirea morţii învinse, un simbol al învierii înainte de aceasta. Al învierii prin cuvânt, dar şi al purificării prin cuvânt. Un creator este şi un plăsmuitor de noi universuri, raporturile cu realitatea fiind de fapt nişte stări de suflet. Poemele Crinei Popescu sunt stări de suflet.”

Poetul Nicolae Dabija, prin propria stare de suflet a perceput-o pe cea a Crinei Popescu, dându-i speranţa că prin muncă şi vis îşi va putea realiza destinul de creator. Şi are perfectă dreptate, dacă e să ne amintim de marele sculptor Constantin Brâncuşi, care vedea realizarea marilor creaţii doar prin atingerea unei stări, ca să le facă posibile, deci, aceeaşi stare de suflet, care să împletească mirificul cu grotescul în creaţii inedite de valoare.

În cadrul acestei multiple lansări au mai fost şi alte mesaje de felicitare, de apreciere, de încurajare, surprize muzicale, savurate de un public numeros, dându-i posibilitate moderatoarei Lidia Kulikovski să concluzioneze că cele două ore de culturalizare au trecut ca o clipă, graţie strălucitei ambianţe între scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu