miercuri, 30 septembrie 2020

O istorie de succes: Obține „un al doilea suflet” din învățarea unei alte limbi

 Lilia Canțîr, șef serviciu, Filiala „Ștefan cel Mare”

Cunoașterea unei limbi străine este o sursă de motivație și inspirație. Grație lor te simți mai încrezut în sine, poți călători oriunde, fără ca să ai temeri, că nu vei înțelege ce vorbesc localnicii. La fel de important este faptul de a avea accesul la studii de calitate, la dezvoltare personală explorând internetul.

Știați că învățarea unei limbi poate contribui la prevenirea demenței, una din cele mai agresive boli ale omului? Mai mult decât atât, cercetările indică incredibile beneficii, cum ar fi creșterea capacității de memorare, îmbunătățirea atenției etc. Cei care cunosc mai multe limbi pot trece mai repede de la o sarcină la alta, manifestă o mai mare flexibilitate cognitivă și se adaptează mai ușor la circumstanțe neașteptate. Copiii sunt mai buni la calcule mentale, citit și multe alte abilități vitale. Și cel mai important este faptul că învățarea unei noi limbi poate schimba, în mod esențial, modul în care vezi lumea.

            Incredibil, dar  prin studierea unei limbi poți să explorezi alte culturi, să  pătrunzi într-o altă lume, alte perspective.  Luând totul în considerare, poți obține ceva ca „un al doilea suflet” din învățarea unei alte limbi.

Reieșind din acest context și din necesitățile membrilor comunității, domeniile de interes ale utilizatorilor, la  Biblioteca „Ștefan cel Mare” au fost inițiate 5 servicii de studiere a limbilor: „Engleza pentru mic și mare”, „Parlons francais”, „Deutsch”, „Italiano Vero”, dar și  un serviciu  de studiere a limbii române pentru alolingvi „Limba care ne unește”, la care au participat atât copii, cât și maturi.

          Serviciile se  desfășoară  prin  instruiri și  jocuri didactice, într-o atmosferă creativă, interesantă și productivă, bazate pe dezvoltarea abilităților și  cultivarea interesului pentru comunicare. Cursurile de bază sunt prevăzute pentru începători în scopul atingerii unui nivel de limbă fundamental, care este suficient pentru utilizare în viața de zi cu zi.  Acestora li s-a oferit teme de studiu începând cu salutul, date personale, informații diverse, referitoare la cultura, istoria și geografia statelor în care se vorbesc aceste limbi.

          Participanții au posibilitatea să învețe și să comunice eficient în baza metodelor și materialelor  selectate cu grijă de voluntarii excelenți și, desigur, sunt favorizați de atmosfera și mediul benefic create pe parcursul lecțiilor. În cadrul activităților se folosesc dialoguri instructive între participanți și profesor. O apreciere înaltă  o putem da modulului de organizare a cursurilor și selecției de materiale didactice puse la dispoziție, dar și fondului de carte, literaturii  de domeniu și mijloacelor tehnice moderne. Putem să constatăm  cu temeritate că situația dificilă, creată din cauza pandemiei nu ne-a afectat atât de mult, încât să abandonăm studiile. Platforma Zoom este un colac de salvare eficient atât pentru facilitarea procesului de studiere a limbilor, cât și pentru crearea unui confort psihologic pozitiv, deoarece, învățând de acasă, ne aflăm într-un  spațiu comod, util și plăcut.

           Este evident impactul motivațional, deosebit de puternic, prin care au trecut toți participanții care au frecventat cursurile  de limbă germană, franceză, engleză, italiană, fiindu-le de mare ajutor în comunicarea cu nativii acestor limbi.

           Ne bucură nespus de mult  aprecierile beneficiarilor acestor cursuri. Le mulțumim și le suntem recunoscători atât celor care ne solicită instruirile, cât și voluntarilor.

          Inovația serviciilor constă în reușita creării acestor servicii propriu-zise, dar mai importantă este buna lor funcționare și promovarea lor continuă, participarea comunității în activitățile bibliotecii  și stabilirea unor relații de încredere și susținere reciprocă.

          Nu uitați că, doar stăpânind bine limba maternă, poți învăța și alte limbi străine. Cunoașterea unei limbi este ușa către cunoaștere.

     În final, menționăm că cel mai important fapt este viața de calitate la care avem acces. Prin cunoașterea și întâlnirile cu oameni noi, interesanți, prin construirea unor prietenii, care vor pune temelii trainice și de durată, poți cunoaște locuri noi, distracții noi ce îți vor face viața și mai frumoasă.

Vină și tu să faceți echipă cu noi și, neapărat, vei avea succesul mult dorit! Astfel te vei pregăti pentru una dintre cele mai mari aventuri și explorări.  Ești înconjurat de oportunități pe care le poți folosi gratuit pentru a-ți realiza visele și vei beneficia de o experiență minunată. Potențialul viitorului tău este , practic, prosper. Trezește-te la realitate și fă-ți din asta o istorie a ta de succes.

vineri, 25 septembrie 2020

Constantin Dragomir, Ambasadorul lecturii și copiilor!


            

                 Ludmila CAPIȚA,   șef serviciu, Filiala„Transilvania”


         Constantin Dagomir, scriitor, traducător şi editor - Ambasador și invitat de onoare al Bibliotecii „Transilvania”, în Campania „Fii deștept! Ia un card inteligent la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Mereu receptiv la invitaţiile noastre, dar fiind şi cel mai mare prieten al copiilor, de această dată a venit cu multă plăcere să se întâlnescă online pe platforma Zoom cu elevii clasei a II-a „E” de la Școala primară nr. 83 „Gr. Vieru”, îndrumați de doamna învățătoare Zinaida Șerban și dna bibliotecară Ana Nuța.

            Dna Prasacovia Onciu, șefa bibliotecii a dat start activității. Le-a vorbit copiilor despre Campania de atragere şi de fidelizare a utilizatorilor „Fii deștept! Ia un card inteligent la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” - „Odată cu sosirea anotimpului toamna, s-a început un nou an școlar, plin de emoții și provocări. Luna septembrie este cea mai favorabilă șansă de înscriere și de obținere a cardului de acces la bibliotecă, este primul pas către succes și învățarea pe tot parcursul vieții, oferind toate instrumentele necesare care favorizează succesul în școală.

            După ce moderatoarea l-a prezentat pe scriitorul Constantin Dragomir, domnia sa a prezentat copiilor cărțile sale: Alfabetu-n poezii, pentru voi dragi copii, Alt pământ pe lume nu-i; Coiful magic (ultima ediție) Clopoțelul nemuririi, Bunicuța cu povești, Hipopotamul fără dinți, Poezii mici-mici pentru veverițe și arici. Merită menționat faptul, că cartea „Coiful magic”, este cartea de vizită a scriitorului, și din acest considerent domnia sa a prezentat-o cu multă dragoste, lux de amănunte pe marginea creării cărții, Mituri şi legende ale popoarelor lumii, se regăsesc pe paginile acestei minunate cărți, repovestite într-o formă accesibilă, cu texte inspirate din poemul cosmogonic babilonian Enuma Elish, consacrat zeului suprem Marduk, din miturile şi legendele sumero-akkadiene despre muritorul Adapa, înţelept mitic din Eridu, despre zeii Inanna şi Dumuzi, care par a avea unele tangenţe cu folclorul nostru.                  

                                                     

     Atmosfera s-a încins, când elevii au venit cu o explozie de întrebări către scriitorul Constantin Dragomir. Numeroasele întrebări l-au surprins prin profunzimea lor (Ce vă inspiră să scrieți așa poezii frumoase?;  Cum ați ales să deveniți scriitor?;  Când erați de vârsta noastră, ce povești vă spunea bunica sau mama înainte de somn?; Dacă nu erați scriitor, ce profesie va-ți fi ales? etc.).                         

      Copii au fost curioşi, să afle ce înseamnă cartea pentru scriitor. Poetul a menţionat că acest univers ne deschide mintea, sufletul, inima, ne cultivă. Nu există zi fără să nu deschidă o carte, sau să nu citească câteva pagini. Şi-a făcut un obicei din copilărie, să citească zilnic. Acest sfat l-a dat și copiilor, adică sa citească măcar câte 10-20 de pagini în zi, că nu vor da greș.     

     Apoi a intervenit o întrebare provocatoare pentru orice scriitor de altfel, „Cum v-ați petrecut copilăria?, poetul povestindu-le despre copilăria sa, petrecută în satul Marinici, raionul Nisporeni, „copilăria a fost un rai, am stat în natură, am alegrat cât am vrut...”.                                      

Opera lui Constantin Dragomir este apreciată de confrații de condei, și e binevenită aprecierea poetului Dumitru Matcovschi că: „Versurile lui Constantin Dragomir sunt limpezi aidoma izvoarelor-serpentine, care trăiesc dintotdeauna o viață a lor și a pământului, folclorică de la început și până la sfârșit”.  În acest context elevii nu au ezitat să recite poezii din creaţia scriitorului: Omul harnic, Girafa, Balonul și elefantul, Doi purcei și-un cățeluș, Scriitorul, Zilele săptămânii etc.                                                       Spre final, cu un mesaj de mulțumire, a venit dna învățătoare Zinaida Șerban, care a sensibilizat audiența cu un emoționant discurs, referitor la această frumoasă întâlnire cu scriitorul Constantin Dragomir.  Copiii au rămas foarte impresionaţi de felul cum a decurs întâlnirea online cu scriitorul drag, de simplitatea cu care vorbea el cu copiii, de răbdarea şi bunătatea lui. Ei au înțeles, că lectura îi ajută să devină personalități puternice, și să aibă succese în viață, și l-au invitat pe scriitor să-i viziteze la școală după pandemie.                                                                                               

Fiecare om de artă, fie poet, scriitor, pictor sau sculptor, atunci când creează, pune o părticică din suflet în creația sa și, în același timp, încearcă să privească la opera sa dintr-o altă perspectivă – ochiul celui ce citește sau privește. Este foarte necesar acest lucru pentru a fi mai bine înțeles, pentru a stimula curiozitatea, pentru că curiozitatea îl menține pe om în viață. Constantin Dragomir.

marți, 1 septembrie 2020

Graiul nostru dulce strămoșesc

                                                                                                                                                       Svetlana Rotaru,                                                  bibliotecar, Filiala „Transilvania”

Ziua de 31 august este o zi deosebit de importantă pentru țara noastră Moldova,  în care vom sărbători Ziua Limbii Române. 

            Mă încearcă emoțiile, gândindu-mă prin câte obstacole a trecut, ca s-o avem și s-o putem vorbi azi, în pace și liniște. Limba graiului este istoria cea mai importantă a unui popor, a unui neam, a unei națiuni ce trasează limitele ființei naționale. Un popor se definește prin comunitate de teritoriu, de religie, de viață social-istorică, de limbă, obiceiuri și tradiții populare, care se realizează printr-o cultura generală, iar bogăția spirituală a unui popor se găsește ascunsă, ca o comoară neestimată în limba care o vorbește. Limba conține focul spiritului omenesc, aidoma unei poezii și se manifestă ca o sinteză a spiritului național. Poți să compari limba română cu o lumânare, cu un izvor cu apă cristalină, cu o pâine proaspătă scoasă din cuptor, care este simbolul vieții și luminii. Limba pentru neamul nostru este precum Luceafărul - prima stea a serii în același timp ultima stea ce se stinge dimineața.1

Precum scria Ion Druță ,,Pământul, istoria și limba sunt, în esență, cei trei piloni pe care se ține neamul”. De aceia, ași vrea să reflectăm asupra trăiniciei acestor piloni și a rolului intelectualității basarabene în renașterea națională, de la 1985 încoace. Nu știu dacă mai există în lume vreun popor la fel de blestemat ca și noi, românii, care să fie nevoit să-și apere și să-și revendice în fața comunității internaționale dreptul la propriul pământ, la propria istorie, la propria limbă.2

Ca să dezvăluim acești piloni ai neamului, vom încerca să descriem realitatea. Fără nici un pic de jenă față de adevărul istoric, Sudul Basarabiei, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța, încorporate prin voia lui Stalin sunt declarate ,,Străvechi pământuri ucrainești”, dar românii de pe acele meleaguri sunt numiți venetici. Ne-au tăiat ieșirea la Marea Neagră, din care motiv noi cetățenii acestei țări, Republica Moldova suntem nevoiți să plecăm în alte țări să savurăm plăcerea odihnei pe malul mării. Altă regiune  care sângerează până în ziua de azi este Transnistria, fiind numită ,,străvechi pământ rusesc” și este declarată de către secesioniștii locali veniți cu duiumul în perioada postbelică din Uniunea Sovietică. ,,Gagauz eri”, ,, pământ al găgăuzilor”, sunt declarate cele câteva localități cu populație majoritară găgăuză de către mișcarea naționalistă ,,Gagauz halki”. Scopul era să căpătuiască din senin o bucată de pământ din trupul sfârtecat al Moldovei. De aici reiese că, câtă vreme suntem români nu avem dreptul la propriul pământ. Să renunțăm la neam, istorie, la datini, la graiul strămoșesc și atunci vom fi recunoscuți ca autohtoni, ni se va recunoaște dreptul la pământul stropit cu sângele strămoșilor noștri.3

 Următorul pilon al neamului este istoria. Istoria este un subiect complicat pentru Republica Moldova. Deoarece, în instituțiile de învățământ s-au studiat mai multe istorii. Luând în considerație perioadele istorice din 1812 până la 1918 și de la 1944 până la 1985 noi, am fost privați de dreptul la istoria adevărată a neamului, am fost lipsiți de memoria istorică, am devenit sub ocupația rusească, un alt popor, cu o altă limbă, cu o altă cultură, cu o altă istorie, cu o altă Patrie-mamă, cu un alt destin.4

 Al treilea pilon este limba română cel mai dureros subiect care până în ziua de azi în Constituția Republicii Moldova în articolul nr.13 este numită limba moldovenească. Vorba lui B.P. Hasdeu, românii au fost dintotdeauna conștienți de faptul că limba ,,se identifică cu naționalitatea”. În timpurile negre de cumplită restricție graiul matern ne-a fost pavăză și scut în apărarea ființei noastre naționale. În perioada când limba română a fost izgonită din instituțiile de învățăminte, din biserici, din viața de toate zilele, noi am vorbit-o pe ascuns acasă, la masă, la leagăn și icoană. Cu atât mai mult, în anii de teroare comunistă, de cenzură, de românofobie și persecuții era riscant să se vorbească sau să se scrie ceva de bine despre români și România. Din aceste motive, patrioții români basarabeni, oamenii de bună-credință, în primul rând scriitorii, căutau diferite modalități de a-și exprima dragostea față de Patria adevărată – România. Însă românismul, patriotismul și îndrăzneala moldovenilor era crud pedepsită de nomenclatura comunistă.5 Iată ce spunea, în raportul său la plenara Uniunii Scriitorilor din Moldova din 30 octombrie 1987, poetul și omul politic Ion Hadârcă despre atitudinea autorităților sovietice față de opera de educație patriotică: „Trebuie să recunoaștem că adeseori critica literară și instanțele administrative au măsurat cu un arșin efemer și strâmb valori inestimabile, întrate azi în tezaurul literaturii sovietice6”.

A avea o limbă a ta, pe care s-o stăpânești cu dibăcie e ca și cum ai avea o comoară. Limba maternă e limba viselor noastre, e leagănul copilăriei, e o mireasmă plăcută de flori de măr, veșnic aducătoare de mângâiere și pace în sufletele noastre. Mi-e dragă, o vorbesc și o iubesc. Pentru că e limba mamei, e a mea și e sfântă. E limba ce mă leagă de originile mele, de cine sunt eu cu adevărat, de istoria neamului nostru,  de locurile unde am copilărit și am crescut și eu odată cu visele și idealurile mele. Mă leagă de frații mei de peste Prut: frați de grai și frați de sânge, de tradiții și obiceiuri comune și port național.

 Cu prilejul sărbătorii naționale „Limba noastră cea română” Biblioteca „Transilvania” a organizat un interviu cu dr. Tudor Colac, specialist în etnologie, coordonator științific la Institutul de Filologie a AȘM, moderator a fost colaboratoarea bibliotecii dna Natalia Zavtur. Domnul dr. T. Colac a răspuns detaliat la întrebări, astfel încât am asistat la o prelegere fascinantă cu elemente de istorie, știință, practică și viață. Timp de 10 zile în holul Bibliotecii a fost demonstrată expoziția tradițională de carte „Limba noastră cea română”.


 31 August, toți vorbitorii de limbă română sărbătoresc Ziua Națională a Limbii Române! Acest eveniment a început cu depunerea de flori la bustul lui Alecu Russo, autorul poemului patriotic revoluționar „Cântarea României”. Instituțiile partenere, Pretura sectorului Ciocana, Filiala „Transilvania” a BM „B.P. Hasdeu” și Centru de Creație pentru Copii „Ghiocel” a organizat un frumos spectacol de poezie și muzică pe fondalul unei impunătoare expoziții de carte „Limba noastră cea română, Limba doinelor străbune”. Dna Adelaida Boico, șef secție Cultură, Tineret și Sport, împreună cu Vicepretor al sectorului Ciocana – Dorian Istraii au înmânat tuturor participanților pungi cu rechizite școlare, iar Filiala „Transilvania” a primit un set de cărți din partea ex vice pretor Anatol Portnoi.

 Expoziția virtuală „Limba prea sfântă, mereu neînfrântă” consacrată sărbătorii Limbii Române, include multiple surse bibliografice, disponibile pe rafturile bibliotecii, care pot fi răsfoite sau citite integral de cititori. Datorită acestei expoziții virtuale, cititorii pot  lua cunoștință cu mai multe surse care luminează calea spre o societate cu intelect național.

 Suntem mândri că vorbim limba română, o vorbim cu drag, iar când o auzim în jur, ne mângâie inima și ne simțim ca acasă. O simțim în noi, prin faptul că și-a creat rădăcini adânci în sufletul nostru, pentru că și noi la rândul-l, am izvorât ca un fir de apă din curățenia și puritatea limbii noastre. Sentimentele noastre și tot ceea ce exprimăm nu ar avea aceeași semnificație dacă le-am exprima într-o altă limbă decât a noastră.

 Gândesc în limba mea, zâmbesc în limba mea, râd în limba mea și plâng tot în aceeași limbă a străbunilor mei. E limba în care mama îmi cânta ca să adorm, în care bunica îmi spunea povești; în care copil fiind, spuneam poezii și cântam melodii despre broscuțe, pisicuțe și despre soare, un soare cald ce mă încălzea și pe mine, și pe limba mea cea frumoasă și pe tot neamul meu la un loc. Îmi amintesc cu drag că atunci când eram copil, aveam impresia că toate limbile lumii se traduc în limba mea, că nu există limbă pe lume mai clară, înțeleasă și mai frumoasă ca limba mea, ca limba noastră cea română.



1 www.com.doc. Eseu Limba Română.(accesa 07.08.2020)

2 Matcaș, Nicolae. Calvarul limbii române din Basarabia. Chișinău. ,, Limba Română” SRL. P.31.

3 Item p.31.

4 Item p.32

5 Ghimpu Gheorghe. Conștiința națională a Românilor Moldoveni. Chișinău. 2010. p.402.

6 Item. P.403

Interviu cu dr. Tudor Colac la Biblioteca „Transilvania”

Natalia Zavtur, șef sector, Filiala „Transilvania” 

     

Cu prilejul sărbătorii naționale „Limba noastră cea română” Biblioteca a susținut un interviu cu dr. Tudor Colac, specialist în etnologie, coordonator științific la Institutul de Filologie a Academiei de Științe a Moldovei. Domnia Sa a răspuns detaliat la întrebări, astfel încât am asistat la o prelegere fascinantă cu elemente de știință, practică și viață.
      Despre semnificația sărbătorii, Dl Tudor Colac, a spus clar că aceasta exprimă identitatea noastră, că este o amintire conaționalilor și întregii lumi despre faptul că limba română există, că este vorbită de un număr mare de populație, situându-se în acest sens la nivelul de mijloc printre celelalte limbi europene. Mult sugestive sunt trimiterile la expresia „Patria mea este limba română”, aparținând clasicului Nichita Stănescu, precum și la aforismul înscris pe una din cele 7 coline ale Romei antice „Patria mea este limba latină”, reflectând sorgintea și valoarea limbii. Privitor la denumirea sărbătorii, nu trebuie să existe dubii – Ziua Limbii Române, or sărbătoarea trebuie privită ca una lucrătoare asupra problemelor limbii.
     Lingviștii români cercetează, efectuează studii zonale, locale asupra dialectelor și graiurilor limbii române. Acestea sunt multiple, dar, în esență, sunt expresiile aceleiași limbi. Cea ce numim noi „limba moldovenească” este un dialect al limbii române. Dialectele, graiurile au preț de izbândă, analogic versurilor din poezia lui Ion Vatamanu „Ideal”: „Eu o frunză/ Tu o frunză/ La un loc ce fac?/ Un copac”. 
     „Limba care ne unește” este fraza, ce exprimă un adevăr pur. Limba ne permite să comunicăm, dar mai mult ca orice să ne apropiem spiritual. Limba ne unește prin fire nesesizabile material. 
    Este dureroasă problema limbii în diaspora românească. Există pericole ale degradării ei. Folclorul, fiind profesiunea de credință a dr. Tudor Colac, a fost venerat, pe dreptate. Domnia Sa a subliniat că folclorul se leagă de limbă organic, firesc. Folclorul este limba română, or limba română este folclor în esență prin melodicitate, dulceață, frumusețea cuvintelor. Folclorul este Cultură Mare, de Valoare, nu este mai prejos decât artele culte, academice. 
    Discursul intervievatului a fost însoțit de numeroase fapte din viața personală, a consătenilor, prietenilor, colegilor de breaslă, toate gravitând în jurul cultivării dragostei pentru limba română. 
     Sursele de putere ale afirmării limbii române în teritoriul nostru ar fi: 1. S-o vorbim peste tot, în familie, grădinițe, școli; 2. Să fie readus în cadrul Guvernului Departamentul Limbilor; 3. Să fie actualizată, adusă la normele europene legislația lingvistică. 
      Cuvintele rostite în final sunt pline de speranță: „Trăiască Limba Română”! 
    Autorul, dr. Tudor Colac a dăruit cu generozitate Bibliotecii „Transilvania” din ultimele sale apariții editoriale (3 titluri, 4 cărți). Pentru Interviu și donație Parascovia Onciu, șef bibliotecă, a mulțumit din suflet.