Să iubim cărţile bune!
Tatiana Donţu, şef oficiul copii, Filiala „Transilvania”
Liceul Teoretic „Gaudeamus” a adăpostit sâmbătă, 28.01.2012, cu bateriile încărcate de spiritul scriitorilor uitaţi, ca într-un cenaclu literar Salonul de lectură Ceaiul de la ora patru, un loc în care literatura este servită în stare pură, fără artificii. Am pornit către un salon al cuvintelor frumoase, unde am descoperit un loc primitor, luminos, cu oameni joviali, deschişi dialogului şi mai ales dispuşi să lege noi prietenii. Am fost încântate de lumina acestui Salon elegant şi intim, de coloritul viu al ambianţei clasei, am rezonat cu optimismul participanţilor. A fost o şedinţă deosebită, cu oameni pe măsură, o ambianţă caldă, primitoare, dată de generozitatea gazdelor, iubitori de literatură, artă, tradiţionalism, căci am observat peretele pe care stăteau la loc de cinste portretele Marilor scriitori români Octavian Goga, Andrian Păunescu, Grigore Vieru, Nicolae Vieru, care mi-a făcut plăcere să le privesc, ele amintindu-mi, pentru moment, clipe frumoase din oprele lor.
A fost o întâlnire pentru a marca un moment important al prozei contemporane basarabene, în persoana multregretatului prozator Nicolae Vieru. Profesoara Alexandra Tănase, a fost organizatoarea acţiunii, arătând în cuvântul său de început, de ce sunt importante întrevederile culturale, reamintind celor prezenţi o altă astfel de manifestare desfăşurată anul trecut în biblioteca Transilvania care a fost o întâlnire de suflet dedicată comemorării scriitorului Nicolae Vieru, unde l-am avut ca invitat pe scriitorul Leo Butnaru, un bun prieten al scriitorului, care a dezvăluit momente din zbuciumata viaţă a distinsului basarabean „uitat”. „Din păcate, Nicolae Vieru nu mai este printre noi, dar rămâne opera lui, rămân romanele, nuvelele lui şi este minunat că reuşim să ne întâlnim astăzi aici când elevii, liceenii şi nu numai, ei îşi fac tot mai puţină vreme pentru astfel de întâlniri de lectură, pentru literatură şi poezie, iar faptul că ne întâlnim astăzi aici în opinia mea este deja o victorie a literaturii în această bătălie cu televiziunile care continuă în mod agresiv această operă de îndobitocire în masă, continuă cu alte forme de manifestare a mondenităţilor pasagere”…
O amprentă deosebită asupra vieţii Salonului, în calitate de invitat şi oaspete frecvent, şi-a pus-o scriitorul şi prozatorul prezent la eveniment, scriitorul Vladimir Beşleagă, un bun prieten al lui Nicolae Vieru, amintind că el era pasionat de muzica clasică, sah, de filosofie şi de marii prozatori. Autorul era preocupat de „lumea din interior”, punea mereu în faţa personajelor sale o oglindă rece, metalică, în care ele îşi „văd” conştiinţa şi faptele ca pe nişte procese, conturează adevăraţi arbori genealogici, urmărind atent ramificările ce configurează generaţii. Romanele explorează o stare de indeterminare a generaţiilor, care se pierd între trecut, prezent şi viitor, iar personajele suferă un proces de înstrăinare. Realitatea este constituită din fragmente, iar existenţa umană din „inele de iarbă", care se pot uşor desprinde şi risipi. Tehnica narativă mizează pe schimbarea frecventă a unghiurilor de vedere şi a perspectivelor povestirii, lanţul evenimentelor fiind frecvent întrerupt de suspansuri”.
Nicolae Vieru trece pe rând la radiografierea morală a faptelor: Victor Negri, tehnocraţii şi arhitecţii Michi, Brigitte, Melania şi Marius Crucinski (din Ecouri. Studioul Ileana-film) sunt oameni având un chip dublu, ca în oglindă - unul obişnuit, banal şi şters pentru ceilalţi şi altul retras în umbră, crâncen, drept şi cu o voinţă de fier, care îi ajută să ia de fiecare dată viaţa de la început. Adesea personajele devin simboluri: Întemeietorul, Stoicul, Schimnicul, Conştiinţa, Eroarea. Ultimele nuvele ale lui Vieru indică orientarea spre naturalismul psihologic, cu accentul pe întâmplări dramatice, pe destine şi cazuri de conştiinţă. A fost unul dintre scriitorii care a reînnoit discursul prozei”.
Elevele Ana Gabor, Irina Turcanu, Mihaela Petrici, Margareta Ganciuc, Alexandra Costache, s.a. au citit şi au încins dezbateri pe marginea fragmentelor din proza lui Nicolae Vieru şi s-au pronunţat pe marginea creaţiei lui. Au mai luat cuvântul directoarea bibliotecii, Parascovia Onciu, profesoare de la liceele M. de Cervantes şi V. Alecsandri s.a.
Aşadar, Salonul de lectură, încearcă să ofere un spaţiu decent de exprimare literară atât tinerilor cât şi scriitorilor consacraţi, punând accent pe experienţa acestora din urmă dar mizând pe imaginaţia, creativitatea şi energia primilor, în speranţa că unii dintre cei care ajung în Salon vor avea într-o zi curajul să aducă acel suflu nou de care se simte nevoia în acest moment în literatura din Basarabia. Salonul de lectură este un atelier literar care oferă cadrul şi spaţiul necesar discuţiilor despre literatură unde sunt acceptaţi TOŢI cei care doresc şi pot să pună umărul la descoperirea tinerilor cu talent literar.
