Valentina Leahu, bibliotecar, Filiala „Transilvania”
Dl Mihai Șeremet a fost cel care a ținut un
discurs remarcabil, despre Măria Sa – MASCA! „Masca, în special acoperă fața -
aceste măști descoperă caracterul, felul omului de a fi. Prin mască, prin
caricaturi și alte genuri, se exteriorizează un principiu artistic care a luat
naștere de la Leonardo Da Vinci. Ele în sine introduc principiul „Frumosul în
urât”, care era prezent și în arta universală. De aici se ivește un adevăr, că
toți oamenii sunt frumoși, asemuiți după chipul Creatorului. Este un calapod, o modă, un standard de frumos! De
rând cu Frumos vine o abordare care
se cheamă Adevăr. Omul - frumos în felul său, este adus la
niște simboluri, idealuri.
Masca a fascinat
dintotdeauna omenirea. Ca și în alte culturi, măștile folosite în tradițiile
românești sunt obiecte interesante și pline de semnificații. MASCA în sine conține elementul MAGIE – a te
transpune în altă personalitate. Într-un caracter complex, pot fi găsite
diferite trăsături de la anumite persoane. Măștile caracteristice arhetipale,
populare, sunt ancorate în ceea ce se cheamă geniul populației, geniul persoanei. Trebuie să acceptăm că MASCA vine
dintr-un alt tărâm, de exemplu un meșter popular din România a venit cu măști tradiționale, dintre care una era mai
urâtă ca alta; reprezentau țigani deocheați, cu dinți din fasole și colți din
labe de cocoș. Un mascagiu făcând un alt caracter, în procesul lucrării se
transpune în altă personalitate. Masca populară este cea care luptă cu niște
forțe malefice, respingând urâtul și
prin modul specific de a alunga bolile. La casele țărănești se făceau diferite
ornamente, care aveau destinația de a respinge duhurile rele. În plan
spiritual, măștile populare aveau un anumit rol; Capra, țiganul, baba, moșneagul, semnificau personaje care
acumulau niște frustrări. De Crăciun, de
Sfântul Vasile, prin ritualul dat,
se canalizau aceste energii asupra unui substituent; printr-o anumită privire,
aceste măști fiind încărcate de frustrările unui popor. Interesant este faptul
că după ritual, măștile se ardeau”.
Ce ține de durata măștilor, ele sunt perisabile; în colecția mea aș fi avut deja O mie de măști, dar multe din ele s-au
pierdut, s-au stricat și s-au furat, pe altele am avut ocazia să le
comercializez. Un filozof rus modern a explicat deosebirea dintre Orient și Occident: Carnavalurile din
Orient semnifică veselia comună,
se produce o eliberare de toate cele ce se acumulau peste an; aceste măști se
ocupă de energia spirituală. Rolul măștii în general este de a înveșnici
persoana”.
Dl Mihai Șeremet, a prezentat într-un
mod original și cu mult umor colecția de măști, care întrunesc lucrări din papier-mâche
și fiind reprezentate de chipurile diverselor personalități: masca Glebus
Sainciuc - artist plastic basarabean, portretist; Alexandru Teleuță - director al Grădinii
Botanice a Academiei de Științe a Moldovei; Boris Rîşneac - doctor în pedagogie, profesor universitar; Boris Petuhov
- boxer, antrenor Emerit al Moldovei; și Valeria Florea-Dascăl,
scriitoare şi jurnalistă. Activitatea s-a încheiat cu o poză frumoasă de grup, mult
zâmbet și bună dispoziție. Arhitectul
Mihai Șeremet și-a expus măsura talentului și profesionalismului său.
Cert este un lucru: picturile și măștile maestrului sunt rafinate, emoționează
și produc bucurie sufletului.
