miercuri, 20 aprilie 2016

Provocările adolescenței

Daniela VRABIE,
bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Adolescenţa este timpul în care luăm universul prea în serios.
                                                                               (Mihai Relea)


Adolescența e cea mai frumoasă perioadă din viața noastră. Bineînțeles că fiecare perioadă are ceva bun, dar adolescența are ceva deosebit. Poate din acest motiv ea trece cel mai repede. Anume în această perioadă ne pare că putem face orice, că nu există limită posibilităților. În adolescență ne îndrăgostim prima oară, în adolescență viața ne pare mai uşoară și mai interesantă. Adolescența e perioada iubirii, a distracțiilor, dar și o perioadă decisivă, în care se formează scopul vieţii noastre. De ceea ce vom face și ce vom alege în adolescență, depinde viața noastră în perioadele următoare ale vieții. Poate adolescența este perioada și a suferinților, pentru că atunci putem fi răniți cel mai ușor, e o perioadă a emoțiilor puternice. Dar aceste emoții mai puțin plăcute devin totuși, o amintire frumoasă peste ceva timp.                 
Astăzi, 20 aprilie, la Filiala „Transilvania”, în cadrul Serviciului „Adolescentul”, s-a desfășurat o nouă activitate „Șapte pași către o adolescență fără risc”. Adolescenții au fost surprinși chiar la intrare în sală, pe pardosea erau o mulțime de pași în care erau scrise cuvinte, ce reprezinta atât riscurile adolescenței cât și aspectele care sunt importante pentru formarea unui adolescent. Tinerii au ales șapte pași, care sunt importanți în viața de zi cu zi cum ar fi: familia, prietenii, lectura dansul, școala, sportul, odihna.   Emoţional, adolescenţii sunt foarte sensibili şi de aceea se pot simţi foarte uşor lezaţi, când se manifestă atitudini ostile faţă de ei. De asemenea, ei dovedesc interes pentru competitivitate şi sunt dispuşi să participe la orice acţiune care le-ar permite să-şi etaleze cunoştinţele şi abilităţile.  
Cei șapte pași i-au condus pe participanți la  „Stația adolescenței”, în care au fost implicați în situație de întrebare-răspuns din fișele repartizate: Te supară sora /fratele tău? Ai probleme la scoală? Variate de la caz la caz, că nu sunt organizații, lipsa de comunicare, stima unul de altul / de soră de frate..... Când îți faci griji, devii mai dificil să acorzi atenție lucrurilor cu adevărat importante? Recunoscînd că nu se controlează în situații corespunzător mediului.... Cum poți ține departe grijile și să înveți cum să te descurci în situații dificile într-un mod corespunzător?   Răspunsurile lor fiind puțin banale pentru că vârsta își pune amprenta lipsa de cunoaștere de sine, odihna la timp, organizarea activităților ce le include programa școlară. Am atât de multe teme în fiecare zi. Simt că nu pot să le termin pe toate. Ce ar trebui să fac? Sunt leneși, ore în șir în fața calculatorului, lipsa comunicării cu părinții că sunt ocupații cu serviciu... Prietenul meu cel mai bun nu mai vorbește cu mine. El are prieteni noi acum. Ar trebui să-l întreb cu ce am greșit? …cu vârsta sunt diferite tentații, alte preocupări, orizontul de gândire sunt deja altele și astfel apar frământări atât la nivel emoțional și de comportament. Cred că profesorul meu nu mă place. Nu știu ce am făcut, dar cum pot rezolva problema? Fiind timizi pentru că era de față și profesoara lor și respectiv răspunsurile erau mai laconic, dar nu atât de sincere…
   
Adolescenții gândesc scurt și precis adică mai mereu în extreme: bun sau rău, grozav sau groaznic; de aceea întotdeauna prietenii sunt cei pe care se bazează, opiniile lor fiind foarte importante, spre deosebire de cele ale părintilor.  

 La sfârșitul activității au complectat fișa de Sosiri și Plecări. Licenii au întocmit două liste de comportamente pe care ar dori să le achiziţioneze şi pe care ar dori să le modifice.  La Sosiri au scris: că vor să fie prietenoșii, harnici, înțelepți, optimiști, comunicabili, hazlii, răbdătorii, prieteni adevărați ... Plecăriegoismul, lenevia, neîțelegerea cu sine, pesimizmul, negatevizmul, ura, aroganța.                                    
Adolescența este vârsta unei mari confuzii și incertitudini. Un picior este încă în copilărie, cautând încă sprijinul părinților iar celălalt în încercarea de a fi adult, de a fi independent, de a decide singur. Mersul adolescentului este un pas înainte ,doi înapoi sau doi pași înainte, unul înapoi.