Conferința științifică „27 martie în conștiința românilor”

Tatiana DONȚU, șef oficiu

Biblioteca „Transilvania”

           

Se împlinesc 96 de ani de la crucialul moment al Unirii Basarabiei cu România, un prilej de evaluare a uneia dintre glorioasele pagini din istoria noastră națională, a timpului ce s-a scurs după 1918 și care scoate în evidență energia inepuizabilă a tuturor românilor și  capacitatea de  a-și păstra identitatea națională. Dorința de Unire s-a reflectat pregnant de-a lungul istoriei milenare a poporului nostru sub forma conștiinței comunității de limbă, cultură, tradiții, obiceiuri, aspirații; a fost cununa unei lupte îndelungate duse de românii de pretutindeni - anul în care dreptatea istorică și adevărul au triumfat și pentru neamul nostru. Nostalgia după România interbelică este un sentiment întâlnit în rândul multora, existând tendința de a idealiza acea epocă, a României Mari, considerată adevărata Epocă de Aur din istoria națională. Acestor mărețe evenimente din istoria neamului nostru li s-au consacrat numeroase monografii realizate în temeiul unor bogate informații documentare și istoriografice, care înfățișează legitimitatea și continuitatea aspirațiilor de secole ale românilor de a trăi într-o Patrie Unită, în libertate și independență. 

            Aceste şi alte probleme, atât din domeniul istoriei, cât şi din prezentul imprevizibil, au fost propuse de a fi analizate în cadrul unei Conferinţe ştiinţifice „27 martie în conștiința românilor”, care a avut loc la Biblioteca „Transilvania” pe 26 martie, 2014, protagoniști fiind elevi din clasele a X-XII-a de la Liceul Gaudeamus, ghidați de neobosita și înflăcărata patriotă, prof. de istorie Tatiana Doibani. În cuvântul de salut adresat celor prezenţi, profesorul Mihai Tașcă a menţionat că noi suntem făuritorii istoriei noastre, iar acest eveniment – Actul Unirii din 27 martie 1918 – este o sărbătoare pentru adevăraţii patrioţi ai neamului. Au urmat emoţionante şi consistente comunicări asupra acestui eveniment.

            S-a mai menționat că Unirea Basarabiei cu România de la 27 martie 1918, a vut loc în contextul în care în tot fostul Imperiu Ţarist aveau loc amplele mişcări revoluţionare bolşevice. Basarabenii văzuseră, în miezul acestui tumult revoluţionar, oportunitatea de a se rupe de un imperiu în care fuseseră înglobaţi fără voie la 1812 şi de a-şi făuri o soartă comună cu a românilor de peste Prut. Şi asta în ciuda faptului că Regatul României însuşi trecea printr-o perioadă dificilă (Primul Război Mondial îşi aflase un „teatru de luptă” pe pământul românesc care, în primăvară, în loc să fie desţelenit de fierul plugului, era „muşcat” de obuze, schije şi gloanţe)... Pe 27 martie 1918, Hotărârea Sfatului Ţării din Basarabia consfinţea unirea „de azi înainte şi pentru totdeauna cu mama ei România”. Şi nimeni şi nimic nu ar fi trebuit să rupă această vrere a poporului român, de pe cele două maluri ale Prutului...
            Dar... istoria răstoarnă (uneori nemeritat) voia popoarelor, iar Basarabia s-a mai rupt o dată de trupul „mamei ei România”. Pentru câtă vreme?... Poate că nu-i timpul şi nu-i locul de răspuns aici. Însă, fiindcă astăzi se împlinesc 96 de ani de la unirea de-atunci, din acel martie 1918, dr. în drept, cercetător şt. superior, de la Institutul de Istorie, Stat şi Drept al AŞM, Mihai Tașcă, invitatul special al evenimentului, a relatat despre toate aceste adevăruri, definind care sunt dimensiunile aniversării de astăzi, etc. A mai relatat despre soarta tragică a celor deputați, care atunci, în acele tulburi timpuri, au votat Unirea, a lui Ion Inculeț, Pan. Halipa, Andrei Găină, etc.

            Din programul activității a mai făcut parte o prezentare la proiectorul cu ecran, a unui videoclip cu personalităţile basarabene care au contribuit la Unirea din 27 martie 1918, prezentată cu lux de amănunte de Mihai Tașcă.

            Comunicările „Evoluţia politică a Basarabiei 1917- începutul 1918”, „Problemele legate de conştiinţa naţională în Basarabia”, susținute de liceeni, ne-au făcut să vibrăm la intensitatea şi măreţia faptelor înaintaşilor noştri, fiind urmate de un excepţional recital literar-muzical patriotic intitulat „Suntem români mereu”, susţinut de liceeni împreună cu prof. de istorie T. Doibani.

            Un moment deosebit pentru public a fost expoziția de fotografii a maestrului Vasile Șoimaru, conf. univ., dr. în economie ASEM „Oameni și locuri din ținuturile cândva românești”, ca magnetul atrăgând atenția tuturor, dedicată acestui eveniment istoric de mare răsunet în istoria poporului nostru.

            Este îmbucurător faptul că tinerii de astăzi cunosc, doresc să cunoască adevărul istoric, studiază, se informează şi insistă asupra cunoaşterii evenimentelor, faptelor, personalităţilor şi patrimoniului naţional istoric, a patriei.