Margareta CEBOTARI,
bibliotecar
principal, Filiala „Onisifor Ghibu”
În ziua
de 15 ianuarie Biblioteca ,,Onisifor Ghibu” a fost gazda mai multor manifestări
culturale, dedicate aniversării a 164 de ani de la naşterea Marelui Geniu al poeziei române Mihai Eminescu. Deoarece în tandem cu acest eveniment, în Republica Moldova se marchează Ziua Naţională a Culturii, utilizatorilor bibliotecii le-au fost propuse
spre atenţie două expoziţii de carte din colecţiile bibliotecii noastre: Cultura – totalitatea valorilor spirituale
ale unui popor şi Mihai Eminescu –
geniul tutelar al culturii neamului românesc.
Elevii
claselor superioare de la Liceul Teoretic „Minerva” au fost invitaţi la două
activităţi. În cadrul unei reviste bibliografice au fost prezentate ediţii
valoroase din colecţia Eminesciana.
Astfel, au fost trecute în revistă cele mai reprezentative ediţii de versuri,
proză, opere politice şi de publicistică eminesciană. În deosebi s-a atras
atenţia asupra studiilor despre viaţa zbuciumată a poetului, cât şi asupra
ediţiilor de analiză şi sinteză a operei eminesciene.
Accentul principal a fost pus pe prezentarea unui studiu de proporţii, recent
intrat în colecţia bibliotecii „Onisifor Ghibu”: Mihai
Eminescu – Dicţionar enciclopedic, conceput şi semnat de redutabilul critic
literar şi eminiscolog – Mihai Cimpoi (apărut la Chişinău, Editura Gunivas în
anul 2013, 584 pagini).
Apoi, învăţăceii
de la Liceul Teoretic ,,Minerva”, alături de profesorii de limbă şi literatură
română, au fost participanţi la un alt eveniment – Conferinţa
literar-ştiinţifică „Universalitatea
operei eminesciene”. Au conferenţiat – Dumitru Apetri, doctor în filologie,
cercetător superior la institutul Academiei de Ştiinţe al Moldovei; Pavel Balmuş, cercetător şi istoric
literar, colaborator al Muzeului de
Istorie al Literaturii Române ,,Mihail Kogălniceanu” şi Vitalie Răileanu, critic şi cercetător
literar, directorul filialei ,,Onisifor Ghibu”.
Elevii,
împreună cu vorbitorii, au trecut prin timp viaţa, activitatea şi opera
eminesciană. Pavel Balmuş le-a vorbit despre cercetările referitoare la manuscrisele
eminesciene, despre rima deosebită a versurilor „De la Nistru pân’la Tisa/ Tot Românul plânsu-mi-s-a”, ce au fost
preluate şi de B. P. Hasdeu, fiind
inversate, apoi, aceleaşi versuri eminesciene fiind regăsite în opera ,,Razvan şi Vidra” sub o altă formă – „De la Nistru pân’la munte!”
Miracolul
eminescian este pururi viu! Iar aceasta se dovedeşte prin apariţia unui şir de
lucrări fundamentale dedicate lui Eminescu – bine argumentate şi documentate, a
susţinut în luarea sa de cuvânt cercetătorul Dumitru Apetri – deoarece creaţia Marelui Eminescu întruneşte şi
existenţialismul, şi romantismul, şi lirismul specific operelor literare
universale din diferite perioade istorice a celor mai renumiţi scriitori din lume. Dumnealui a recomandat
elevilor şi unele noi studii de proporţii cu referinţă la creaţia eminesciană,
semnate de consacraţii eminescologi români – Dumitru Copilu şi Teodor Stefanelli.
Concursul de creaţii poetice proprii, cu
genericul „Eminescu etern”, i-a întrunit
în Sala Nuciferă a Bibliotecii
„Onisifor Ghibu” pe mulţi elevi şi studenţi talentaţi, membri ai Clubului
Liceenilor Liberali. Fiecare din participanţi a adus în faţa juriului şi a
publicului cele mai frumoase versuri pline de dor şi metafore semnificative,
atât dedicate lui Eminescu, cât şi scrise în dulcele stil eminescian. A urmat un concurs- fulger de creaţie, participanţii fiind invitaţi să scrie
un catren în care să se regăsească cuvintele: Eminescu, Patrie, Dragoste.
Vom menţiona şi aportul juriului, care a avut de
selectat/determinat menţiunile pentru premianţi. Cel mai convingător a fost Ion
Munteanu, deţinătorul premiului întâi, care i-a surprins pe cei prezenţi atât
prin conţinutul poeziilor Peisaj şi Ora ezoterică, cât şi prin ţinuta
scenică excelentă. Veronica Guranda a smuls
premiul doi, prin structura versului tentant de ludic şi ironic, iar Olga
Bostan a excelat printr-un lirism senzual: La
noapte viscoleşte-n lună plină, / Şi norii cei fugari cerşesc lumină, / Iar
crivăţul cel dur şi nemilos / Ne-a împietrit acum până la os... (Pustiu de
iarnă). Toţi participanţii s-au ales cu mici seturi de carte şi… felicitări.
Într-adevăr, laitmotivul acestei zile a fost unul de
sărbătoare la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, deoarece un al nostru Eminescu ne face un popor fericit, demn de a scrie pagini
în Istoria Culturii Europene.