vineri, 16 martie 2018

Peștișorii zburători


Tatiana DONȚU,
Șef oficiu, Filiala „Transilvania”


Biblioteca „Transilvania”. O iei pe un drum care te duce printre clădiri, markete, străzi, şi în câteva minute ai ajuns. E primăvară și e destul de rece, ca o palmă peste ceafă. E dimineață târzie, dar copiii harnici de la Școala primară. nr. 83 „Gr. Vieru”, sunt la noi, adică la bibliotecă. Da, la a doua întâlnire din cadrul Serviciului „Povestește-mi ceva…”, transformându-se în „peștișori zburător”, pentru că așa s-a numit activitatea.                       

La bibliotecă e viermuială mare. Copilăreț cât încape, tocmai 30, din clasa a IV-a „G”, împreună cu învățătoarea lor, Tatiana Tomița desigur. Printre slaiduri cu însărcinări de pe proiectorul cu ecran, se mai observă şi câte un afiş cu programul activității, expoziție originală de carte. Peste tot miroase a poveste, morală, povețe, personajele din povestea „Sarea în bucate” a lui Petre Ispirescu.  

Pe urmă, să vezi cu câtă candoare s-au implicat în îndeplinirea însărcinărilor, pentru, ca şă-nceapă să vadă povestea cu alți ochi. Toți încercau să-şi spună părerea, să-și povestească povestea, pentru că așa a fost însărcinarea, o poveste cu un început, să fie finisată de cele trei echipe, și au luat în serios povestea, zău! Le-au alcătuit  originale, și ne-au convins, că-s creative, pure! Bravo lor!                                                          

Ne-am mutat în „pe vremuri”. Din când în când, unii mai întrerupeau şi făceau tot soiul de corecții. „Adică nu se face așa, ci un pic altfel”. Unii râd, alții zic un „Taci, tu, că eu mai bine știu”, iar treaba merge mai departe, condusă aprig de purtătorii de cuvânt ai echipelor. Pe urmă, prind curaj şi alții, iar în curând e înghesuială la luarea de cuvânt, adică la prezentat poveștile inventate. Ba „Mândtria”, „Fala”, zeițe, „Fericirea” chiar, au pornit-o pe firul veseliei, fantezie, imaginației, ca într-un târziu, să se coacă și poveștile proprii.

Zâmbete, glume, observații, dar nu contează. E, pur şi simplu, de aici, din filmul ăsta!  Dar a venit rândul altei pârți a activității, cea finală, da, cea a concluziilor, așteptărilor. O fi doar o simulare, dar e frumos şi, paradoxal, și foarte adevărat, sincer. Am depănat firul așteptărilor și concluziilor. Aruncând un ghem de ață către colegul dorit, și-au expus, opinii, doleanțe, păreri. Iată așa am călătorit imaginar în descoperirea propriei povești, și am călători pe cinste, credeți-ne!