Liderii au prezentat organigrama sau structura actuală, au
identificat relaţiile de comunicare şi de subordonare. În cadrul discuţiilor au fost sincronizate
confuzii în obligaţiile biroului executiv
şi consiliului de administrare, necesitatea
unui director executiv şi activizarea comisiei de cenzori. Este interzis ca
membri organelor de conducere să fie concomitent şi membri ai organelor de
control.
Legea nr.
837 din 17.05.1996 cu privire la asociaţiile obşteşti explică modalitatea de organizare a unui ONG. Existenţa unei
structuri corecte asigură eficienţa elementelor structurale, iar divizarea
clară a responsabilităţilor avansează dezvoltarea unei organizaţii profesionale
durabile.
Confuziile între Consiliul de administrare şi Biroul executiv sunt
întâlnite în majoritatea organizațiilor. Guvernarea – Consiliul de administrare
definește aşteptările, viziunea şi misiunea, exercită puterea şi verifică
performanţa. Biroul executiv gestionează activitatea zi de zi, comunică
aşteptările, implementează proiectele şi
raportează performanţele.
Structura-model a multor ONG din republică implică următoarele
elemente:
1.
Adunarea
generală a membrilor.
2.
Consiliul
de administrare (preşedinte, vicepreşedinte, comisii, secţiuni).
3.
Birou
executiv (director executiv, coordonator de proiecte, specialist în comunicare
şi relaţii publice).
4.
Comisia
de cenzori.
Astfel,
delimităm următoarele organe de conducere:
1.
Organul suprem de
conducere – adunarea generală a
membrilor care este autoritatea supremă de luare a deciziilor.
2.
Organul de conducere
permanent – consiliul de administrare
care guvernează asociaţia.
3.
Organul de conducere
executiv – biroul executiv care
implementează deciziile consiliului de administrare.
4.
Organul de revizie şi
control – comisia de cenzori care
supraveghează cum sunt gestionate sursele financiare.
Gestionarea
resurselor umane cuprinde linii directoare axate pe: managementul asigurării cu
personal, managementul dezvoltării resurselor umane, managementul relațiilor în
cadrul asociației. În acest context, fișele de post și a planurile de
dezvoltare personală inerent și implicit sunt o prioritate la moment pentru
ABRM.
Fișa
postului este un document unde sunt menționate atribuțiile – ce trebuie să facă
titularul. Planul de Dezvoltare Personală (PDP) permite dezvoltarea
personalului şi este constituit din trei părţi componente:
1.
Revizuirea
obiectivelor pentru perioada evaluată – obiectivele de bază, progresul
înregistrat, factorii care au influenţat rezultatele, lecţii învăţate,
concluzii.
2.
Reflectare – succesele,
problemele, cunoştinţele acumulate, relaţiile de comunicare cu ceilalţi membri
din echipă.
3.
Obiectivele pentru
perioada următoare – obiective de bază, obiective de dezvoltare personală.
Abordarea managementului resurselor umane exprimă
maturitatea ABRM, determină schimbarea atitudinii managementului față de
calitate şi performanță. În acest context se asigură durabilitatea și succesul
ABRM.
Lecţii învăţate:
1.
Necesitatea de a
îmbunătăţi structura ABRM.
2.
Conştientizarea
necesităţii directorului executiv.
3.
Divizarea
responsabilităţilor în conducerea ABRM: preşedintele – activitatea consiliului,
comisia de cenzori – gestiunea financiară, directorul executiv – activitatea
Biroului executiv.
4.
Implementarea
Planului de Dezvoltare Personală pentru membrii ABRM.
5.
Elaborarea fişelor de
post.
6.
Dezvoltarea
voluntariatului.
7.
Revizuirea
documentelor de reglementare ale ABRM.
Lecturi recomandate:
1.
Structura
organizaţională a Organizaţiilor Societăţii Civile [Accesat la 01 mai 2015] Disponibil: http://www.civic.md/util/26702-structura-organizationala-a-organizatiilor-socieatii-civile.html
2.
Consiliul de
administrare a ONG-urilor din Republica Moldova [Accesat la 01 mai 2015] Disponibil: http://www.civic.md/util/26707-consiliul-de-administrare-al-ong-ului-in-republica-moldova.html
Tatiana COȘERI, vicepreședinte ABRM