luni, 20 iunie 2016

Cine nu știe trecutul - nu știe nici viitorul

 Stela Moraru, Filiala  „I. Mangher”

Sub acest slogan a fost organizat un atelier de creaţie Viitorul Chişinăului în viziunea copiilor la Biblioteca „I. Mangher”, dirijat de Vasiluţa Vasilachi. Şi deoarece, peste o lună, la 17 iulie, se împlinesc 580 de ani de la prima menţiune documentară a Chişinăului, s-a  discutat şi despre unele momente istorice. Copii au aflat că arheologii au descoperit pe vatra actualului oraş aşezări umane care datează din epoca de piatră, adică 35-8 mii de ani î.Hr. Cea mai veche menţiune documentară datată de la 17 iulie 1436 şi semnată de domnitorii Moldovei, Ilie şi Ştefan, care au întărit lui Oancea-logofăt mai multe moşii drept răsplată pentru slujba credincioasă.

A doua menţiune documentară ține de 1466, fiind legată direct de un document emis de cancelaria Domnitorului Ştefan cel Mare, care a întărit „seliştea” Chişinăului după Vlaicu Pîrcălab, unchiul ilustrului domnitor. Şi viitorul oraş, pe atunci un sat nu prea mare, timp de mai bine de o sută de ani s-a aflat în posesia lui V.Pîrcălab, iar după moartea lui a trecut prin moştenire la nepoţi  şi strănepoţi. Dar anii trec şi aduc cu ei multe schimbări. Localitatea aşezată parcă special în calea drumurilor comerciale, creşte,dar se schimbă şi proprietarii. După 1576, stăpîn al Chişinăului devine boierul Drăguşi, iar de la el,  pe la 1616, trece în posesia lui Constantin Roşca, de la care la 1641, prin documentul semnat de domnitorul Vasile Lupu, trece sub stăpînirea Mănăstirii sf.Vineri din Iaşi, rămînînd în această situație pînă la înc. sec. XIX.
 
 Şi istoria evreilor în Moldova este interesantă, pentru că îşi lasă adînc amprenta în dezvoltarea Chişinăului de mai departe, care cunoaşte o înflorire anume activităţii economice desfăşurate de evrei. Fabricile, tipografiile, întreprinderile, în marea lor majoritate au fost iniţiate de evrei. Despre evrei pomeneşte şi Dimitrie  Cantemir în lucrarea sa „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”, care datează cu începutul sec.XVIII-lea.  Despre existenţa comunităţii evreieşti o dovedeşte „Statutul comunităţii funerare evreieşti din tîrguşorul Chişinău” din 1777. În 1812 a fost construită o sinagogă, în 1838 se deschide prima şcoală evreiască cu  profil larg. În afară de sinagogă s-au construit 28 de case de rugăciuni. O clădire impetuoasă din punct de vedere istoric a fost construită în 1913 -  Sinagoga Corală, care avea 1350 m.p. faţada era ornamentată cu un decor bogat, cu arc şi cornişă. La începuturi sinagoga servea drept casă de rugăciuni, apoi a devenit cea mai prestigioasă şi principală sinagogă din oraş. Pe timpurile puterii sovietice a fost reprofilată în teatru, care există şi astăzi, şi anume Teatrul Rus „A.P. Cehov”.


Iată, sub impresiile acestor evenimente, copiii  au reprezentat oraşul şi unele clădiri după  cum văd ei, cum ar dori să vadă acest oraş.