Biblioteca „Ovidius” la Cernica

Victoria Cebanu, Filiala „Ovidius”

Recent ne-am întors din excursia Cernica-București-Sinaia organizată de Asociația „TIGHINA″, președintete  dr Alexei Păluţă, Institutul „Fraţii Golescu” din România, director dr Mihai Nicolae, pentru Laureații Concursului Republican de Creație al Tinerei Generații „Ars Adolescentina”. Printre fericiții care au avut parte de această excursie am fost și eu, Victoria Cebanu, angajata Bibliotecii Publice „Ovidius”

Împreună cu colegele mele si cu inițiatoarea şi organizatoarea concursului, Zina Izbaş, redactor-prezentator de la Radio Moldova, mereu am spriginit acești tineri talentați din Republica Moldova, prin oferirea spațiuluii si găzduirea mai multor etape: recital poetic, artă plastică, muzică, creație proprie etc. În cadrul acestor evenimente de fiecare dată tinerii au demonstrat cât de mult își iubesc neamul, trecutul acestei Basarabii, manifestându-și abilitățile și talentul hărăzit de bunul Dumnezeu. Pe parcursul a douăzeci de ani de activitate a Concursului „Ars Adolescentina” au participat mii de copii și tineri de la gimnaziile și liceele din Republica Moldova, demonstrând că tânăra generație are nevoie să-și etaleze capacitățile creatoare. Acest efort al lor a fost încununat cu excursia de vară Cernica-București-Sinaia.

Cazați în Complexul monahal de la Cernica, laureații concursului au putut sa simtă spiritul divin–religios al mănăstirii ce adăpostește moaștele Sfântului Ierarh Calinic. Tot aici, în mănăstire, la vremea respectivă au fost găzduiți și apoi înhumați episcopi si mitropoliți exilați din Basarabia și Bucovina, cum ar fi Gurie Grosu și al. Astfel, Mănăstirea Cernica a putut oferi copiilor prilejul să vadă și să se atingă de mormintele celor mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc din Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România: Ion Pelivan, Pantelimon Halippa, membri ai Sfatului Țarii care au votat Unirea în 1918 și care își găsesc somnul de veci în Cimitirul de la Mănăstirea Cernica.

Viața tradițională românească, cu obiceiurile și tradițiile populare am putut-o vedea prin prisma Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, așezat în aer liber, cu un număr impunător de case ce provin din diferite zone ale Românei: regiunile de deal, munte și câmpie. La fel de impresionant a fost și legendarul Cimitir Bellu, ce adună la veșnicie scriitori, pictori, politicieni, artiști etc. Dintre toate mormintele adunate acolo celui care i-am adus omagiu prin interpretarea cântecelor patriotice a fost mormântul Luceafărului poeziei noastre Mihai Eminescu. Participanții au dat dovada de sentiment patriotic neegalat și o stoinicie în fața țânțarilor foarte agresivi de acolo. În cele patru zile de vizită în Patria Mamă (Romania) nu a lipsit și vizita la Castelul Peleș, ghidat și organizat de tânărul nostru însoțitor Tudor Vișan-Miu, masterand al Facultății de istorie a Universității din București pasionat de istorie și studiul trecutului, perioada monarhiei în istoria României. Am putut admira unul din cele mai spectaculoase locuri și clădiri reprezentative din Sinaia, ce întruchipează perioada mai sus numită. În spațiul acestui castel, grupul a simțit atmosfera din timpurile de domnie a lui CAROL I.

Datorită aportului organizatoric al Dnei Viorica-Elisabeta Lupu, consilier clienți la Telekombanking, o doamnă cu o dragoste mare față de Basarabia, a fost intreprinsă și vizita la Muzeul Național „George Enescu”. În cele trei săli, printre exponate, cei prezenți au putut vedea fotografii, manuscrise, documente diverse, diplome, decorații, desene, instrumente muzicale, fracul și costumul de academician al Academiei Române, masca mortuară și mulajul mâinilor artistului. În salonul de muzică, tinerele talente au exersat la pian compozițiile mult îndrăgite, creând emoții plăcute pe chipurile angajaților al acestui obiectiv de patrimoniu muzical-cultural. Muzeul Național de Artă din București are în fondurile sale cele mai bogate colecții de picturi din România. Printre cele pe care le-am putut admira a fost Colecția de artă românească modernă cu lucrări expuse ale picturii românești timpurii: Nicolae Polcovnicul, Niccolo Livaditti, Giovanni Schiavoni - în mare majoritate portrete ale familiilor boierești din acea perioadă.

O posibilitate de a cunoaște mai detaliat viața și activitatea marilor titani ai literaturii române a fost și vizita organizată la Muzeul Național al Literaturii din București. El adăpostește un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți, obiecte personale de artă, fotografii etc... Aici, copiii au putut vedea fonduri de carte conectându-se la noile media, unde sunt arhivate un număr impunător de manuscrise pentru a facilita accesul publicului larg la patrimoniul literar. La încheierea vizitei tinerii au primit în dar din partea gazdelor câte o carte.

După un nou itinerar prin București, un oraș care trebuie descoperit la maximum, unde poți vedea contrastul dintre nou și vechi, am revenit la Mănăstirea Cernica și acolo ne aștepta o nouă surpriză -- oaspeți de la consiliul primăriei sector 4 și membrii-organizatori ce au contribuit nemijlocit la excursia din acest an. Pentru oaspeții prezenți, copiii au pregătit un mini-spectacol. Programul a cuprins un recital poetic și cântece cu caracter patriotic, demonstrând încă o dată cât de mult copiii își iubesc neamul, trecutul acestei țări și cât de mult contează viitorul luminos pentru fiecare dintre noi. Un punct culminant și o surpriză pentru cei prezenți a fost și cântecul în premieră „La Cernica”, pe versurile Zinei Izbaș, muzică - grupul de copii talentați de la „Ars Adolescentina”. Amintim, că organizatorul acestui concurs este Doamna Zina Izbaș, jurnalistă la Radio Moldova, care a depus și depune și în continuare o muncă enormă pentru organizarea și promovarea tinerelor talente din Republica Moldova, și pe această cale îi spunem un mare „MULȚUMESC”

Limba este memoria și istoria noastră

    Ana Haram, bibliotecar, Filiala „Maramureș”

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la decretarea limbii române limbă de stat în Republica Moldova. Vârstă tânără, înfloritoare, cu perspectivă... Bucură   ochii cărțile frumoase editate în limba română. Simți atracție să le răsfoiești, să le citești. Fericiți acei care sorbesc înțelepciunea, cultura din ele, acei ce se documentează, studiindu-le.

Multe lucruri frumoase s-au realizat în acești ani pentru înveșnicirea ei, dar și mai multe sunt de făcut. Încă multe documente sunt redactate în două limbi:română și rusă. Mulți locuitori ai acestor pământuri cum nu știau 30 de ani în urmă limba română, așa nu o știu nici azi, dar ei cereau 10 ani pentru a o învăța. Unii dintre ei au funcții de răspundere. Sunt, însă, oameni și de altă natură. De exemplu Ana Sophie, voluntară din Germania, activează în centrele „START” și „Planeta carității” din Chișinău și vorbește fluent limba română, deși e venită pe meleagurile noastre de vreo 10 luni. E o plăcere să discuți cu ea. Copiii din cadrul programului „Provocarea verii” au îndrăgit-o pentru activități ce le făcea la Biblioteca „Maramureș”, contribuind la dorința unora de a studia limba germană. Se adeveresc cuvintele Ritei Brown că „limba e o hartă a culturii” și ale lui Ion Pliat că „orice limbă e oglinda sufletului care o creează”.

Cuvinte frumoase, de elogiere putem aduce frumoasei noastre limbi române. Cineva zicea că atunci când ascultă limba română are impresia că ascultă muzică, iar Matei Vișniec zicea că de fiecare dată „redescoperă muzicalitatea limbii române, atunci când scrie în limba franceză”.

Grigore Vieru susținea că „limba este creația omului prin Dumnezeu”, el e acel care ne-a ajutat s-o creăm înțeleaptă, mare ca să ne fie spre înveșnicire, una dintre cele 225 de limbi europene și una dintre cele aproape 7 000 de limbi mondiale. De vreo 2 000 de ani, limba noastră formată din limba latină și cea dacică, îmbracă haina ei firească - romanitatea. Mulți ani înainte!

Nichita Stănescu ne mărturisește că „a vorbi despre limba română e ca o duminică”. Duminică, adică sărbătoare a fost azi în Biblioteca „Maramureș”. Copiii, participanți la programul „Provocarea verii ”, organizat în toate filialele Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, au recitat versuri, au cântat, au adus cuvinte de laudă limbii române. Spiritul patriotic a dominat în bibliotecă, ei participând și la amenajarea sălii prin creații proprii - desene, flori. Bianca Movilă ne-a desenat și un tricolor. Îi mulțumim din suflet. Versurile lui Gr. Vieru, G. Coșbuc, N. Dabija, D. Matcovschi, A. Mateevici au înfrumusețat medalionul nostru literar-muzical, iar copiii au dat dovadă și de abilități artistice excepționale. Ei au participat cu mare drag la această activitate, conștientizând că „cel mai prețios tezaur pe care îl moștenesc copiii de la părinți este limba” (Vasile Alecsandri).

Cu adevărat în limba poporului se păstrează istoria neamului, se arhivează memoria de secole pentru a fi transmisă urmașilor noștri în vecii vecilor.