miercuri, 13 iunie 2018

Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj susține literația și învățarea intergenerațională

Tatiana Coșeri, director adjunct, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj reușește cu succes să promoveze cultura lecturii între generații, dezvoltând educația deschisă și integrarea emoțională, socială, culturală. Pentru comunitatea clujeană biblioteca își are atuurile sale: ascultă utilizatorul și reacționează la problemele lui, anticipează schimbările, livrează idei și cunoștințe.
Experiențele pline cu tâlc ale Bibliotecii Județene „Octavian Goga” Cluj sunt provocatoare atât pentru bibliotecile din România, cât și pentru cele din Republica Moldova. Formarea culturii lecturii și a abilităților de a citi printr-un model inovator este evidentă pentru bibliotecă, demonstrând în așa mod preocuparea pentru identificarea soluțiilor la cele mai stringente probleme cu care se confruntă societatea.
Analfabetismul funcțional în societatea contemporană își are tot mai multe amprente. Paradoxal ca în secolul dezvoltării tehnologiilor informaționale și a accesului la informații subiectul dat să fie atât de discutat. O persoană poate fi clasată în categoria analfabetă dacă are dificultatea de a înțelege cele citite (carte, etichetele produselor, instrucțiuni de utilizare a bunurilor / serviciilor), incapacitatea de a-și formula un punct de vedere cu privire la cele citite, greutatea de a aplica cunoștințele, informațiile obținute în viața reală (completarea precară a unui formular, înțelegerea semnelor rutiere sau a indicatoarelor, reproducerea cognitivă a știrilor, abilități de scriere și citire semnificativ mai scăzute decât cele așteptate). Printre factorii care predispun apariția fenomenului putem remarca diverse contexte:
·         la nivel individual (limbaj slab dezvoltat, rezolvarea lentă a problemelor, orientarea dificilă în spațiu, memorie neconstructivă);
·         la nivel educațional (strategii de învățare precare, metodologia de învățare axată pe memorare, lipsa educației instituționalizate axate pe copil / elev);
·         la nivel socioeconomic (situația economică scăzută);
·         la nivel sociocultural (grupuri etnice, diminuarea sistemului de valori, violența în familie, conflicte).
Impactul acestor factori sunt semnificative: absența motivației de a se dezvolta, stima de sine scăzută; discriminare, integrare socială dificilă, comportament antisocial; sărăcie, șomaj.
Proiectele „Vreau să-mi citești” și „Literația pentru familie funcționează” sunt axate pe lectură intergenațională, pe transferul conținutului textului în mintea cititorului, pe interacțiune între text și cititor, pe interacțiune între copil și părinte. Scopul inițiativelor este dezvoltarea cunoașterii, creșterea motivației de lectură, sporirea comprehensiunii și formarea de competențe. Proiectele sunt un ecou al problemelor din societate privind analfabetismul, orbirea cognitivă (modele de gândire dogmatică fără analize și sinteze, o receptare pasivă) și limbajului de hârtie (redarea, povestirea celor citite fără a înțelege esența, fără reflecție).
Biblioteca a acționat ca un actor responsabil, conștientizând și afirmând rolul său în educația pe parcursul vieții. Inerent și implicit a consultat și a aplicat recomandările IFLA pentru programe de literație susținute de biblioteci - Guidelines for Library-Based Literacy Programs (https://www.ifla.org/publications/guidelines-for-library-based-literacy-programs?og=74). Documentul cuprinde recomandări cu privire la beneficiarii programelor de literatie, la pregătirea, planificarea, promovarea și evaluarea unor astfel de programe, sugestii referitor și la partenerii bibliotecii. 
Astfel, în parteneriat cu Asociaţia Learn&Vision Cluj-Napoca Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj implementează proiectul „Literația pentru familie funcționează”. Este un proiect Erasmus+ de educație a adulților în care sunt implicate instituții din Bulgaria, Macedonia, Portugalia și Slovenia. Partenerii își propun să realizeze următoarele activități și produse:
·         analiza practicilor și preocupărilor de literație în cele cinci țări;
·    elaborarea profilului ocupațional al facilitatorului de programe de literație pentru familie în corespundere cu standardele ocupaționale;
·         elaborarea materialelor de învățare.
Literația schimbă paradigma de educație prin lectura textului, înțelegerea mesajului, realizarea de conexiuni, formularea și exprimarea opiniilor prin perspectiva celor interesați – familie, copii, școală, societate care sunt deschiși la comunicare, doresc să devină competitivi și membri activi ai comunității.
Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj a reușit cu succes să realizeze prima etapă a proiectului. Experiențele au fost diseminate în cadrul Conferinței „Facilitarea programelor de literație pentru familie – un demers calitativ”, care a avut loc în data de 7 iunie 2018. Participanților de la conferință au fost prezentate:
·         scopul și impactul proiectului „Literația pentru familie funcționează” („Family literacy works!”);
·         exemple de bune practici privind literația pentru familie, definirea conceptului și scurt istoric;
·     analiza comparativă a practicilor similare în Bulgaria, Macedonia, Portugalia, România și Slovenia;
·         profilul ocupațional a facilitatorului de programe de literație pentru familie.
Informațiile obținute au fost completate în cadrul cafenelei culturale cu tema „Importanța programelor de literație pentru familie în prevenirea abandonului școlar”. Bibliotecarii au identificat grupurile-țintă, obiectivele, activitățile programului de literație și competențele necesare pentru facilitatori. În cadrul prezentărilor prin discuții și schimb de opinii s-au conturat spiritul de agilitate, pasiunea și experiențe inspirate ale bibliotecarilor. Practicile bune ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” au fost promovate  la conferință de Ludmila Capița (Filiala „Transilvania”), Mila Șeremet (Filiala „Transilvania”), Stela Moraru (Secția „Memoria Chișinăului”) și Tatiana Coșeri (director adjunct).
Dialogul profesional  a argumentat că bibliotecile sunt un serviciu public axat pe educația pe parcursul vieții, dezvoltă abilități și competențe. Cu siguranță ideile obținute se vor materializa în servicii intergeneraționale.