Lilia Cioban-Gamarţa, Filiala „Ștefan cel Mare”
Biblioteca, templul lecturii, al
discursurilor, un spațiu transformat într-un centru al culturii universale şi
intelectuale. Un spațiu care satisface setea de cunoaștere și de cultură.
Jurnalistul Mircea V. Ciobanu, în articolul „La ce ne trebuie bibliotecile?”
din ziarul ,,Jurnal de Chișinău”, nr.10, din 18 martie 2016, exprimă ideea că:
,,bibliotecarul îşi asumă şi o meserie colaterală cea de animator cultural”.
Da, într-adevăr, este o meserie ce o face cu drag şi într-un mod mai deosebit,
e o provocare continuă cu comunicare cu publicul larg.
Orice profesie își
are existența între drepturi şi obligații, între competentă și morală. Iar
dezvoltarea extrem de rapidă a societății din ultima perioadă, prin acumularea
masivă a cunoștințelor umane în toate domeniile, prin diversificarea
mijloacelor de obținere a informațiilor precum și prin evoluția și răspândirea
largă a noilor tehnologii de informare şi comunicare care au condus la
modificarea și reconfigurarea continuă a profesiei de bibliotecar. Iar bibliotecarul, prin instituția pe
care o servește și la a cărei funcționare contribuie, deține un loc aparte,
deosebit de important, în viața cultural științifică a societății. Bibliotecarul
- oameni bine instruiți, culți și devotați,
care au organizat și au făcut să devină utilizabile colecțiile de cărți,
strânse de unele personalități proeminente. Aceștia erau iubitori de cărți
care, de altfel, dispuneau și de fondurile necesare satisfacerii pasiunilor în
acest sens. De asemenea, bibliotecarii au fost primii care, în cadrul unor
institute de învățământ născute în condiții istorice vitrege şi cu o bază de existența
mai tot timpul modestă, i-au pus pe elevi și pe studenți în contact cu cartea,
le-au cultivat dragostea pentru lectură, setea pentru cultură sau au sprijinit
idealurile culturale. Este drept, având în vedere natura colecțiilor, în componența
lor intrând şi cărți vechi, cărți rare și prețioase, chiar și sub aspectul lor
artistic, grafic - bibliotecarul multă vreme deținea prioritar rolul de
custode, însărcinat cu păstrarea în condiții sigure și bune ale acestor bunuri
culturale și științifice.
Bibliotecarii, din punct de
vedere științific, întotdeauna trebuie să dispună de o cultură enciclopedică,
şi aveau nevoie îndeosebi de cunoștințe de limbă, literatură și istorie, iar
sub aspect practic trebuiau să stăpânească regulile de ordonare și de
administrare a fondurilor, respectiv principiile de bază ale catalogării. În fața
noilor provocări, sarcinile bibliotecarului au devenit cu mult mai complexe şi
extrem de multiple. În cadrul muncii biblioteconomice are loc şi studiul cărții
ca fenomen al dezvoltării vieții sociale şi al istoriei, producția și
răspândirea cărții. Descrierea, aprecierea şi sistematizarea publicațiilor,
identificarea lucrărilor referitoare la o anumită problemă, rămâne în competența
specialiștilor în domeniul bibliografiei. În cursul acestor mari transformări
s-a dovedit şi a devenit evident că, pentru a fi capabil să răspundă
provocărilor apărute în domeniul bibliotecilor, în documentarea şi informarea
pe aceste tărâmuri, bibliotecarul trebuie să dispună de studii şi cunoștințe în
prealabil dobândite în bibliologie, să stăpânească bine literatura referitoare
la noile curente apărute în specialitatea lui.
Secretul activității
bibliotecarului, constă în munca sistematică dusă cu atenție. Atât activitatea
individuală, cât şi cea de la nivelul unei colectivități. Pe tot parcursul desfășurării
activității de bibliotecar, în fiecare etapă a ei, este necesară efectuarea
unei autoanalize cuprinzătoare, dar să se şi exercite un autocontrol permanent.
O activitate desfășurată în asemenea condiții îi conferă bibliotecarului şi
întregii colectivități o individualitate aparte în cadrul instituției. În acest
mod prin munca migăloasă, făcută pas cu pas, se realizează lucruri mari, se
ajunge la prestații deosebite în știință, în activitatea didactică, dar şi în
toate domeniile creației umane. Meseria îi cere bibliotecarului să fie dispus,
pe toată durata activității sale, la receptarea a tot ceea ce este nou în
domeniul cultural şi științific, să fie în stare să sesizeze marile curente şi tendințe
ale evoluției culturale şi științifice în sfera transmiterii informațiilor, să
fie în stare să identifice noile surse şi modalități de documentare.
Consider că bibliotecarul este angajat valorilor pe care le promovează instituția
sa și, să împărtășească aspirațiile locului său. Bibliotecarul, practicând cu conștiinciozitate
şi responsabilitate meseria sa, poate face ca biblioteca unde lucrează să fie
transformată într-un centru cultural științific deosebit.