Ziua Scrisului și culturii bulgare

Angela OLĂRESCU,

şef  Filiala „Hristo Botev”

       

Bulgaria marchează, pe data de 24 mai, Ziua Culturii Bulgare şi a Scrierii Slave. În această zi, bulgarii îi sărbătoresc pe Sfinţii Apostoli, fraţii Kiril şi Metodiu, fondatorii alfabetului chirilic, şi traducătorii Sfîntei Scripturi în limba slavonă. Sfinții Chiril și Metodiu sunt patronii Bibliotecii Naționale din Bulgaria. În fața bibliotecii se află un monument al celor doi frați. Sfinții Chiril și Metodiu sunt cei mai celebri sfinți din biserica ortodoxă bulgară, iar icoanele celor doi frați pot fi găsite în fiecare biserică.

  În fiecare an în incinta   Bibliotecii „Hristo Botev” în colaborare cu partenerii noştri fideli se organizează şi se desfăşoară diverse activități culturale de omagiere a sfinților Kiril și Metodiu și a Zilei Scrierii și culturii bulgare, căci este una din cele mai vechi tradiţii multiseculare, culturale a popoarelor slave, care contribuie la dezvoltarea dialogului intercultural şi menţinerea relaţiilor de prietenie dintre reprezentanţii diferitor naţionalităţi care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult ca atât, în ţara noastră în decurs de două secole s-a dezvoltat comunitatea bulgară, ai cărei reprezentanţi sunt urmaşii direcţi ai fraţilor Kiril şi Metodiu, care au pus baza scrisului slavon. Şi în acest an, în această zi de 24 mai, vom cinsti memoria sfinților frați apostolii Kiril și Metodiu, cei care au realizat visul vechi de secole al popoarelor slave să scrie și să citească cuvintele în propria lor limbă în online.

Sfintii Kiril (826–869) şi Metodiu (815–844) sunt cunoscuţi mai ales pentru dezvoltarea alfabetului glagolitic care a fost folosit ca să ducă cultura şi literatura creştină printre slavi. Cu unele completări ale ucenicilor lor, acesta a devenit alfabetul chirilic, şi este folosit în prezent de majoritatea popoarelor slave. Fraţii Kiril şi Metodiu sunt numiţi „apostolii slavilor” pentru că au tradus Sfânta Scriptură cultul bisericesc, nomocanonul şi alte cărţi creştine în limba slavonă ce constituie cel mai de seamă exemplu al misionarismului ortodox care a dus creştinismul popoarelor lumii. Sfinții frați apostolii Kiril și Metodiu ne-au adus cuvântul lui Dumnezeu și au contribuit la iluminare. Prin traducerea Bibliei în limba slavă Sfinţii Kiril si Metodie au contribuit în mod fundamental la dezvoltarea Bisericii Ortodoxe şi a culturii creştine slavone în estul Europei.

Kiril în perioada 827–828 și Metodiu în perioada 815–820 s-au născut într-o familie nobilă din Salonic, Grecia. Tatăl lor era Leo, un droungarios (comandant) al themei bizantine din Tesalonic, iar mama lor era Maria (de etnie bulgară). Fraţii au învăţat limba greacă şi probabil şi limba slavă, deoarece mulţi slavi migraseră spre sud, în Macedonia. Kiril era cel mai tânăr dintre cei șapte frați; el a avut numele Constantin, dar i s-a dat numele Kiril după ce a devenit călugăr la Roma cu puțin înainte de moartea sa, conform Vita Cyrilli („Viața lui Chiril”). Mai târziu a urmat cursurile universităţii imperiale beneficiind de unii dintre cei mai renumiţi profesori ai vremii, printre care şi Fotie, viitorul Patriarh al Constantinopolului (858-867, 877-888). A devenit hartofilax (bibliotecar) la Sfânta Sofia iar mai târziu profesor de filosofie la universitatea imperială.

Metodiu s-a născut Mihail și şi-a dat numele de Metodiu după ce a devenit călugăr pe muntele Olimp din Misia (azi muntele Uludag), în nord-vestul Turciei. Având susţinerea papei de la Roma, Metodie şi-a continuat activitatea în Panonia, Moravia şi Nitra. Metodie, între timp, a fost numit conducător al unei regiuni în care se vorbea limba slavă. După câţiva an în această funcţie, s-a retras într-o manastire greceasca din Bitinia (Asia Mică). Tot în acest asezământ monahal s-a stabilit şi Constantin, în anul 855. Activitatea lor a constatat în pregătirea viitorilor clerici, predarea limbii slave scrise şi traducerea cărţilor liturgice.  

Sfinţii Kiril şi Metodiu, dăruind slavilor un alfabet şi cuvântul scris, au putut întări influenţa culturală şi politică a Bizanţului în Balcani şi Europa Centrală. Ca instrument de cultură, limbă slavă veche a avut o arie largă de răspândire, cuprinzând Marea Moravie (pe teritoriul Cehiei şi al Slovaciei), Bulgaria veche, Serbia, Croaţia şi Rusia veche. Ulterior, această limbă a fost adoptată ca limbă de cultură şi în ţări neslave, şi anume în Țările Române şi în Lituania.
       Moştenirea lăsată popoarelor slave datorită eforturilor Sfinţilor Kiril şi Metodie lumea slavă a dobândit un alfabet şi a putut să facă trecerea de la cuvântul vorbit la cel scris. Ei au creat, pentru slavi, o limbă cultă prin care aceştia să poată exprima concepte profunde şi subtile. Datorită personalităţii puternice, datorită realizărilor pe plan religios şi cultural şi datorită memoriei colective în care au rămas adânc întipăriţi, Kiril şi Metodie au fost recunoscuţi şi cinstiţi drept sfinţi încă de la moarte. Până astăzi, cultul lor a rămas viu în special în rândul popoarelor cu origini slave care le aduc cinstirea şi omagiul cuvenit. În anul 1980, papa Ioan Paul al II-lea i-a declarat pe Sfinţii Chiril şi Metodie patronii Europei, alături de Sfântul Benedict de Nursia.

Vreau să menţionez, că memoria fraţilor Kiril şi Metodie este cinstită de la mic la mare prin activităţi desfăşurate de instituţiile culturale şi prin liturghiile care se fac în biserici, mănăstiri în ţara noastră.