Natalia Sofroni, şef sector, Filiala „Ştefan cel Mare”
Consumul de tutun este cea mai gravă problemă de sănătate publică, producând anual mai multe victime decat SIDA, abuzul de alcool, drogurile, accidentele de circulație și suicidul, fiind una dintre primele cauze de deces care poate fi prevenită. Epidemia consumului de tutun cauzează peste 7 milioane de decese anual în întreaga lume.
Adolescenţa este etapa cea mai dinamică a dezvoltării
umane care excelează prin multitudinea, diversitatea şi complexitatea modificărilor
la care este supus organismul. Ea se asociază cu elanul corpului, adică
accelerarea creşterii corpului şi a transformărilor interne, care vor face
organismul apt de a îndeplini sarcinile maturităţii. De aceea s-a afirmat că
adolescenţa este „vârsta hainelor prea scurte”.
Fumatul este cel mai periculos pentru tineri, îndeosebi
cei cu vârsta cuprinsă între 15-25 de ani, care suportă consecinţe grave în
timp, riscul fiind direct proporţional cu numărul ţigărilor fumate. Experţii
estimează că un adolescent care fumează până la o vârstă mijlocie îşi va scurta
viaţa cu 24 de ani.
Dorința adolescenților de libertate și independență este
cea care stă la baza deciziei de a fuma. Dar putem privi fumatul ca o subjugare
în fața unui drog, una din cele mai mari dependențe care va pune capăt oricărei
libertăți.
În acest context, la 31 mai, la Biblioteca „Ștefan cel
Mare”, s-a desfășurat o lecţie publică dedicată Zilei Mondiale a luptei
împotriva fumatului, cu genericul „ Adolescenţii şi percepţia asupra
fumatului”, care a avut drept scop creșterea gradului de conștientizare a
adolescenţilor privind impactul consumului de tutun și a expunerii la fumul de
țigară asupra sănătății, îndeosebi asupra inimii.
La această acivitate a fost invitat asistentul social Iulian Pojoga, de la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor, sectorul Botanica. Specialistul a vorbit despre acţiunile şi măsurile de prevenire pentru consumul de tutun şi conştientizarea privind efectele dramatice pe care fumatul le are asupra sănătăţii, în special pentru adolescenţi.
Domnul Pojoga a evidenţiat faptul că persoanele care au
inițiat fumatului în perioada de adolescență (în jur de 13-15 ani) devin
fumători pentru o perioadă lungă de ani sau chiar pentru toată viață. Aici a
venit cu o explicaţie: din punct de vedere psihologic, adolescenţii sunt într-o
perioadă nouă, o perioadă de căutare a identităţii. Ei au dorinţe noi, simt
nevoia provocări¬lor, a asumării riscurilor, au un corp nou, care începe să
semene din ce în ce mai mult cu al adulţilor. Mintal, nu ştiu exact unde să se
situeze: între copii sau între adulţi.
În căutările de senzaţii tari sau sub influența
semenilor, majoritatea dintre ei ajung să cunoască efectele consumului de
tutun: la început euforie, sedare, ameţeală, apoi intervine gașca de prieteni,
colegi, ami¬cii care găsesc în tutun un prieten bun.
Elevii au fost informaţi referitor la diverse aspecte ce
ţin de fumat, cum ar fi:
1. Riscurile
consumului de tutun, care afectează sistemul cardiovascular, mai precis fumatul
este unul dintre cei mai importanți factori de declanșare a infarctul miocardic
(atacul de cord), bolilor sistemului respirator, în special cancer la plămâni;
2. Cum să
spunem ,,Nu” când ni se propune să fumăm;
3. Cum să
rezistăm tentațiilor pe care le implică acest fenomen nociv și altele.
Spre final, elevii curioşi au ascultat câteva sfaturi ce
ţin de aspectul fumatului, care i-au responsabilizat privitor la propria
sănătate. Ei au fost îndemnaţi să transmită mesaje fumătorilor să renunţe la
fumat, ca aceștia să-și poată proteja familia şi societatea.
În concluzie, Ziua Mondială a luptei împotriva fumatului
rămâne a fi o oportunitate pentru fumători de a renunța la acest viciu dăunător
pentru sănătatea proprie și a celor din jur!
