vineri, 17 iunie 2016

Chișinăul în amintiri

                                                                          Lidia CÎSSA,
bibliotecar, Filiala „Hristo Botev”
           
       În data de 16 iunie, la Bibilioteca Hristo Botev" a avut loc discuția / dezbatere cu genericul Chișinăul în amintiri", dedicată jubileului a 580 ani de la prima atestare a orașului Chișinău. La activitate au participat copii de la Centrul Comunitar pentru Copii și Tineri însoțiți de managerul Victoria Garabajiu.
            Orașul Chișinău, capitala Republicii Moldova, este amplasat pe șapte coline, în imediata vecinătate a rîului Bîc. Prima mențiune a Chișinăului datează în anul 1436, apoi într-un hrisov, emis de Ștefan cel Mare, cînd era vorba de o așezare de lîngă Bîc și în apropiere de fîntîna Albișoara. Dezvoltarea așezării va porni de la o neînsemnată alcătuire rurală, pomenită într-un act din 1576 ca un sat anume Chișinău, în ținutul Lăpușnei și cu mori în Bîcu". În sec.al XVII-lea calitatea de tîrg al așezării este atestată de domnitorul Dimitrie Cantemir. Cu timpul, Chișinăul se transformă într-un important centru de schimb, datorită faptului că avea funcția de loc de popas pe calea comercială Iași-Bender, exista artera navigabilă a Bîcului, avea poziția centrală în regiunea dintre Prut și Nistru. Chișinăul este pentru prima dată numit oraș în 1712. Mai tîrziu, extiderea lui în suprafață este rezultatul contopirii cu satele adiacente: Buiucani, Vovințeni, Hrușca, Mălina Mică, Muncești, Visterniceni, Schinoasa.
            Chișinăul este unul dintre puţinele oraşe al cărui nume n-a suportat nici un fel de schimbări în cursul unui rînd de veacuri. Etnologia cuvîntului a dat naștere la mai multe teorii. Cea mai aproape de adevăr ar fi părerea că cuvîntul Chișinău provine de la Keșene - ceea ce înseamnă în limba tătărească capelă pe mormînt", sau Keșen - schit, mănăstire". O altă părere veritabilă este că în regiunea codrului în Basarabia se găsesc cîteva sate cu nume ungurești. De exemplu, s. Ghidighiși de la Hedegeș, ceea ce înseamnă locul rece" (în romănă Recea), Orhei de la Orhely - cetate de pază", izvorul Burcut de la Borcut -  fîntîna de vin" ș.a. Este sigur că și numele de Chișinău cu sufixul-ău e de provenienţă maghiară, posibil de la Kisjeno(leno cel mic"), sau de la cuvintele Kezelvo, Keszen, Kiszinel.
            Astăzi Chișinăul este un important centru administrativ, economic și cultural. Oraşul este falnic, luminos și pare veșnic tînăr, datorită noilor construcţii moderne, frumoase ce se efectuează în abundenţă pe teritoriul acestuia. Însă istoria zbuciumată, conflictele de interese și-au depus amprentele, afectînd unele blocuri vechi cu semnificaţie istorică. Oamenii, în numele viitorului, pătrunși de sentimentul de datorie și de dragoste de patrie au știut să păstreze monumentele istorice ce ne amintesc în prezent de trecutul glorios al țării, de momentele de grea cumpănă, deoarece istoria nu poate fi învinsă.
            Adevărate monumente de artă sunt Muzeul Național de Arte Plastice (în trecut Gimnaziul de fete Dadiani"), Liceul Teoretic  „Gheoghe Asachi” (anii 60 ai sec. XIX, în trecut Gimnaziul de fete al Zemstvei), Arcul de Triumf (Porțile Sfinte), Muzeul Național de Istorie a Moldovei, clădirea actualei Primării, Muzeul de Arte, fosta reședință Hertz, Muzeul Orașului (Turnul de Apă) etc. Aceste clădiri și-au păstrat arhitectura, stilul caracteristice timpurilor cînd au fost create, fiind și parțial renovate. Fiecare din ele tăinuiește o istorie proprie.
            Trecutul istoric se regăsește de asemenea în frumoasele catedrale și biserici, ce se înalță sub bolta senină în toate sectoarele orașului: Nașterea Maicii Domnului" (Măzărache"), Sfinții Împărați Constantin și Elena" (Rîșcani"), Bunăvestirea", Sfîntul Panteleimon", Sfîntul Nicolae", Sfîntul Dumitru", Sfînta Teodora" etc.
            Nu au uitat oamenii nici de personalitățile istorice din Moldova, care și-au impus valoarea prin faptele sale mărețe, prin viața și creația sa, dedicate unei cauze mari - dezvoltării și prosperării Republicii Moldova, a economiei, artei, limbii și literaturii, luptei pentru independență și suveranitatea țării. Ei au ajuns a fi nemuritori,actualmente le poartă numele străzile orașului, diverse instituții de cultură. În cadrul discuției s-a povestit mai detaliat: despre gloriosul domn al Moldovei medievale, Ștefan cel Mare și Sfînt, el fiind una dintre cele mai valoroase personalități din istoria țării, statuia monumentală a căruia se înalță chiar în centrul orașului, iar numele lui îl poartă strada centrală a orașului, Parcul Central de Cultură și Odihnă; Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, numele căruia de asemenea îl poartă o stradă din oraș, două teatre - Teatrul  Dramatic Mihai Eminescu", Luceafărul"; strada Pușkin, ce poartă numele vestitului poet rus A. S. Pușkin, care a locuit o perioadă de timp în acest ținut, autorul poemului Țiganii" și altor opere inspirate de viața din Basarabia din acele timpuri; strada Grigore Vieru, numită astfel în cinstea poetului contemporan, unul dintre cei mai merituoși poeți din republică, care a depus un aport considerabil în dezvoltarea limbii și literaturii române, luptător neînfricat și neobosit pentru independența țării, pentru încadrarea ei în spațiul european, pentru un viitor mai decent al poporului nostru. Au fost remarcați de asemenea renumitul compozitor Eugeniu Doga, artistul poporului Nicolae Sulac, numele căruia îl poartă astăzi Palatul Național, artista poporului Maria Bieșu, numele căreia îl poartă cu onoare Teatrul Național de Operă și Balet ș.a. Toți acești oameni au dus faima țării noastre peste hotare.
            Vorbind despre Chișinăul contemporan, orașul nosrtu alb", a fost demonstrat filmul Orașul meu alb" cu cîntecul cu același nume interpretat de Sofia Rotaru, artistă emerită a Ucrainei și Rusiei, debutul muzical al căreia s-a produs aici în Moldova.

            Copiii au participat activ la discuție, au recitat poezii despre Chișinău, au povestit despre strada pe care locuiesc, despre vizitele sale la teatru, la bibliotecă, sălile de concerte, Piața Marii Adunări Naționale, la biserică. Toți au rămas satisfăcuți de activitate, exprimîndu-și dorința de a mai participa la diverse activități la bibliotecă în viitorul apropiat pentru a discuta și alte teme interesante și utile.