miercuri, 4 februarie 2015

Fac ce vreau, dar știu ce fac la Filiala „Ovidius”

Victoria Cebanu,  șef oficiu,  Filiala „Ovidius”

      Schimbările sociale majore din  Republica Moldova  a ultimului deceniu au adus în discuție un fenomen care este destul de îngrijorător: suicidul în rîndul tinerilor și a  adolescenților. Tot mai frecvent buletinele de știri sunt invadate de informații referitoare la tentative și sinucidere în rîndurile  acestor categorii. Acest fenomen, cu regret, ia amploare  în Republica Moldova. Tînăra generație, aflată ea însăși în plina perioadă de tranzație, specifică adolescenţei (adică, într-o perioadă a căutării și a descoperirii identități proprii, a cunoaşterii, a înțelegerii de sine și a celor din jur, a confruntării cu probleme existenţiale și cu nevoia vitală de a le rezolva), reacționează uneori rapid, radical și foarte irațional. Cu părere de rău, adolesccenții  recurg la asemenea metode în cazul în care își pierd abilitatea de a rezolva problemele apărute sau poate fi o formă extremă de protest și comportare într-a anumită situație. 


În acest context, copiii au nevoie de afecțiune și susținere din partea adultului (părinte, pedagog, psiholog etc.) De aceea, am simțit nevoia să organizăm cea dea doua ședință a proiectului Fac ce vreau, dar știu ce fac, cu doctorul în pedagogie, psihologul Ludmila Bolboceanu, specialist principal la Direcţia de Învăţământ Profesional din cadrul Ministerului Educaţiei din Republica Moldova, abordând tema: suicidului printre tineri. Potrivit datelor statistice, aduse de invitata noastră,  tot mai multe persoane  lipsite de înțelegerea și răbdarea adulților de ai asculta, de ai ajuta în  soluționarea anumitor probleme, tinerii cedează  în fața problemelor apărute, iar tentativele de suicid, adesea, sunt legate de o iubire neîmpărtășită.  Acest fior al dragostei este atotputernic si, oricît de rebeli si nesupusi sunt adolescentii, nu reusesc sa scape din mrejele primei dragoste. Traiesc aceasta experiență cu toată ființa lor, cu emoţii foarte puternice, trecînd de la stări de visare, bucurie sau beatitudine la cele de disperare, furie sau ură. Se îndrăgostesc, iubesc, suferă și toată lumea este parcă împotriva lor. Pentru început, la îndrumarea specialistului, trebuie  ca noi, părinții, să privim cu atenție la anii adolescenței,  să înțelegem cum se manifestă ei astăzi și cum vor arăta în viitor. Sarcina noastră de părinți este să ne asigurăm ca ei să ajungă niște adulți inteligenţi pe plan emoțional, cu cît mai puține accidente pe această autostradă a vieţii. Argumentele unor părinți: Te-ai îndrăgostit acum, cînd ai de învățat și vine Bacul; Nu este potrivit(ă) pentru tine; Cine sunt părinții lui(ei)? - sunt  ca niște intervenții dominante, chiar dacă sunt făcute din grijă sau dragoste părintească, ce le-o purtăm. De aceea, pentru a omite astfel de obstacole  și a  consolida relația părinte-copil, este nevoie de a  accepta unele schimbări în comportamentul emoțional al adolescentului. Proiectul Fac ce vreau, dar știu ce fac vine cu un ghid în posibilitatea de a gestiona adecvat crizele  și conflictele prin care trece adolescentul, pregătindu-l pentru o viață de adult și echilibrat.