joi, 19 ianuarie 2012

„NU CUNOSC UN DAR MAI FRUMOS DIN PARTEA UNUI MUSAFIR STRĂIN DECÂT ACEL DE A-MI ELOGIA ŢARA ÎN LIMBA CASEI MELE”

   „NU CUNOSC UN DAR MAI FRUMOS DIN PARTEA UNUI MUSAFIR STRĂIN DECÂT ACEL DE A-MI ELOGIA ŢARA ÎN LIMBA CASEI MELE”   (Mihai Eminescu)

Arta şi cultura constituie totalitatea valorilor materiale şi spirituale create din cele mai vechi timpuri de câtre înaintaşii noştri. Plaiul românesc, leagănul străvechi al istoriei şi al culturii dispune de nesecate comori spirituale, de valori artistice inepuizabile, create cu multă dragoste, cu multă sensibilitate şi măestrie de cei care au trăit de-a lungul anilor. Studierea creaţiei populare explică originea limbii române, demonstrează apariţia şi constituirea noastră ca popor, dezvăluie profunzimea sufletului românesc. Tezaurul nostru spiritual are straturi istorice foarte vechi. Strămoşii ne-au lăsta ca moştenire un adevărat patrimoniu spiritual cu rădăcini înfipte adânc în glia noastră. Seminţa din care a răsărit acest popor e nobilă şi poporul nu va. Spiritul căutării de sine în poporul tău este ca un impuls promovat de dragoste a cărui esenţă e libertatea care nu suporta supunere, gelozie sau teamă, ea este mai curată, mai curată, mai desăvărşită, numai acolo unde omul trăieşte în încredere, egalitate sau fără convenţii. Oricât de mic ar fi un popor are dreptul să pretindă stima celor din jur. Limba este ţara noastră, zâmbetul ce apare de dimineaţă, e dragostea, e lacrima ce curge de fericire, e vinul îndulcit. Grigore Vieru spunea: „A vorbi sănătos limba mamei este o datorie, una dintre cele patriotice”. E un sentiment de dragoste pentru popor. Patria ne este leagănul de dureri şi amintiri, o lumină aprinsă de dor neslăvit, hrana spirituală, înălţime pentru eternizarea valorilor naţionale, a originilor, toate crescute în noi ca un destin. Când nu ştim de unde ne tragem, spre ce tindem, încetăm să mai existăm ca naţiune!... Sunt ganduri extrase din lectura creatiei eminesciene, pe care le-am citit cu voce tare semenilor mei in ajunul zilei de 15 ianuarie 2012 in sala Bibliotecii „Alba Iulia”. De aici, de la biblioteca m-am inspirat si am lecturat mai multe creatii eminesciene. Eminescu ne-a lasat o comoara nestemata prin care ne transmite că, prin istorie, cultură, limbă, artă şi portul naţional, neamul nostru demonstrează că este unul civilizat, demn, care nu se lasă îngenuncheat sau asimilat de poporele străine.
                                                                                                   
Dumitru APARATU,  elev in clasa a XII-a, Liceul Teoretic „P. Rareş”