luni, 15 iulie 2013

Ce pot avea de împărţit un basarabean şi un american?

                                                                 Valeria  BEŢIVU şef oficiu
Filiala ,,Ştefan cel Mare’’


După ,,Jurnalul Bibliotecarului’’, Dumitru Crudu mai publică în acest an romanul ,,Un american la Chişinău’’, pe care scriitorul Vladimir Beşleagă  o consideră cea mai bună carte a sa. Până a fi publicat, romanul a avut  un traseu foarte interesant şi zbuciumat. Prima versiune a fost scrisă în vara lui 1995, în Flutura, satul de baştină al autorului (ce coincidenţă, şi romanul va apare tot vara, dar peste 18 ani), dar a fost sechestrată  în contul unei datorii la chirie de către un basarabean care a dispărut în Italia cu tot cu manuscris. La cincisprezece ani distanţă, scriitorul l-a rescris, dar rezultatul fiind un alt roman, complet diferit faţă de cel pierdut.
Am putea spune că e un roman despre o braşoveancă fatală, care lasă numai victime în jurul ei, de care se îndrăgosteşte basarabeanul Anton, gazetar la secţia fapt divers la cotidianul “Monitorul de Braşov”. Spre stupoarea sa, cea mai frumoasă femeie din Braşov îi acceptă avansurile. Dar până la un timp. Până apare un american straniu, pornit să vadă o eclipsă de soare undeva pe lângă Piteşti. Care, aşijderea, se îndrăgosteşte de prea frumoasa domnişoară Lora. Rivalitatea dinte american şi basarabean continuă şi cu mult după ce cei doi se îndepărtează de Lora, pe care, un alt iubit de-al ei, o sluţeşte, pentru a fi doar a sa. Anton este un personaj atât cu defecte cât şi cu calităţi pozitive: este orgolios, vulnerabil, ranchiunos, răzbunător, bun, sensibil, perfid, profitor, inocent, gelos, frustrat, generos. Anton este o victimă a propriului său destin şi a propriilor sale obsesii. El vorbeşte o română aproximativă, foloseşte neologisme, chiar şi necunoscându-le sensul. Într-un fel, Anton este un basarabean tipic, deorece aceleaşi probleme de vorbire le au majoritatea basarabenilor care pleacă la studii peste Prut. Pe lângă drama lingvistică, Anton mai trăieşte şi o dramă identitară şi existenţialistă.


Autorul a încercat să construiască un roman plin de viaţă, despre nişte tineri de la sfârşitul anilor nouăzeci, peste care se rostogoleşte istoria ca un tăvălug. Într-un cuvânt, este un roman captivant şi actual. E un roman în care ne regăsim cu toţii.