joi, 30 aprilie 2015

Identitatea Națională și Tradițiile Păstrate

Doina Spătaru
Șef oficiu, Filiala „Ștefan cel Mare”

„Când mă aflu în Italia mă simt milanez,
Când mă aflu în Europa mă simt italian,
iar când mă aflu în America mă simt european".
(Umberto Eco)


Atunci când vorbim de identitate culturală, ne gândim îndeosebi la limbă, patrimoniu cultural, cultură, la tradiţii și la religie.  Identitatea naţională reprezintă un ansamblu de date şi trăsături prin care se individualizează o persoană. Identitatea persoanei este influenţată major şi de relaţiile acesteia cu cei din jur.  Identitatea naţională se poate defini  ca reprezentând o caracteristică dominantă a membrilor unei naţiuni, pe baza unităţii de : teritoriu, limbă, obiceiuri și tradiții, viață economică.  Identitatea naţională este legată de patriotism, ca sentiment de dragoste şi devotament faţă de patrie şi de popor. Şi aceasta face  ca, de exemplu, apărarea teritoriului, să fie o posibilă expresie a fidelităţii faţă de patrie, sinonimă cu apărarea identităţii naţionale. Încălcarea teritoriului conduce la conflicte, uneori dramatice prin posibilele consecinţe. De asemenea, lupta pentru identitatea naţională a reprezentat o idee forţă, urmărită de diferite popoare, în momentele istorice ale constituirii lor ca naţiuni. lupta acestora ca şi ideea pentru care luptau erau legate de un profund sentiment patriotic. Mândria și conștiința naţională se manifestă în obiceiuri și tradiţii, în portul și arta populară, în culorile naționale, în muzica marilor compozitori români precum și în cea tradițională, în operele marilor scriitori și poeți ai poporului nostru. Limba, cultura, istoria, tradițiile unui stat european sunt parte a patrimoniului cultural european și universal și sunt protejate și promovate prin diverse programe și proiecte europene. Republica Moldova va avea întotdeauna valorile și tradițiile proprii și nu va renunța niciodată la ele. Studiul tradițiilor populare, cunoașterea și conservarea valorilor identitare, stimularea interesului tinerilor pentru aceste valori, cultivarea aptitudinilor lor artistice sau meșteșugărești ar putea contribui mult la dezvoltarea personalității umane, la spiritualizarea și socializarea tinerilor, la găsirea unui sens al vieţii, a unei motivații existenţiale, de care adeseori sunt lipsiți. Într-un cuvânt, putem spune că patrimoniul valorilor identitare românești poate constitui, pentru societatea actuală, o alternativă educațională, artistică, economică, cu un potențial deloc neglijabil, o alternativă și o soluție a unora dintre dilemele, căutările și neîmplinirile contemporane.  În spațiul european, Republica Moldova își va afirma cu tărie identitatea națională și își va promova cu mândrie cultura și valorile religioase. Identitatea europeană înseamnă, în același timp, conștiința unei diversități și multicultarismul, un spaţiu în care filonul naţional se poate manifesta firesc, în care fiecare spiritualitate îmbogățește patrimoniul european.