Angela OLĂRESCU,
Șef, Filiala „Hristo Botev”
La Biblioteca „Hristo Botev” a devenit o tradiție lansarea
cărților cu variate tematici, oferind posibilitate publicului cititor să facă
cunoștință cu multe personalități din diferite domenii, totodată să citească şi
edițiile noi apărute. Fiind deschiși spre colaborare, în data de 1 octombrie
curent la Biblioteca „Hristo Botev” a avut loc lansarea cărţii ştiinţifice Peisajul
cultural rural dintre Prut şi Nistru: aspecte etnogeografice scrisă de dr. în istorie Dorina Onica, participanți
fiind elevii grupei
de turism de la Colegiul Naţional de Comerţ al Academiei de Studii Economice
din Moldova.
La început, a luat cuvânt dna Angela Olărescu,
directoarea filialei, prezentând autoarea volumului, pe dna Dorina Onica, care
permanent este preocupată de cercetare, iar la moment este cercetător în secția
Etnografie a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Apoi a dat o
apreciere lucrării științifice, menţionând că utilizatorii bibliotecii vor afla
detalii despre meșteșuguri, portul tradițional, amprenta etnică a unor
localități, unele cercetări efectuate în multe sate din Republica Moldova, căci ele
sunt parte a istoriei, culturii şi patrimoniului etnografic, în care se
încorporează informații prețioase despre forme de organizare, de conviețuire a
populației locale, despre modul de viață, despre constantele culturale
perpetuate şi schimbările produse în decursul istoriei. Anume la sat este locul în care iau naștere şi se mențin tradițiile
culturale locale, desfășurând viața cotidiană pe tot parcursul vieţii.
Autoarea cărții menționate dna Dorina Onica ne-a
argumentat în linii generale că teritoriul dintre Prut şi Nistru este un spațiu
al satelor. Cercetând
caracterul etnografic al localităților, dumneaei descrie în cartea sa cu lux de
amănunte particularitățile unui peisaj rural: tradiție, continuitate,
autenticitate, identitate, particularism, echilibru ecologic, căci spațiul
delimitat teritorial şi spiritual oglindește lumea în care omul trăiește,
gândește, concepe şi îşi imprimă viața cu toate constituentele sale. Mediul rural cuprinde elemente de civilizaţie şi
cultură edificatoare pentru o comunitate. Satul este muzeul viu al culturii,
muncii şi spiritualității unui popor, locul în care mai poate fi văzut trecutul
adus consecvent până în zilele noastre, fără a elimina cele mai importante şi
concludente caracteristici ale lui. Autoarea a caracterizat toate cele cinci
capitole ale lucrării:
1. Abordarea teoretico-metodologică a
conceptului de peisaj cultural rural;
2.
Componentele peisajului cultural rural;
3.
Tipologia peisajelor;
4.
Evoluția peisajului cultural rural;
5.
Peisajul rural la început de mileniu: probleme şi soluții.
A făcut analiza
complexă atât a aspectului material, cât şi a celui spiritual al peisajului
cultural rural, a scos în evidență cele mai reprezentative componente prin care
comunitatea s-a adaptat condițiilor naturale locale. A explicat de ce anume a cercetat
peisajul rural şi de ce anume în perioada de la finele secolului al XIX-lea – începutul secolului al XXI-lea. A menționat că
a optat pentru acest segment de timp, deoarece anume atunci spațiul rural a
cunoscut intervenții antropice evidente şi a fost supus unor schimbări radicale.
Aceste schimbări cu caracter economic, politic, social şi cultural au catalizat
o transformare majoră a așezărilor şi a comunităților rurale, lăsând diverse
urmări în modul de organizare şi manifestare a peisajelor. În baza moștenirii
din trcut, încercăm să analizăm şi să explicăm amprentele raporturilor om-natură
în mediul rural, spațiu de tezaurizare şi dinamică a componentelor culturii
materiale şi spirituale.
Participanții
activității, fiind curioși de a cunoaște cât mai multe cercetări ce vin cu
studiu de caz, au pus întrebări desfășurând o discuție destul de activă,
demonstrând curiozitate şi interes cu
privire la tema dată.
În
încheiere, dna Aliona Gonţa, profesoară de disciplini economice la Colegiul
Naţional de Comerţi al ASEM, a menționat că această lucrare științifică a scos
în evidență evoluția geosocioculturală a comunităților rurale dintre Prut şi
Nistru, ce a fost în trecut şi ce se mai păstrează în prezent, ce schimbări a
adus timpul în formele şi nivelul de adaptare a omului la condițiile naturii,
pentru a determina existența continuității unor particularități etnografice în
cadrul satelor. Dna profesoară i-a propus dnei Dorina Onica o nouă întâlnire la
Colegiul Național de Comerț al ASEM pentru a discuta mai profund despre
meșteșuguri, portul popular şi structura arhitecturală a localităților rurale. Autoarea
volumului Onica Dorina,
dr. în istorie, a donat bibliotecii
noastre şi bibliotecii colegiului câte două cărți cu autograf.
Lansarea cărții a fost una interesantă şi productivă. Rămânem
în așteptarea altor întâlniri cu autoarea dna Dorina Onica şi de noi cărţi
științifice de valoare pentru publicul cititor.
