vineri, 13 noiembrie 2020

Lumea a căzut din timp

                                                                                 Lilia Canțîr, șef serviciu, Filiala „Ștefan cel Mare”

            Martie, 2020. Rutina obișnuită din biblioteci a încremenit. A vorbi despre viitor e dificil, prezentul este de nedescris și aproape fiecare propoziție despre trecut notează pierderea timpului. Până în martie 2020, una dintre întrebările mele preferate, cu referință la locul de muncă era: cine intră și de câte ori pe zi în bibliotecă „Ștefan cel Mare” din sectorul Botanica? Ce le voi spune, atunci când vor păși pragul, ce cărți vor sări de pe rafturi în brațele celor dornici de noi peripeții, călătorii în universul senzațional? Copiii vor veni și distracția va începe în lumea celor curioși și plini de năzbâtii, cu energia încă necheltuită de la școală.

            Pot să spun că... asta a fost odată. Pot să vă spun că port o mască…

Bibliotecile noastre sunt în prezent camere goale, icoane ciudate ale pandemiei. Fără prezența publicului biblioteca e ca o bucată de hârtie goală, în care totul - de la cel mai rău la cel mai bun - pare posibil.

Dar, în culise, adică online, începe să se contureze  o agitație care nu a fost văzută niciodată atât de plină de viață. Un viitor ne stă în față. Oare să fie așa ? Oare această pandemie ne-a pus în fața faptului împlinit ?

            Vom aborda, în continuare, trei aspecte care prezintă o bibliotecă publică cu provocări extrem de mari în situația actuală: deschiderea, comunitatea urbană și digitalizarea.

 

Deschiderea: prin abordări noi și vechi.

Bibliotecile publice sunt, pe bună dreptate, mândre de faptul că sunt instituții deschise pentru toți. Dacă până la pandemie puteai intra în bibliotecă, indiferent dacă citeai o carte sau participai la o instruire, nu era nevoie să-ți verifice cineva temperatura corpului, nu erai obligat să porți mască etc.

Două efecte ale pandemiei amenință această deschidere sau, cel puțin, o pun în discuție. Pe de o parte, există impulsul digitalizării: Biblioteca Municipală și-a mutat serviciile online, de asemenea, împrumuturile au devenit mai dificile și programele au trecut în spațiul virtual. Însă a devenit o problemă pentru persoanele care nu au cunoștințe suficiente asupra utilizării instrumentelor digitale sau cărora li se refuză, pur și simplu, accesul, deoarece se simt foarte necompetente și puțin adaptate. Există o insuficiență de dispozitive sau conexiuni de rețea (și asta este mai grav decât s-ar  putea crede). Pe de altă parte, fiecare formă de conexiune cu biblioteca presupune mai puține resurse disponibile, cu restricții de acces și cu asigurarea protecției pentru a fi siguri și protejați de virusul care ne dă atâtea bătăi de cap.

Noile abordări le exclud, uneori, pe cele anterioare și trebuie să fim abili și energici pentru a nu lăsa pandemia să ne zădărnicească planurile, mai ales dacă vrem să continuăm să facem față sarcinii noastre.

 

Comunitatea urbană: prin intermediul comunităților și grupurilor țintă.

După cum se spune, bibliotecile publice oferă servicii de interes general pentru societate. Această realitate a fost, de asemenea, dezordonată de pandemie. Nu numai pentru că bugetul municipalității necesită compensații, dar și pentru că societatea urbană este complet diferită de ceea ce era înainte de, istoricul deja, martie 2020. Deci, ne costă mult din toate punctele de vedere.

Mulți oameni lucrează pe o perioadă scurtă de timp sau sunt deja șomeri. Din cauza restricțiilor de ieșire și a orarului de activitate a școlilor, grădinițelor, trecute cu orele online, familiile, nefiind pregătite nici moral, nici material (dispozitive : computere, telefoane, tablete), au atins limita puterilor sociale și intelectuale. Copiii, adolescenții și adulții trebuie să sufere un colaps radical al provocărilor și oportunităților lor educaționale. Comunitățile sunt, în orice caz, amenințate de  pierderea conexiunii cu societatea. Mulți se confruntă cu o formă de epuizare, ca să nu mai vorbim de alte consecințe psihologice ale pandemiei, cum ar fi anxietatea, sărăcirea socială și singurătatea. Pentru biblioteci acest lucru a devenit foarte dificil, pentru că au o gamă largă de grupuri țintă pe care nu întotdeauna pot fi ajutați.

 

Digitalizare: despre drepturi și licențe.

Din luna martie, deja, bibliotecile au anunțat mutarea serviciilor și a programelor în spațiul virtual. Bibliotecarii au început să fie instruiți cum să facă mai bine și mai calitativ acest lucru. Un aspect important, cu privire la digitalizarea documentelor a fost pus în discuție chiar de la începutul pandemiei. Ulterior au fost inițiate instruiri cu privire la scanarea cărților celor mai solicitate din colecția bibliotecii, care se regăsesc într-un număr mai mic de exemplare în format fizic, respectând cu strictețe regulamentul. Însă, pentru o bibliotecă publică este mai complicat acest traseu de transformare a unor publicații, mai solicitate, și de supunere a lor procesului de digitalizare. Problema dreptului de autor și a licențierii media digitale a fost și rămâne acută nu doar pe perioada de pandemie.  E un avantaj pentru bibliotecile bine echipate. Ele continuă să ofere informații în formă digitală utilizatorilor lor, în ciuda ușilor închise.

Legea conferă tuturor dreptul la informare, participare și rezolvare, atunci când e vorba de  problemele personale, sociale, interne sau organizaționale. Este treaba noastă, a bibliotecilor, să oferim utilizatorului nu numai dreptul de a se informa, dar și instruire și obligații de igienă. Controalele de acces trebuie să fie stabilite inevitabil și personalul responsabil pentru aceasta să le implementeze.

Pandemia a dat totul peste cap, inclusiv viața profesională în biblioteci. Dar astăzi, în acest context plin de riscuri, e necesar să ne asigurăm că sănătatea și securitatea muncii sunt menținute. Ia parte și tu la noile forme de muncă! Aceasta este masca pe care trebuie să o purtăm de azi înainte, până când va veni momentul potrivit și vom striga cu toții : Masca jos !