Mila Șeremet, șef serviciu, Filiala „Transilvania”
Ziua Națională a Culturii și cei 171 de ani de la naștere
a geniului poeziei românești a fost prilejul organizării spectacolului literar:
Eminescu, veșmânt al cugetării românești în parteneriat cu Școala primară nr. 83
„Grigore Vieru”. Cei care au participat activ, creativ și cu mult entuziasm au
fost elevii clasei a IV-a ghidați de dna profesoară Vioara Nichita. Profesor ce
depune suflet, cunoștințe și multă pasiune în dezvoltarea, educarea și
creșterea acestor copii minunați. Deschiderea spectacolului s-a produs prin
flash mobul: Cu dor de Eminescu, unde
elevii au amintit tuturor despre cel care rămâne prezent printre noi prin opera
sa chiar și după 132 ani de trecere în neființă.
Bibliotecara Ala Nuța, bunul nostru intermediar între bibliotecă-școală a venit
cu un îndemn către tânăra generație:
- Dragi elevi,
sunteți urmașii unor mari personalități, patrioți ai culturii și neamului, a
celor care au cântat și au luptat pentru credință, istorie și neam. Fiți demni
de ei. Învățați, căci numai prin învățătură veți aduce omagiu celor care ne-au
dus faima prin lume.
Împreună am dezghiocat activitatea
Firul curiozității pe care era fixată informația despre viața,
copilăria și ghidușiile marelui geniu: Îi plăcea să joace fotbal.
De unde vine inspirația de a scrie poezia „Pe
lângă plopii fără soț”? Era îndrăgostit de Cleopatra Leca Poenaru, fiica
pictorului Constantin Leca și verișoara lui I. Caragiale. Domnișoara avea casa
pe strada Cometa nr. 6, o stradă încadrată de plopi pe care Eminescu i-a
numărat și a observat că îi dă un număr fără soț; În ziua în care a murit,
mintea era lucidă și lucra asupra a două poezii – „Viața” și „Stele la cer”; Îi
plăcea să-și sperie
tatăl. Prindea în
pădure șerpi și striga: „tată, vină să vezi ce pasăre frumoasă am prins; îi
plăcea mult cafeaua; Era un poliglot, cunoștea multe limbi printre care:
germana, franceza, rusa, sanscrita, latina, italiana. Fiecare elev rupea fișa
de pe fir și citea colegilor curiozitatea. Apoi a urmat completarea rebusului:
Mihai Eminescu care a fost pentru elevi
un feedback al operei eminesciene, de exemplu: Poezie pentru copii „…păsărele”,
Locul unde-și petrecea copilăria…; Numele celui mai bun prieten…; Prietena
iubită a poetului…, (două cuvinte)…;
Personaj
din scrisoarea a III-a, cu numele cărui este numit bulevardul din sec.
Ciocana…; Personaj din scrisoarea a III-a, sultan turc …; A fost odată ca-n …;
Cu penetul ca…; Ce te …codrule?; Copacul simbol…; La mijloc de …; Cea mai
cunoscută poezie din opera lui Mihai Eminescu… Prezentarea posterelor a
demonstrat încă o dată pregătirea și aportul elevilor în valorificarea operei marelui
Eminescu, iar versurile ne-au plimbat prin codru des, pe lângă plopii fără soț,
admirând florile albastre, în murmurul izvoarelor și al somnoroaselor
păsărele…Nu au lipsit nici jocul de improvizare precum:
Descifrarea poveștilor lui Eminescu:
Borta Vântului (patru copii au împletit mâinile formând un cerc pe
marginile cărui se clătinau în bătaia vântului(uscătorul de păr); Călin Nebunul
(un băiat ce ține în mâni o măciucă); Făt-Frumos din lacrimă (un băiat se
ivește de după o lacrimă modelată din hârtie)… A fost interesant cum
fiecare se străduia să ghicească povestea după simboluri și mimici demonstrate.
Un alt joc a fost cel senzorial care i-a intrigat pe
copii a fost Desen în lanț. Pe spatele fiecărui copil a fost lipită câte o
foiță și ei trebuiau să deseneze fiecare ceea ce simte că desenează colegul din
spatele lui. În final, în loc de tei
- copacul simbol al lui Eminescu, am obținut cuvântul Eminescu. Și desigur un loc de cinste a avut și expoziția de carte:
Cu Eminescu în suflet și în gând. Așa
am sărbătorit noi cei 171 de ani de
la nașterea lui Mihai Eminescu.
PS. Vreme trece, vreme vine… dar opera marelui geniu al
culturii noastre românești a fost și va rămâne actuală secole înainte pentru
generații de oameni cu suflet curat și gândire profundă.
