Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"
În aceste zile speciale, în care Chişinăul aniversar îşi celebrează cei 575 ani de la întemeiere, metropola bate în unison cu întreaga suflare a ţării. Fiecare cetăţean al urbei îşi racordează propriul destin cu evoluţia în timp şi spaţiu a oraşului, conturându-i dimensiunile spirituale în raport cu efortul individual. Evidenţiind contribuţia unor personalităţi remarcabile la dezvoltarea capitalei, Chişinăul devine cu adevărat o capitală spirituală, un oraş-model pentru întreaga Moldovă. Cititorii bibliotecii, fiind şi ei pătrunşi de această sărbătoare colectivă, s-au întrunit pe data de 6 octombrie la Filiala «O. Ghibu», pentru a demonstra împreună înalte virtuţi, manifestate prin conştiinţă cetăţenească şi adeziune la spiritul comunitar. Prin genericul mesei rotunde Chişinăul -matrice culturală, sistem de valori şi dimensiuni sociale, publicul participant avea să confirme că străvechea noastră citadelă justifică statutul de sorginte culturală, căpătând aură de eveniment istoric al neamului. Manifestarea organizată de bibliotecă, în parteneriat cu Academia Europeană a Societăţii Civile, Asociaţia Culturală Română Ideal, Editura Biodova cu sediul în Bucureşti, a adunat personalităţi, oameni de cultură, cetăţeni fideli şi oaspeţi ai capitalei. În cadrul lucrărilor mesei rotunde, au fost prezentate comunicări relevante pentru istoria şi cultura Chişinăului. Au impresionat discursurile pe tema «Originile Chişinăului: istorie şi legendă»(istoricul V. Ciubuc), «Chişinău- metropolă bogată în evenimente şi personalităţi» (scriitoarea R. Verejanu), «Chişinăul în arta plastică» (pictorii I. Chitoroagă şi Gh. Petrea), «Personalităţi care au brăzdat spaţiul cultural basarabean»(poeta L. Grosu), «Chişinăul editorial» (redactorul V. Buzilă), «Bibliotecile Chişinăului» (bibliotecara E. Vulpe), «Antenele Chişinăului: posturi de Radio şi TV» (jurnalistul A. Viziru), care au conturat potenţialul creator al ţării şi inteligenţa neamului. Vorbind despre dimensiunile sociale şi culturale Chişinău-Bucureşti, poetul Vasile Căpăţână, în calitatea sa de director, a prezentat editura Biodova şi colegiul redacţional în componenţa acad. M.Cimpoi, acad. N.Dabija şi R.Gârneci, care şi-au propus să editeze Colecţia 101 Poeme ale celor mai valoroşi poeţi din ţară şi din afara graniţelor: R. Moldova, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, cu scopul de a le traduce şi promova în diverse ţări din Europa şi din lume. Cititorii pasionaţi de la Ghibu au constatat cu satisfacţie că, din cei 54 de autori, care s-au editat până acum, cărţile semnalate se află în fondurile bibliotecii, iar multe din ele au fost lansate aici.
O altă dimensiune spirituală a capitalei a fost redată prin Expoziţia foto Oamenii Chişinăului - mândria Capitalei, ce a surprins, în obiectiv, personalităţi şi evenimente care au animat istoria, viaţa culturală, spiritul creator şi edificator al oraşului prin oamenii lui de calitate şi valoare. Alături de splendoarea monumentală a cetăţii de scaun, Chişinăul, colajul celor cca 200 de fotografii cuprinde imagini concrete, nume, oameni, personalităţi remarcabile, imortalizate prin lentilele aparatului mânuit de tinerii artişti-fotografi de la Academia Europeană a Societăţii Civile(Alina Ştirbu, Alecu Vlad, Alina Drăgancea, Dan Verejanu, Lilia Brumaru), condusă de poeta Renata Verejanu. La momentul inaugural, tinerii - virtuoşi în arta fotografiei au mărturisit că a fost dificil de a selecta, din cei 800 mii de locuitori ai capitalei, cele mai reprezentative personalităţi, pentru care şi-au manifestat admiraţia de a fi contemporani, iar întâlnirea cu ei considerând-o ca pe un privilegiu al sorţii. Cinstirea memoriei, prin viabila prezenţă postumă a unor oameni ai cetăţii, care au fost veritabile spirite umane (Gr. Vieru, N. Sulac, E. Loteanu, G. Vodă, Ion Vatamanu, Doina şi Ion Aldea- Teodorovici, N. Costin), demonstrează continuitatea în spirit, inevitabilă unei imagini integre a oraşului. Galeria oamenilor de cultură e completată de figurile unor edili ai oraşului, politicieni, istorici, artişti plastici, oameni de teatru, muzicieni, care au marcat şi trasează itinerariul istoric şi cultural al existenţei noastre în timp. Ne bucurăm că, pe mulţi din ei, publicul i-a întâlnit şi cunoscut în incinta Bibliotecii, susţinând proiectele ei culturale şi educaţionale.
Atmosfera de sărbătoarea fost întregită de recitalul Chişinăul în vers, metaforă şi muzică, care a dezvăluit potenţialul creativ al multor compozitori, poeţi şi interpreţi, inspiraţi din meandrele destinului acestui oraş cu rădăcini adânc înfipte în umbrele trecutului. Oraşul a fost purtat pe aripa cântecului, devenind axa unui repertoriu bogat, promovat de nume celebre (M. Bieşu, E. Doga, M. Dolgan, P. Teodorovici, N.Crulicovschi, Fuego, S. Mitriuc, surorile Ciorici, S. Grigore) şi reluat de tinerii zilei de azi. Printre melodiile favorite putem enumera Odă oraşului meu, Te salut, Chişinău, Porţile şi altarele Chişinăului, Chişinăul meu iubit, Chişinăul meu cel mic, reproduse de voci juvenile (Doiniţa Bordeianu, Natalia Croitoru, Valeria Railean, Marius Grimalschi) şi interpreta de origine bulgară, Ana Pagur, alături de solistul consacrat Iulian Caranfil. Chişinăul îşi păstrează farmecul şi în imperiul metaforei, servind ca temă de inspiraţie pentru mulţi mânuitori ai logosului divin. Versurile plăsmuite de scriitorii G.Vieru, G. Vodă, P. Zadnipru, A. Gujel, V. Teleucă, A.Ciocanu, I. Filip ş.a.) au răsunat în interpretarea actorului A. Cupcea, în recitaluri emoţionante, susţinute de adolescenţii de la Gimnaziul nr. 2, îndrumaţi de profesoarele Ludmila Morogea şi Varvara Mironaş. Recitalul a căpătat un contur afectiv deosebit prin implicarea unor autori cu propriile lor creaţii: R.Verejanu (Chişinău în aşteptarea lui Eminescu), L. Grosu (Odă Chişinăului), P. Hasnaş (Chişinăul plin de mistere), Marieta Russo (Chişinău, dragostea mea). Impactul acestor manifestări a fost unul de sorginte civică, publicul fiind solidar cu spiritul comunitar al urbei. Prin intermediul acestor acţiuni de omagiere a oraşului, protagoniştii şi participanţii s-au manifestat ca adevăraţi cetăţeni, conştientizând necesitatea dăruirii zilnice în numele viitorului acestui plai, mai ales în situaţia cînd lumea, deconcertată de calvarul social, caută refugiu pe alte tărâmuri promiţătoare de bucurii cotidiene. Prin Decada Oraşul meu, biblioteca «O. Ghibu» a oferit veritabile remedii sufleteşti, inerente existenţei în toposul autohton.
