Stela Moraru, Filiala „I. Mangher”
Sub acest slogan a fost organizat un atelier de
creaţie Viitorul Chişinăului în viziunea copiilor la Biblioteca „I. Mangher”,
dirijat de Vasiluţa Vasilachi. Şi deoarece, peste o lună, la 17 iulie, se
împlinesc 580 de ani de la prima menţiune documentară a Chişinăului, s-a discutat şi despre unele momente istorice.
Copii au aflat că arheologii au descoperit pe vatra actualului oraş aşezări
umane care datează din epoca de piatră, adică 35-8 mii de ani î.Hr. Cea mai
veche menţiune documentară datată de la 17 iulie 1436 şi semnată de domnitorii
Moldovei, Ilie şi Ştefan, care au întărit lui Oancea-logofăt mai multe moşii
drept răsplată pentru slujba credincioasă.
A doua menţiune documentară ține de 1466, fiind
legată direct de un document emis de cancelaria Domnitorului Ştefan cel Mare,
care a întărit „seliştea” Chişinăului după Vlaicu Pîrcălab, unchiul ilustrului
domnitor. Şi viitorul oraş, pe atunci un sat nu prea mare, timp de mai bine de
o sută de ani s-a aflat în posesia lui V.Pîrcălab, iar după moartea lui a
trecut prin moştenire la nepoţi şi
strănepoţi. Dar anii trec şi aduc cu ei multe schimbări. Localitatea aşezată
parcă special în calea drumurilor comerciale, creşte,dar se schimbă şi
proprietarii. După 1576, stăpîn al Chişinăului devine boierul Drăguşi, iar de
la el, pe la 1616, trece în posesia lui
Constantin Roşca, de la care la 1641, prin documentul semnat de domnitorul
Vasile Lupu, trece sub stăpînirea Mănăstirii sf.Vineri din Iaşi, rămînînd în
această situație pînă la înc. sec. XIX.
Şi istoria
evreilor în Moldova este interesantă, pentru că îşi lasă adînc amprenta în
dezvoltarea Chişinăului de mai departe, care cunoaşte o înflorire anume
activităţii economice desfăşurate de evrei. Fabricile, tipografiile,
întreprinderile, în marea lor majoritate au fost iniţiate de evrei. Despre
evrei pomeneşte şi Dimitrie Cantemir în
lucrarea sa „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”, care datează cu
începutul sec.XVIII-lea. Despre
existenţa comunităţii evreieşti o dovedeşte „Statutul comunităţii funerare
evreieşti din tîrguşorul Chişinău” din 1777. În 1812 a fost construită o
sinagogă, în 1838 se deschide prima şcoală evreiască cu profil larg. În afară de sinagogă s-au
construit 28 de case de rugăciuni. O clădire impetuoasă din punct de vedere
istoric a fost construită în 1913 -
Sinagoga Corală, care avea 1350 m.p. faţada era ornamentată cu un decor
bogat, cu arc şi cornişă. La începuturi sinagoga servea drept casă de
rugăciuni, apoi a devenit cea mai prestigioasă şi principală sinagogă din oraş.
Pe timpurile puterii sovietice a fost reprofilată în teatru, care există şi
astăzi, şi anume Teatrul Rus „A.P. Cehov”.
Iată, sub impresiile acestor evenimente,
copiii au reprezentat oraşul şi unele
clădiri după cum văd ei, cum ar dori să
vadă acest oraş.