Lidia CÎSSA, bibliotecar,
Filiala „Hristo Botev”
În cadrul Programului de lectură
„Chişinăul citeşte” a fost propusă spre lectură şi cartea Lucreţiei Bârlădeanu
„Tunica portocalie”. La biblioteca „Hristo Botev” prezentarea acestei cărţi a
avut loc în data de 2 martie 2017 la care au luat parte studenţii de la
Colegiul Naţional de Comerţ al ASEM. Programul activităţii a fost variat şi a
inclus: un grupaj de informaţii cu privire la jubileul a 140 ani de la fondarea
Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, jubileul a 25 ani de la înfiinţarea
Bibliotecii „Hristo Botev”, Programul de lectură „Chişinăul citeşte” peconizat
pentru anul 2017, oferit de către şefa bibliotecii dna Angela Olărescu;
prezentarea cărţii Lucreţia Bârlădeanu „Tunica portocalie” şi discuţia cu
invitaţii pe marginea subiectelor abordate în carte, organizate şi desfăşurate
de către bibliotecara Lidia Cîssa.
Biblioteca Municipală „B.P.Hasdeu”
anul curent celebrează un frumos jubileu – 140 ani de la fondare. În structura
sa Biblioteca Municipală include 27 de filiale şi 6 departamente. Instituţia
ghidează activitatea tuturor bibliotecilor din subordinea sa din municipiu, le acordă
suport bibliografic, metodic, managerial. Prin numele pe care îl poartă,
Biblioteca Centrală şi-a determinat misiunea şi valorile – să cultive dragostea
de carte, de limbă, de neam, să valorifice operele personalităţilor notorii ale
culturii şi ştiinţei din Republica Moldova şi cele din patrimoniul cultural
mondial.
Biblioteca bulgară „Hristo Botev” în
data de 3 martie 2017 de asemenea marcheză un frumos jubileu – 25 ani de la
apariţia ei pe harta culturală a mun. Chişinău. Pe parcursul acestor ani
colectivul bibliotecii a muncit cu dăruire de sine, cu multă sârguinţă pentru
utilizatorii săi, pentru a ridica prestigiul bibliotecii la nivelul cuvenit,
pentru ca în prezent să avem o bibliotecă modernă, confortabilă, cu un fond
bogat de carte în 3 limbi – bulgară, română, rusă, cu inima deschisă pentru
publicul larg de cititori. Asemenea altor biblioteci, biblioteca noastră
promovează cartea, lectura, personalităţile chişinăuiene, precum şi valorile
culturale ale personalităţilor bulgare basarabene, implementează în practica sa
de lucru noi servicii, a devenit pe bună dreptate un loc confortabil de cultură
şi odihnă pentru locuitorii din teritoriu.
A doua parte a activităţii a fost
dedicată prezentării cărţii de L. Bârlădeanu „Tunica portocalie”. Numele
autoarei – Lucreţia Bârlădeanu – e mai puţin cunoscut publicului larg de
cititori, îndeosebi celor din generaţia tânără. Dorind să corectăm acest lucru,
am invitat la prezentare utilizatorii tineri care se află în prag de
maturizare, deoarece cărţile scriitoarei
prezintă interes, autoarea este
originală, modernă şi merită să fie remarcată.
Lucreţia Bârlădeanu s-a născut la
30.05.1956 în satul Tătărăuca Veche din r-nul Soroca. După absolvirea cu
eminenţă a Facultăţii de filologie a Iistitutului Pedagogic de Stat „Ion
Creangă”, actvează ca pedagog în satul natal, apoi ca lector-asistent la IPS
„Ion Creangă”. Paralel, se consacră creaţiei literare. A încercat mai multe
genuri literate. „Îmi place să fiu proaspătă, să intru în clişee. Experimentez
neîncetat, stric jucăria şi fac altceva”, – a recunoscut ea într-un interviu
pentru ziarul „Timpul”. A debutat cu versuri („Rouă de cuvinte”, „Clipe de
păsări”, „Capitalul din para sângelui”), apoi a trecut la proză, scriind
povestiri, esee, când s-a stabilit cu traiul în Paris („Dialoguri pariziene”, „Secolul
nomazilor”, „Scrisori din Paris” şi altele). Obiectul ei de studiu sunt
compatrioţii români aflaţi în exil în Franţa, deseori rătăciţi printre străini,
cu pereglinările lor, nostalgia faţă de locurile de baştină, acomodarea la
stilul de viaţă european. Prin creaţiile sale scriitoarea a unit 2 culturi
– franceză şi română.
După cum scria Dan C.Mihailescu, L.Bârlădeanu „ştie să vadă lumea cu un ochi calm, moderat”, dar, totodată este curajoasă, nu se sfieşte să spună unor lucruri incovenabile pe nume”. Stilul ei este elegant, această calitate fiind felul ei de a fi, în opinia scriitorului Adrian Cibotaru, cărţile ei sunt moderate ca volum, cu un limbaj frumos, se citesc uşor.
Cartea „Tunica potocalie” este o
culegere de povestiri, reprezentând proza scurtă, cam uitată în ultima perioadă
în literatura contemporană. V.Beşleagă a remarcat că L.Bârlădeanu a reabilitat
genul de proză scurtă, spunând într-un volum mic multe lucruri interesante. Pentru
viaţa actuală cu un ritm intens de trai acest gen literar e foarte binevenit,
foarte convenabil. Subiectele şi personajele povestirilor sunt foarte variate,
în ele se conturează probleme ce frământă omenirea de mult timp. Am vorbit mai
detaliat despre câteva din ele.
Povestirea „Tunica portocalie” se află în
centrul atenţiei culegerii. Este despre dragoste, o temă veche şi veşnic nouă. Pe
paginile ei se pune în discuţie acest fenomen: Ce este dragostea de fapt? Cât
poate dura o iubire? Există dragoste adevărată? Dar una veşnică? Este acest
fenomen ca o gripă uşoară ce trece repede sau ca o boală gravă? Suntem
îndemnaţi să medităm asupra acestui subiect, să polimizăm împreună cu
personajele din lucrare, dacă dorim şi avem necesitate, şi să tragem
concluziile necesare.
Altă povestire „Lecţia de literatură”
ne transferă în altă situaţie, să asistăm la o lecţie de literatură la Academia
de Arte cu studenţii cursului I, regie, ca să participăm la o altă discuţie
aprinsă, de data aceasta despre o asemenea faptă cum e răzbunarea, motivele ce
au stat la baza răzbunării a două personaje feminine din 2 lucrări literare
„Baltagul” de M.Sadoveanu şi „Năpasta” de I.L.Caragiale. Întrebările adresate
studenţilor ne pun pe jar: E bună această dorinţă de a te răzbuna, de a-ţi face
singur dreptate, pedepsind pe cel de la care ai suferit o nedreptate, un rău?
Cum rămâne cu îndemnul din Biblie „Iubeşte-ţi aproapele?” sau „Nu răspunde la
rău cu rău”? În povestire aflăm şi o istorie tulburătoare despre o răzbunare
dureroasă din viaţa bunicului şi tătălui unuia dintre studenţi cu numele Dan. Autoarea
nu ne oferă răspunsuri gata la întrebări, ci ne provoacă la meditaţie,
chibzuinţă, să căutăm şi să găsim soluţionarea problemelor ce frământă omenirea de sute de ani.
„Acuarela veneţiană” reprezintă o
povestire despre unul dintre cele mai frumoase oraşe din lume – Veneţia. Aici
autoarea şi-a transpus pe hârtie emoţiile, sentimentele, impresiile pe care
le-a trezit la ea acest oraş pitoresc şi le trezeşte la cei ce îl vizitează, pe
care e imposibil să nu-l admiri şi de care nu e chip să nu te îndrăgosteşti
pentru totdeauna. De remarcat că în lucrările sale scriitoarea adesea recurge
la descrieri ale naturii, atribuindu-le astfel un caracter liric, armonios. Au
fost lecturate cele mai impresionante fragmente, apoi am călătorit folosind
tehnica audiovizuală prin Veneţia, luând cunoştinţă de cele mai fascinante
atracţii turistice din oraş.
Denumirea cărţii nu este una
întâmplătoare. Stilul vestimentaţiei – tunică - este unul modern, simbolizează graţia
şi libertatea. Culoarea portocalie este provocatoare, excitantă, flexibilă,
precum e dragostea, totodată e şi culoarea unei flăcări – flacăra dragostei. Omul
contemporan este unul liber, descătuşat, însă libertatea nu înseamnă lipsa de
responsabilitate, desfrâu, dezastru, omul în toate trebuie să ştie măsura,
limita, dincolo de care nu trebuie de trecut. Pecum focul trebuie întreţinut
aruncând câte un lemn în el, la fel şi dragostea – fie că e vorba de dragostea
faţă de partenerul de viaţă, ori cea maternă sau paternă, faţă de aproapele
nostru în genere, faţă de Patrie, de limba maternă, oraşul natal etc. – e
necesar să fie permanent alimentată, întreţinută, protejată de orice
dificultăţi şi doar astfel poate să rămână veşnic vie flacăra dragostei.
Studenţii Colegiului Naţional de Comerţ al ASEM cu un deosebit entuziasm
au luat parte la discuţie, exprimându-şi opiniile şi sugestiile referitor la
problemele ce le evidenţiază scriitoarea în carte. Scopul nostru este ca
tinerii să înveţe a gândi „pe cont propriu”, ca Dan din povestirea „Lecţia de
literatură”, şi nu să „reproducă cele auzite în auditoriu sau informaţiile
citite în literatura recomandată”, oricând să aibă opinia sa şi să o poată argumenta.