Anonimitate totală pe internet - VPN -ul

 Valentina Astafi, bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”

Rezumat: Acest articolul explică ce este o rețea privată virtuală, începuturile, funcționarea ei, utilitatea sa crucială pentru utilizatorii de internet, precum și dezavantajele acesteia.

Cuvinte cheie: Rețea virtuală (), interconectare sisteme deschise, comunicare, obiective, protocol Internet (IP), tip client-server, geo-restricții, conexiuni (sesiuni), Microsoft, sisteme Cisco, iOS  (iPhone OS).

          Introducere: Pentru a înțelege începuturile acestei tehnologii, trebuie să analizăm mai întâi istoria internetului în general: de ce a fost creată în primul rând? În timpul secolului XX, armata americană a avut nevoie de sprijin fiabil pentru a menține comunicarea în perioade de tensiune și război. Pe timpurile respective, singurul mijloc disponibil era vulnerabil la atac, deoarece dacă unul dintre centrele de comunicare încetează să funcționeze, întreaga rețea era distrusă. Inginerii americani, în numele Ministerului Apărării, au reușit, de-a lungul anilor de experimentare, să creeze o rețea așa cum este cunoscută astăzi sub denumirea de „Internet”.

Informațiile sunt dirijate printr-o multitudine de routere, ceea ce face aproape imposibilă întreruperea comunicării, asigurând nevoile militarilor. Există sute de kilometri, dacă nu milioane, de aceste routere. Comunicarea poate schimba direcția în orice moment, dacă, de exemplu, unele dintre ele sunt defecte sau suferă un atac cibernetic. Totuși, tot acest schimb de informații gratuite,se creează noi dificultăți.

Primul, de exemplu, este faptul că datele care trec prin aceste routere pot fi ușor interceptate de hackeri. Aceștia pot strânge aceste informații și pot vedea în prezent activitatea utilizatorului. Informațiile confidențiale pot ajunge în mâinile oricui știe să intre în această rețea. Nevoia unei rețele confidențiale a continuat să crească, ceea ce a dus la apariția rețelei virtuale private, cunoscută și sub numele de VPN.

 A fost creat pentru prima dată pentru companii și guverne, care doreau să partajeze informații confidențiale fără a compromite discreția lor. Pe termen lung, această nevoie a devenit aproape o necesitate pentru persoanele cu acces la Internet.

Modul de tunelare

În același timp, a apărut ideea unui protocol de tunelare. Acesta este un concept necesar pentru a înțelege funcționarea unui VPN, utilizat chiar și astăzi. Permite conectarea la distanță la o rețea cu o adresă IP care nu este locală. Utilizarea lor este simplă în comparație cu complexitatea tehnologiei. Cu toate acestea, totul vine la ideea că pachetele care conțin datele care circulă sunt criptate și li se oferă o nouă marcă de identificare, cu o adresă IP diferită, pentru un anonimat aproape total. De asemenea, înseamnă că, chiar dacă hackerii reușesc să colecteze aceste date, acestea vor fi inutile pentru ei. Scopul unei VPN este prin urmare, accesul la Internet printr-o conexiune privată, schimbându-vă locația și asigurând confidențialitatea informațiilor prin criptare (adică pachetele care conțin informațiile sunt criptate). În mod similar, tunelurile au capacitatea de a se stinge dacă detectează un atac. O nouă cale este apoi recreată. Inițial, internetul este vulnerabil din perspectiva securității datelor. Aici, utilizarea unei VPN se dovedește a fi benefică din această perspectivă. Modul în care funcționează poate părea complex: pachetele care conțin informațiile care rulează serviciul de criptare și livrare creează un fel de scut în orice influență exterioară. Acest serviciu va cripta întregul pachet și apoi îl va recapsula cu o nouă adresă IP pentru a obține o nouă marcă de identificare.

Cenzura și geo-restricție În întreaga lume, unele țări au restricții din motive de securitate socială, politică și internațională. De asemenea, companiile blochează accesul la conținut de pe site-urile și serviciile lor pe baza locației utilizatorului. Geo-restricțiile există din cauza reglementărilor de licență care intră în joc atunci când vine vorba de difuzare în altă țară. Chiar dacă consumul media a apelat la abonamente, sistemul de redundanță a rămas întotdeauna în funcție. Aceste probleme pot fi acum depășite cu utilizarea unui VPN. Deoarece adresa IP nu este locală, locația poate fi transpusă oriunde doriți, în funcție de posibilitățile furnizorului. Cu alte cuvinte, adresa este ascunsă, iar locația dvs. este virtuală.

 Utilizare unui VPN are o structură Client-Server, ceea ce înseamnă că software-ul permite clienților să se conecteze în siguranță la acest serviciu. Este necesar să știm că există diferite tipuri de VPN, iar unele sunt create pentru nevoi specifice, cum ar fi Microsoft sau Cisco. În general, utilizarea acestui serviciu este următoarea: un client VPN trebuie să fie instalat pe computerul dvs. și trebuie să fie furnizată o adresă IP pentru a vă putea introduce datele de acreditare.

 Conexiunea dvs. va trece prin Internet la server și serverul vă va verifica autentificarea. Iată un exemplu concret de utilizare: dacă vă aflați într-un birou din Chișinău și doriți să vă conectați la un birou din Paris, trebuie doar să vă conectați la rețeaua VPN și voilă, asta este ușor așa cum sună. Pentru a stabili o conexiune VPN, este necesar să folosiți modelul OSI, mai precis straturile numite „mare”, prezentare și sesiune. Modelul OSI este un standard al Organizației Internaționale pentru Standardizare, publicat în 1984, care conține o listă de protocoale ierarhice de comunicare. Rolul nivelului de prezentare este de a cripta și decripta datele mașinii în date utilizabile de orice alt dispozitiv. [3] Nivelul sesiunii permite controlul comunicării între aplicații. Cu alte cuvinte, stabiliți, întrețineți, gestionați și închideți conexiunile de aplicație.

 Beneficii

De fapt, unele dintre ele au fost enumerate mai sus. Este esențial să se elaboreze și pe alte aspecte, care sunt benefice pentru utilizarea zilnică. Criptarea AES pe 256 biți, vă permite, din nou, să aveți liniște sufletească aproape totală atunci când navigați. În plus, descărcările sunt acum la vedere de guvern sau de furnizorul în cauză. Transmiterea fluxurilor video este pe cât posibil, adică fără restricții. Un aspect mai puțin evidențiat ar fi economiile: abonamentele pot varia foarte mult, deoarece simulați ratele pentru diferite țări. Acesta este cazul, de exemplu, cu rezervarea biletelor de avion. O multitudine de companii își crește prețurile în funcție de locația geografică. Un VPN depășește toate aceste bariere. Este însă foarte posibil să aveți acest serviciu pe platformele iOS și Android. Furnizorul dvs. de servicii Internet nu va mai putea limita lățimea de bandă. În plus, atunci când vă aflați într-o școală, hotel sau aeroport, veți putea să ocoliți firewall-urile în loc.

            Dezavantaje

Principalul dezavantaj al utilizării unui VPN este în realitate viteza. Mai exact viteza de descărcare și încărcare a datelor. Deoarece nu suntem pe pământ, viteza nu este aceeași. Viteza dvs. va fi cea a locației dvs. actuale. În consecință, viteza de încărcare va fi redusă drastic. Mai mult, cablurile electrice prin care se transmit conexiunile trebuie să îndeplinească și cerințele serviciului. Clădirile cu fire vechi și uzate, de exemplu, vor provoca pierderi de pachete la conectare, ceea ce va face ca VPN să pară penetrare a piraților în sistem (ceea ce nu este cazul). Ulterior, rețeaua va fi întreruptă și va fi recreată la nesfârșit, fără ca dvs. să vă puteți folosi.

Concluzie

Guvernele care doresc să controleze confidențialitatea oamenilor, fraudei care speră să obțină un profit în numele tău și corporații care colectează milioane de date fără știința ta: aceasta este partea ascunsă a Internetului. World Wide Web, așa cum îl știm, nu este la fel de simplist pe cât pare: descărcarea programelor software, exploatarea datelor personale și frânarea fluxului de informații sunt obstacolele pe care cineva trebuie să le ia cu precauții serioase. VPN este o alternativă la toate aceste dificultăți și va permite avansarea internetului, din punct de vedere al securității utilizatorilor și cu cât mai mulți oameni își vor cunoaște avantajele, cu atât va fi mai mare numărul de furturi și furturi de identitate. scădere. Se poate concluziona că beneficiile utilizării unei VPN depășesc cu mult numărul dezavantajelor. Pe scurt, acum, această tehnologie devine treptat aproape esențială, atât pentru companii, cât și pentru utilizatorii de internet obișnuiți.

Lacrimi la microscop pe timp de carantină

Lilia Canțîr, șef serviciu,  Filiala „Ștefan cel Mare”

„Te rog nu mă întreba de ce
Îmi ascund lacrimile
Dar câteodată se întâmplă
O inimă frântă să nu poată să plângă ...”  Jean Gavrilă

S-ar putea ca unii oameni să nu facă mișcare destulă în aceste zile din motive lesne de înțeles, dar știai că plânsul te poate ajuta, că el este tot un fel de antrenament? Chiar de nu te trântești pe podea și nu dai din mâini și picioare atunci când plângi, corpul tău se mișcă intens de fiecare dată când suspini. Se întâmplă multe lucruri în corpul tău atunci când plângi. Crește pulsul, umerii se mișcă și în acest fel se începe antrenamentul.

 În aceste zile de carantină motive pentru o doză de plâns ar putea fi mai multe. Spre exemplu, dorul de părinți, copii, lipsa de comunicare tête-à-tête cu prietenii, plimbările prin parcuri, călătoriile, vizionarea spectacolelor etc. Asta e situația. Deci, motiv avem, dar să vedem și ce foloase tragem.

Indiferent de motiv, plânsul este un puternic mijloc de comunicare nonverbală. Într-un timp foarte scurt lacrimile pot transmite atât de multe lucruri. Reacția pe care o au oamenii este firească, întrucât ne grăbim să aducem mângâiere, să ștergem suferința din ochii lor sau să dăm o mână de ajutor. Teoriile sunt numeroase. Unele sunt adevărate arme pentru a le folosi ca metode de a atrage atenția și sprijinul celorlalți în situațiile neconfortabile în care ne aflăm. Probabil că este una din cele mai rapide și eficiente metode  de a obține aplanarea conflictelor cu un rezultat pozitiv.

 De fapt, rolul principal al lacrimilor este de a menține ochii umezi și sănătoși. Misiunea lor este atât de a hrăni și de ai proteja de infecții, de vânt, fum, și alți agenți iritanți și periculoși, cât și de a ne elibera de stres atunci când avem emoții puternice ce ne pot afecta psihicul.

Hai să vedem ce se întâmplă în corpul tău când plângi! Potrivit unui studiu lacrimile conțin substanțe chimice care ușurează atât durerea fizică cât și cea emoțională. Acest proces, la prima vedere nu prea bun, are mai multe plusuri. Fiind unul exocrin, el elimină substanțele toxice din corp atât prin lacrimi cât și prin transpirație și expirație.

 Beneficiile plânsului nu se opresc aici. Lacrimile au un fel de putere vindecătoare. Au o abilitate de transformare. Fiecare tip de lacrimi are propriul rol vindecător. Deci, contează foarte mult cum plângi. Se pare că organismul uman poate produce lacrimi bazale, din reflex și fizice.

Oamenii plâng din diferite motive. Este ciudat faptul că anumite părți ale creierului uman nu poate să diferențieze de ce plângem. Hipotalamusul (o parte a creierului mare) știe să facă un singur lucru: să reacționeze și când ești fericit, trist sau stresat.

 Lacrimile pot ucide bacterii. Ele conțin lizozimă, un tip de proteină care distruge bacteriile dăunătoare sănătății.  Deci, de ce nu am apela la ele atunci când nu ai acces la săpun și apă curgătoare? Iată un dezinfectant de mâini pentru a te curăța. Poți începe să plângi direct în palme!

Diminuează stresul. Plânsul este un mijloc de auto-apărare al organismului, inclusiv prin diminuarea stresului. Probabil, că sentimentul  de ușurare s-ar putea să nu depindă numai de vărsare de lacrimi, dar și de reacția celor care ne oferă alinare sau ne sar în ajutor.

Știați că…

Sunt trei tipuri de lacrimi:

1.     Lacrimile continue sunt cele care produc lichid limpede pentru a proteja ochii.

2.     Lacrimile reflexe apar atunci când o substanță ne irită ochii, dar și acțiuni de genul precum râsul sau căscatul.

3.     Lacrimile emoționale sunt cele care sunt provocate de emoții puternice

Fotograful Rose-Lynn Fisher ne propune să vedem cum arată lacrimile noastre provocate din diverse motive la microscop: lacrimi de bază, mișcare, reamintire, ușurare, provocate de ceapă, bucurie, de durere, de râs, de schimbare și de speranță.

Interacțiunea dintre OM-MAȘINĂ

Valentina Astafi, bibliotecar, Filiala „Onisifor Ghibu”

Subiectul interacțiunii om-mașină este o temă actuală și importantă în lumea de azi datorită utilizării diversilor mașini, pentru satisfacerea a anumite necesități. Pentru a răspunde acestora, trebuie să știm mai întâi ce reprezintă această interacțiune și apoi să oferim oamenilor informațiile necesare. Evoluția foarte rapidă a TIC facilitează accesul informațiilor de care au nevoie, dar trebuie să ne convingem că aceste informații sunt  veridice.

Interacțiunea om-calculator are un rol foarte important în toate sistemele informaționale. Într-adevăr, aceste sisteme sunt adesea utilizate de către publicul non-IT, iar calitatea interfeței pentru utilizator este principala modalitate, de a înțelege pe măsura utilizării, ce este mai primordial pentru el înțelegerea calității finale și generale a sistemului. Acest articol oferă o reflecție generală asupra conceptelor de bază ale interacțiunii om-calculator, relatând starea actuală a terenului de utilizare a mașinilor datorită istoriei dezvoltării rapide și prezintă pe scurt cele mai importante aspecte ale acestei teme.

În prezent, interacțiunea dintre om și mașină cuprinde un ansamblu foarte bogat și diversificat. Un obiectiv fundamental al HMI (Humaine machine interaction) este îmbunătățirea interacțiunilor dintre utilizatori și calculatoare, făcând mai multe calculatoare utilizabile și mai adaptate la nevoile utilizatorilor, cu implementarea funcționalităților specifice.

Interacțiunea umană cunoaște diferite forme, se știe că este interacțiune directă și imediată sau forme mediate, cea mai importantă și interesantă este interacțiunea om-calculator. În unele abordări teoretice, este discutat acest caz particular și, prin urmare, se fac referiri implicit la o anumită formă de interacțiune, folosind tehnologiile informației și comunicațiilor.

 Interacțiunile om-mașină sau interfețe (HMI) definesc instrumentele și resursele utilizate implementate, astfel încât o ființă umană să poată controla și comunica cu o mașină. În acest fel  un om poate folosi o mașină pentru a edita, executa programe, defini parametrii și transmite datele necesare.

Acesta cuprinde un set de dispozitive hardware și software care permite utilizatorului să interacționeze cu un sistem interactiv.

1.     Care este interacțiunea om-mașină (HMI)?

Interacțiunea om-mașină este o disciplină, ce se ocupă de studiul interacțiunii dintre utilizatori și computere, legat de dezvoltarea, evaluarea și implementarea sistemelor informatice interactive pentru uz uman, precum și în studierea fenomenelor de bază care le înconjoară, dar și, mai pe larg, a impactului organizațional, social și chiar etic al tehnologiei informației.

Preocuparea HMI:

-  proiectare, evaluare și implementare;

- sisteme interactive de utilizare pentru diferite persoane;

- studiul fenomenelor majore din jurul nostru;

Interacțiunea dintre oameni și mașini are loc la interfața utilizatorului, care include atât software cât și hardware, de exemplu, obiecte și caractere afișate de sistemul software pe un monitor al calculatorului, intrarile  primate de la utilizatori prin dispozitive hardware, cum ar fi tastatura și alte interacțiuni ale utilizatorilor cu sisteme de calcul utilizate pe  scară largă.

2. Model conceptual

În modelul conceptual, direcțiile sunt distribuite în modelul de funcționare a sistemului și în cel al utilizatorului. Obiectele domeniului de aplicare sunt:  cuvintele, secvențele de text și secțiunile ale unor editori de text, note și relațiiledin baza de date. Aceste obiecte sunt modificate și accesibile cu ajutorul operațiilor interne, activate de utilizator prin diferite comenzi.

Tehnologiile în timpul evoluției lor urmăresc integrarea mașinii într-un univers al comunicării umane în multe direcții:

- canal între interlocutorii umani

- mașina face animații sau simulează lumi virtuale

- mașina face parte din procesul de comunicare în sine pentru a participa la rezolvarea unor probleme sau a unor sarcini.

Termenul comunicare om-mașină poate cuprinde o stare obișnuită, dar care pare și puțin abuzivă, mașina nu este o ființă socială, nu are intenție sau cultură. Ea nu are nicio legătură cu propria lume.

3. Interacțiunea și comunicarea cu mașina 

Toate etapele prin care o mașină folosește instrucțiunile produse de un interlocutor uman, încearcă să le înțeleagă, transformându-le într-un cadru pentru acțiune și dialog, pentru a oferi răspunsuri sub formă de acțiuni după ce au fost găsite răspunsurile. Acești pași sunt de cele mai multe ori planificați de o componentă software numită controler de dialog.

            Controlerul de dialog are multe roluri:

- construirea unui univers comun (lumi)

- corectarea erorilor produse în comunicare

- structurează și organizează comunicarea

- autogestionarea comunicării

- creează o interacțiune

- contextualizare

- stocare, perfecționare, adaptare, învățare.

            O interfață se bazează pe nivelurile de structurare a cunoștințelor lumilor posibile cu nivelurile de creare a abstractizării pentru arhitectura computerului. O interfață unește mai multe medii, omul, mașina și acest mediu comun în care se aflau cei doi. Prin urmare, interfață înseamnă senzor, efector, traducător, mașină asemeni unei oglinzi, ca oglindă umană.

Concluzii:

După toate aceste considerente privind interacțiunea om-mașină, putem trage câteva concluzii, în cele din urmă, utilizatorul mașinii în funcționare locală sau în rețea - nu interacționează cu mașina. Prin intermediul interfeței, acesta este în dialog cu creatorul programului. Există, de asemenea, conștientizarea relației de comunicare de ambele părți, construirea de reprezentări și meta-reprezentări, oferte, intenții, luarea de poziții și roluri, feedback. O întreagă comunicare pragmatică, inclusă de cercetătorii HMI.

Calculatorul este un mijloc de comunicare între el și un individ uman, este ceea ce putem numi interactivitate. Cu siguranță, ca instrument, ca intermediar al comunicării, calculatorul este să dea impresia unui interlocutor real, un partener real al dialogului, dar un studiu atent al interacțiunii umane -mașina ne duce la aceeași observație, comunicarea are loc între oameni, dar este asistată de computer. Prin urmare, discuția ar trebui să aibă loc la nivelul conceptului de interfață, deoarece aici are loc schimbul de informații, tranzacția, interacțiunea lor.

Analizând diferența de timp între tehnologia informației care a exista și cea actuală între TIC și ceea ce am putea face, aplicând o abordare centrată pe utilizator de la început până la sfârșit. Cu toate acestea, este necesar să insistăm asupra caracteristicii interative a acestui ciclu ideal, caracteristică dobândită de feedback, utilizator și care satisface toate nevoile cu toată puterea. Totul se află în centrul interacțiunii dintre mașină și oameni. Ideea principală este adaptarea sistemului la caracteristicile cerute pentru utilizatori, sarcini și rezolvarea problemelor.

Seduși de capacitățile și posibilitățile calculatoarelor, avem din ce în ce mai des sentimentul că suntem în interacțiune cu acesta. Deja putem spune că interacțiunea om-mașină este recunoscută drept numele unui nou câmp al inteligenței artificiale și nu ne putem opune acestui fapt.

Памятник воинской славы Освободительной войны 1877–78 гг

Larisa Barabaș,

șef sector, Filiala „Hristo Botev”

Ежегодно в столице Молдовы проводится знаковое мероприятие – возложение цветов к Обелиску Болгарских ополченцев, история создания которого повествует о громадной роли нашего города в исторических судьбах нескольких европейских государств, а также убеждает, что память воинов и простых граждан, ушедших и павших на полях сражений за Веру и Отечество жива и чтима поныне.

В этом (2020) году, к сожалению, в условиях строгого карантина, акция проводится не будет, но если выразить словами благодарность в ином виде, это также послужит добрым жестом в отношении почитания исторической памяти.

 Многие наши горожане знают этот Монумент, а история его воздвижения на данном месте известна всем, кто хоть немного интересуется прошлым Кишинева. В этом очерке мне хочется лишь напомнить некоторые факты, которые с каждым днем уходят от нас вглубь веков, а главное подчеркнуть важную миссию Кишинева в этот исторический момент.

«Начало было в Кишиневе…» - эта расхожая для историков-болгаристов фраза стала понятной многим, после достаточно большого количества публикаций и выступлений по данной тематике. Библиотека «Христо Ботев» в этом направлении тесно сотрудничала с Научным обществом болгаристов-историков при Академии Наук РМ, в ее стенах прошли многочисленные научные конференции, круглые столы, презентации книг, отражающие этот сложный и вместе с тем славный период жизни народа. А история такова, что в Кишиневе на бывшем Марсовом (Скаковом) поле был проведен 12 апреля 1877 года военный парад кишиневского гарнизона, болгарских ополченцев и молдавских волонтеров перед их отправкой на Балканы. Формирование болгарского ополчения началось в марте 1877 года в Кишиневе. 31 марта 1877 г. на Армянском подворье были собраны добровольцы и из них сформированы три дружины под командованием генерал-майора Н. Г. Столетова, огромную материальную помощь в этом благородном деле оказали все болгары Бессарабии. Интересны мемуарные свидетельства очевидцев того времени, в частности генерал-лейтенанта П. Е. Гарковенко (1825-1893), участника войны: - «Его Высочество прибыл вначале десятого часа на поле близ Кишинёва, объехал войска, и затем остановился в виду всего фронта, на месте где был приготовлен аналой и ожидало духовенство в полном облачении. Преосвященный Павел, епископ Кишиневский и Хотинский, громогласно прочел врученный ему манифест, объявляющий войну Оттоманской Порте, после чего был соборе отслужен молебен с коленопреклонением. Преосвященный сказал глубоко прочувствованное напутственное слово и благословил Его Высочество главнокомандующего иконою Спаса, а войска иконою Богоматери в лице их представителя, свиты генерал-майора Драгомирова, как начальника 14-й пехотной дивизии, представлявшейся на смотр и квартировавшей постоянно в Кишинёве. Минута была в высшей степени торжественная. Затем войска были пропущены церемониальным маршем, по окончании которого Его Величество, подъехав к собранным офицерам кавалерии, пехоты, артиллерии и собственного конвоя, изволил обратиться к ним с напутственными словами и пожеланиями совершить доблестно предстоящее святое дело. На смотру впервые участвовали два болгарские батальона, сформированные в Кишинёве из добровольцев, прибывших сюда из-за Дуная. Восторг войск и народа выше описания. Кавалерия прямо с плаца двинулась в поход за границу». Из этих свидетельств мы видим и даже можем прочувствовать сколь торжественный и ответственный момент был пережит всеми присутствующими.  По окончании торжественного молебна был зачитан манифест царя Александра II-го об объявлении войны Турции, а солдаты и ополченцы начали свой доблестный военный поход. В память об этих незабываемых исторических событиях 12 апреля 1966 года был торжественно открыт шестнадцатиметровый Обелиск из красного гранита. Надпись, выбитая на трех языках: румынском, русском и болгарском, гласит: „Detașamentelor voluntari bulgari formate la Chișinău în anii 1876–1877 care au luptat vitejește împreună cu armatele rusă și română pentru eliberarea Bulgariei de sub jugul turcesc”.

Еще немного о самом Обелиске. Авторы памятника – архитектор В. Дементьев и художники В. Новик и И. Цеханович. Красный гранит символизирует кровь павших на полях сражений, а сам обелиск стрелой вонзающийся в небо, несгибаемую волю и упорство многих народов, сражавшихся за свободу и независимость. Дата открытия памятника была и Днем космонавтики в советский период, поэтому на открытии монумента присутствовал дорогой гость – первый космонавт Юрий Гагарин.

Un apel la compasiune

Lilia Canțîr, șef serviciu, Filiala „Ștefan cel Mare”

Astăzi, 4 aprilie este Ziua Internaţională a Animalelor fără Stăpân. Ea a fost declarată ca un semnal de alarmă și un apel la compasiune, lansat la nivel mondial, față de situația în care se află sute de milioane de animale fără stăpân din întreaga lume.

 Olanda este țara în cadrul căreia a fost inițiată pentru prima data o zi specială dedicată acestor ființe neajutorate. Acum, acest eveniment se desfășoară în mai mult de 15 țări cu scopul de a sensibiliza oamenii și de a manifesta milă față de suferințele animalelor fără adăpost.

Aceste suflete neajutorate nu au ales această situație. Motivele sunt diverse. Ele ba au fost aruncate fără milă în stradă, ba pierdute, dar au avut și nenorocul de a se naște acolo. Așa au devenit nedorite înfruntând realitatea crudă de pe străzi zi de zi. Uneori erau moarte de foame și bolnave, alteori călcate de mașini. Cred că mulţi privesc un animal fără stăpân ca pe o mare bătaie de cap. Dar situațiile în care s-au pomenit aceste animale ale nimănui li se întâmplă tot din cauza lucrurilor pe care noi, oamenii, le-am făcut. Deci, tot noi, oamenii suntem în măsură să redresăm situația. Ajutorul poate fi oferit de fiecare dintre noi, găsind soluții întru salvarea acestor ființe neajutorate.

Instituirea acestei zile este întru a încuraja adopția și de a găsi soluții pentru a salva cât mai multe animale ale străzii, pentru că ele fac parte din viață noastră și e nevoie să ne asumăm conviețuirea alături de ele. Bunăvoința de care vom da dovadă întotdeauna va fi răsplătită cu mărinimie de aceste creaturi înzestrate cu dragoste, sensibilitate, așa cum numai un animăluț îl poate face.

„Fii om cu animalele” , fii alături de cei care sunt în suferință, implică-te în viața lor pe cât îți permit posibilitățile și treci la acțiune pentru a face viața lor mai bună! Situația dificilă a animalelor fără stăpân va fi rezolvată numai prin implicarea fiecăruia dintre noi, dar și a întregii comunități.
            Cel mai rațional lucru pe care puteţi să îl faceţi pentru un animal abandonat pe stradă este să îl adoptaţi. În cazul în care nu aveţi această posibilitate, puteţi să îi căutaţi un stăpân printre prietenii voștri sau  să le oferiţi hrana, care îl poate salva de la foame, măcar și pentru o zi. Puteţi să faceţi donaţii  pentru adăposturi și să faceți voluntariat acolo. Iar dacă doriţi să nu mai apară animale pe stradă, hai să le oferim această posibilitate de a avea stăpân ÎMPREUNĂ!