Tatiana Braicov,
şef oficiu
Filiala
„Onisifor Ghibu”
Prima zi a Bibliotecii „Onisifor
Ghibu” a început în mod extraordinar, biblioteca a găzduind mai mulţi poeţi,
traducători, prozatori din Republica Moldova, România, Franţa, Belgia, Olanda
care au avut un dialog de suflet cu elevii Liceului Teoretic „Spiru Haret” şi
care au prezentat mai multe volume de poezie. Se pare că Bublioteca „Onisifor
Ghibu” rămâne inevitabil legată de poezie căci o frumoasă coincidenţă a făcut
ca Zilele Bibliotecii să coincidă cu Festivalul Poeziei Europene.
Poetul, criticul literar dar şi
directorul Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a realizat deschiderea evenimentului,
urând celor prezenţi un călduros „Bun venit printre miile de cărţi!”, şi prezentând
oaspeţii de seamă: Jan H. Mysjkin (Franţa, Belgia), Jakub Kornhauser (Polonia),
Bas Kwakman (Olanda), Doina Ioanid, Ion Mureşan (România), Nicolae Spătaru
(Republica Moldova) ş.a.
Poeta şi traducătoarea Doina Ioanid
a prezentat volumul Cu picioarele afară
(15 poeți flamanzi. Editura ARC, Chișinău, 2016). La traducerea din neerlandeză
a volumului a participat personal. În acest volum sunt prezenţi cincisprezece
poeţi flamanzi, din toate generaţiile – de la Mark Insingel şi Lucienne Stassaert,
care tocmai şi-au sărbătorit cei 80 de ani, la Sylvie Marie şi Maarten Inghels,
care nici nu au împlinit 30 de ani. Astfel cartea propune un evantai de forme
poetice dintre cele mai diverse, de la poezia aşa-zis concretă a lui Mark Insingel la cea a rezonanţelor
sociale a lui Charles Ducal, de la poezia livrescă a lui Erik Spinoy la cea
prozaic-performativă a lui Andy Fierens, de la poezia intimist-minimalistă a
lui Inge Braeckman la cea explozivă a lui Christophe Vekeman…
Poezia flamandă este marcată de o
dublă apartenenţă, care pare să pună probleme de identitate: apartenenţa la
Belgia, ca naţiune, şi apartenenţa la domeniul neerlandofon, prin limba pe care
o împarte cu poezia din Ţările de Jos sau din Surinam.
Despre poeţii flamanzi Jan H. Mysjkin
a afirmat: „Trăsătura cea mai frapantă a celor 15 poeţi prezenţi în antologie
mi se pare a fi deschiderea către spaţiul cultural din străinătate. Poeţii
flamanzi încorporează benevol limbi precum engleza, franceza sau germana în
textele lor…”
Un alt volum de poezie care a fost
prezentat şi relansat în cadrul evenimentului este: Orga Codrului de Paul Mihnea (Editura ARC, Chișinău, 2016). Poetul
şi traducătorul Paul Mihnea se remarcă printr-o orientarea accentuat
intelectuală, care absolutizează uneori elementul rațional în poezie. Este
evidentă preferința sa pentru traduceri din poeți ca R.M. Rilke, P. Valery,
P.Verlaine, N. Nekrasov, M. Lermontov, A. Blok, precum și din poeții antici
(Vergiliu, Ovidiu ș.a.).
Culegerea Orga codrului învederează un reviriment
important în creația autorului, reflecția filosofică devenind dominantă.
Meditația asupra sensului existenței umane, asupra capacității eului liric de a
pătrunde esența lumii înconjurătoare, de a o recrea dă naștere unui univers
tematic specific poeziei sale.
Orga
de Piatră de Anatol Codru (Editura ARC, Chișinău, 2016) este de asemenea un
volum de poezie lansat în această zi în incinta Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, care
se remarcă prin dimensiunea ei baladescă. Mai multe poeme sunt un soi de balade
culte care se inspiră din tiparele prozodice şi imagistice ale speciei
populare, dar sunt semnificativ influențate şi de modelele Lorca şi Barbu,
autorul basarabean creând poeme lirico-epice în cere materia şi fiinţa îşi
manifestă la modul expres freneziile.
Anatol Codru a ştiut să se impună
prin metaforele ce rezultă din îmbinarea inedită dintre mitemele tradiţionale
şi conceptele moderne, dintre lirismul baladesc şi poezia emoţiei filtrate
intelectual.
Vorbind despre poezie Ion Mureşan a
afirmat că: „Poezia este spaţiul unde te întâlneşti cu textul, cu arta. Ea îţi
poate comunica calea spre lume, calea spre tine însuţi. Dacă în textul de la
examen ţi-a picat o poezie eşti condamnat să iei nota 10, pentru că orice ai
spune despre poezie este adevărat. Poezia comunică fiecărui cititor ceva
aparte”. Dorim tuturor elevilor şi studenţilor care urmează să susţină examene
la limba şi literatura română doar note maxime. Iar celorlalţi cititori le
dorim să citească şi să recitească poezia pentru a-şi îmbogăţi sufletul,
vocabularul şi inima!
