Al patrulea an consecutiv, la
iniţiativa Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului
(din 08 octombrie 2013), Ziua Naţională fără fumat este marcată, în a 3-a zi de
joi, a lunii noiembrie, în scopul descurajării fumatului și sensibilizarea populației
referitor la riscurile consumului de tutun, evidențierii efectelor benefice ale
renunțării la fumat asupra organismului.
Sloganul propus pentru acest an
este „Moldova liberă de Fumul de Tutun”, având scopul bine determinat în ceea ce privește continuarea acțiunilor de
sensibilizare și informare despre riscurile fumatului pentru sănătate,
beneficiile renunțării la fumat, crearea mediilor libere de fumul de tutun. Totodată
un accent deosebit va fi axat asupra identificării precoce și oferirea
serviciilor de consiliere privind renunțarea la fumat pentru persoanele
dependente de tutun.
La
momentul actual, fumatul reprezintă o problemă majoră a întregii societăți,
considerându-se responsabil pentru creșterea riscului față de bolile
netransmisibile severe, precum: cancerul de plămâni, bolile cardiovasculare şi
respiratorii, boala obstructivă cronică a plămânilor, arterioscleroza, iar la
gravide provoacă nașteri premature şi greutate mică a copilului la naștere, iar
la nou-născuţi crește riscul apariției sindromului morţii subite a sugarului
etc. Anual consumul de tutun produce mai multe victime decât SIDA, abuzul de
alcool şi droguri, accidentele rutiere, crimele, suicidul, fiind una dintre
primele cauze de deces, care poate fi prevenită.
Anual,
în Republica Moldova, se înregistrează un număr de circa 4600 de decese cauzate
de fumat, dintre care 95% fiind cancerul pulmonar. Peste 60% din decese survin
la persoanele de vârstă activă, iar mortalitatea în rândul bărbaților este de
două ori mai mare decât la femei. Totodată, cheltuielile anuale pentru bolile
cauzate de consumul de tutun sunt de peste 1 miliard de lei, astfel, consumul
de tutun și expunerea la fumul de țigară are consecințe extrem de grave pentru
sănătatea publică și securitatea demografică.
Studiile
arată că fumătorii decedează cu 10-15 ani mai devreme ca nefumătorii, iar
fiecare al 2-lea fumător moare de o boală cauzată de fumat. Efectele negative
ale fumatului nu se limitează doar la fumători, dar se răsfrâng dramatic şi
asupra persoanelor nefumătoare. Fumatul pasiv, tot mai frecvent, este
recunoscut ca factor de risc la locul de muncă şi o amenințare inevitabilă asupra
sănătății populației.
La
nivel de țară, consumul de tutun şi expunerea la fumul de tutun este al doilea
din zece factori de risc care contribuie la povara bolilor în rândul
bărbaţilor, măsurată în DALY, şi a şaptea în rândul femeilor. Rezultatele studiului GYTS (Global
Youth Tobacco Study) din 2013, denotă că: prevalența consumului de tutun, la
adolescenții de vârsta 13-15 ani, este de 10,4%; cel puțin 4 din 10 adolescenți
se află în ambianța persoanelor care fumează în locurile publice; mai mult de ¼
din ei se supun fumatului pasiv la domiciliu.
Mai
multe cercetări au demonstrat că copiii cu părinţi fumători suferă mai des cu
afecțiuni ale sistemului respirator și anume: bronşită acută şi cronică, de
traheite, laringite, faringite şi pneumonie, şi mai frecvent ajung să fie
internaţi în spital. Convieţuirea cu
persoanele fumătoare poate duce la cancerul provocat de fumatul pasiv,
favorizat de substanțele din fum prezente şi în organismul fumătorilor pasivi,
concentraţia acestora crește în organe, sânge, urină, sporind riscul de
dezvoltare a cancerului, în dependenţă de durata fumatului pasiv.
Modificări
la legislație privind controlul tutunului au fost adoptate de Parlamentul
Republicii Moldova la 29 mai 2015, având scopul asigurării de către stat a condițiilor
necesare pentru protejarea sănătății populației de consecințele consumului
produselor din tutun, a produselor asociate cu produsele din tutun şi de
expunerea la fumul de tutun în spațiile publice.
Recomandări
pentru renunțarea la fumat
Ø Calcularea
de către fumător a cheltuielilor pentru procurarea produselor din tutun.
Economiile acumulate, să ofere un cadou drept recompensă pentru voinţa de a
renunța la fumat.
Ø Consumarea
fructelor şi legumelor proaspete. Acestea vor ajuta la purificarea organismului
şi în acelaşi timp la menţinerea siluetei.
Ø Se
recomandă mai multă mişcare, cu practicarea unui sport.
Ø Hotărâre
şi perseverență! Fiecare încercare va mări şansele de renunțare la fumat.
Ø Recurgerea
la ajutor dacă este nevoie. Discuții cu medicul, cerându-i sfatul.
Ø Planificarea
renunțării la fumat. Stabilirea unei zile din calendar, pregătirea pentru aceea
zi. Această zi trebuie să fie deosebită, prin încercarea de a face lucruri plăcute.
Ø Înlăturarea
tentaţiilor – evitarea situaţiilor tentante de a fuma, eliminarea lucrurilor care
pot reaminti de fumat (ţigări, scrumiere, brichete).
Ø Dacă se consideră
grea renunţarea dintr-o dată, se renunță treptat. Pentru început alegerea doar a
unei zile pe săptămână fără fumat.
Ø Petrecerea
mai mult timp cu prietenii nefumători şi ocuparea în permanență a timpului
liber.
Ø Anunţarea
familiei şi prietenilor despre renunțarea la fumat. O promisiune făcută publică
va fi ambiţioasă.
Ø Simțind
nevoia de a fuma, cel mai important lucru este să se facă altceva în acel
moment, ceva plăcut care să capteze interesul. Încercarea de a alunga
monotonia, aşa se va evita situaţiile în care dorința este mare față de ţigară.
Ø Renunțarea
la “ doar o ţigară“ din cauza unei crize temporare şi căutarea scuzelor pentru
a trage “ doar un fum “. O ţigară poate fi pasul spre altele.
17 noiembrie – Ziua Națională de renunțare la fumat reprezintă un îndemn de dezicere de acest viciu dăunător pentru
sănătate
Ex-fumătorii
dorm mai bine
Cât eşti tânăr(ă), fumatul nu
te ţine treaz(ă) noaptea. Altfel stau lucrurile când înaintezi în vârstă –
pentru că îţi este afectată respiraţia te simţi mai obosit(ă) dimineaţa, iar
ţigările de seară produc prea multă adrenalină, deci îţi va lua mai mult timp
să adormi.
Ex-fumătorii
arată mai bine
Gata cu pielea cenuşie şi
petele gălbui de la degete! De acum poţi avea dinţi mai albi şi păr mai
strălucitor! Renunţarea la fumat este pur şi simplu cel mai eficace tratament
de înfrumuseţare din câte există.
Ex-fumătorii
călătoresc mai mult
Când renunţi la fumat, începi
să economiseşti mulţi bani. Dacă fumezi un pachet pe zi şi fiecare pachet costă
în mediu 10 - 15 lei, ai putea economisi aproximativ 4000 de lei pe an.
Ex-fumătorii
au un miros mai bun
După ce renunţi la fumat, nu
vei mai mirosi ca o ţigară sau ca o scrumieră.
Ex-fumătorii
sunt mai sănătoşi
Dacă renunţi la fumat:
- după 20 de minute: tensiunea arterială revine la
normal;
- după 8 ore: se normalizează nivelul monoxidului
de carbon din sânge;
- după 24 de ore: scade riscul infarctului
miocardic;
- după 2-3 săptămâni: se ameliorează circulaţia
sângelui şi funcţia plămânilor.
- după 1 an: riscul bolilor de inimă scade la
jumătate faţă de un fumător, iar riscul unui accident vascular cerebral devine
egal cu cel al unui nefumător;
- după 10 ani: scade semnificativ și riscul
cancerului pulmonar
În
Republica Moldova, conform ordinului Ministerului Sănătății nr.139 din
04.03.2016 a fost instituit serviciului de consiliere și tratament pentru
renunțarea la fumat. Pentru mai multe detalii apelați linia verde 080010001 și consultați www.imspdrn.md
Informație oferită de Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chișinău
