BiblioCity

IULIAN FILIP – UN NUME NOTORIU ÎN ORIZONTUL CONTEMPORAN AL CULTURII ROMÂNEŞTI

2012-01-27T15:08:00.001+02:00

Margareta CEBOTARI,

bibliotecar principal, Filiala „Ovidius”

Medalionul literar „Deschideri comunicante iuliene în cuvinte, în linii şi culori” organizat recent la filiala „Ovidius” a Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu” a fost un prilej de cunoaştere a multiplei activităţi prodigioase a poetului, folcloristului, dramaturgului, pictorului Iulian Filip. Elevii de la Colegiul de Construcţii din Chişinău au venit la întâlnire cu scriitorul cu un recital poetic selectat din cele mai dragi şi apropiate sufletului lor versuri. Ei au prezentat şi un portret literar al poetului realizat în baza referinţelor criticilor literari despre viaţa şi activitatea scriitorului.

Manifestarea a fost organizată în cadrul cenaclului literar „Ovidius” moderat de la deschiderea bibliotecii „Ovidius”, în anul 1994, de scriitorul Ianoş Ţurcanu, care a venit cu o prezentare amplă a acestui „Poet al momentelor iluminătoare”, acesta fiind şi genericul expoziţiei de carte a scriitorului Iulian Filip vernisată în sala de lectură a bibliotecii. Ianoş Ţurcanu a ţinut să menţioneze că o carte de poezie este mai deosebită dacă este ilustrată de autor, iar desenele din cărţile lui Iulian Filip sânt o continuare filosofică a poeziei poetului. De fapt, dacă citeşti cărţile sale afli şi o autobiografie a scriitorului şi omului deosebit de merituos al culturii noastre, care este Iulian Filip.

Activitatea a continuat cu prezentarea ultimelor apariţii editoriale ale neobositului Iulian Filip, cărţi diverse ca tematică: Miracolul scenei în arta populară. Teatrul popular din Basarabia şi Bucovina de Nord: Afirmarea dramaticului în poetica sincretică; Cumpăna cucului: catrene, haiku-uri, desene ; Să trăiţi, să-nfloriţi. Poezia obiceiurilor de iarnă: florilegiu selectat şi pregătit de poetul Iulian Filip. Aceste cărţi au fost lansate în cadrul şedinţei din luna decembrie a cenaclului „Ovidius” cu aprecieri de rigoare venind mai multe personalităţi: academicianul Mihai Cimpoi, scriitorii Vasile Romanciuc, Nicolae Dabija, Vasile Spinei, Aurelian Silvestru, artistul plastic Ghenadie Jalbă.

Şi la acest medalion literar publicul a aflat cum explică însuşi poetul Iulian Filip creaţia sa artistică. Discuţia fiind axată în special pe cartea „Cumpăna cucului”, el a ţinut să menţioneze că în versurile haiku canoanele poetice nu sunt esenţiale. Acest tip de poezie ne explică lumea şi tot universul în stil laconic, este vorba de un spirit aparte al acestei poezii, un spirit de Lumină pe care doreşte să o prezinte autorul, apoi cititorul face deduceri, fiecare în felul înţelegerii sale.

În incinta bibliotecii fiind expoziţia de tablouri realizate de poet şi prezentate sub genericul „…Cumpenele, crucile, merele şi Acasele Iuliene…” pictorul Andrei Mudrea a remarcat faptul că liniile de plutire a desenelor lui Iulian Filip sunt deja binecunoscute prin unicitatea şi expresivitatea lor. Atât versurile, cât şi picturile lui Iulian Filip ne demonstrează că poetul are o legătură cosmică cu o Rază de Lumină ce vine de Sus. De aceea poezia sa o citim cu ochii umeziţi şi o primim cu drag în sufletul nostru. Versurile sale sunt un etern poem dedicat mamei, iar picturile sale sunt şi ele poezii în culori, metafore vii a gândurilor pe care doreşte să ni le transmită.

Activitatea având loc în preajma zilei de naştere, 27 ianuarie, cei prezenţi în sala bibliotecii i-au dorit poetului Iulian Filip cât mai multe realizări ale unor noi şi talentate opere, împliniri sufleteşti. Dna Elena Butucel, directorul bibliotecii „Ovidius” odată cu felicitările de rigoare a exprimat mulţumiri şi aprecieri din partea colectivului pentru colaborarea colegială pe parcursul mai multor ani, pentru munca depusă de scriitor întru susţinerea cărţii şi lecturii.

RECENZAREA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE

2012-01-25T23:15:00.001+02:00

Studiul RECENZAREA ARTICOLELOR ŞTIINŢIFICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA: EXIGENŢĂ SAU FORMALITATE? a fost realizat de Institutul de Dezvoltare a Societăţii Informaţionale în cadrul proiectului „Elaborarea Instrumentului Bibliometric Naţional” (259. IND), ﬁnanţat de către CSŞDT al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Specialiştii în informare şi documentare vor afla:

1. Evoluţia procesului de recenzare.

2. Actorii implicaţi în proces şi beneﬁciile pe care le pot obţine.

3. Ciclul de viaţă al unui articol şi rolul recenzenilor în proces.

4. Conţinutul unei recenzii.

5. Procesul de recenzare a articolelor ştiinţifice.

6. Criteriile de evaluare a lucrării.

7. Referinţe bibliografice.

Articolul este publicat în revista Intellectus, 2001, nr. 1, p.: 79-86. Informaţiile vor fi utile atît pentru autori pentru a asigura calitatea lucrărilor, cît şi pentru redactorii revistelor profesionale.

„NU CUNOSC UN DAR MAI FRUMOS DIN PARTEA UNUI MUSAFIR STRĂIN DECÂT ACEL DE A-MI ELOGIA ŢARA ÎN LIMBA CASEI MELE”

2012-01-19T22:11:00.001+02:00

„NU CUNOSC UN DAR MAI FRUMOS DIN PARTEA UNUI MUSAFIR STRĂIN DECÂT ACEL DE A-MI ELOGIA ŢARA ÎN LIMBA CASEI MELE” (Mihai Eminescu)

Arta şi cultura constituie totalitatea valorilor materiale şi spirituale create din cele mai vechi timpuri de câtre înaintaşii noştri. Plaiul românesc, leagănul străvechi al istoriei şi al culturii dispune de nesecate comori spirituale, de valori artistice inepuizabile, create cu multă dragoste, cu multă sensibilitate şi măestrie de cei care au trăit de-a lungul anilor. Studierea creaţiei populare explică originea limbii române, demonstrează apariţia şi constituirea noastră ca popor, dezvăluie profunzimea sufletului românesc. Tezaurul nostru spiritual are straturi istorice foarte vechi. Strămoşii ne-au lăsta ca moştenire un adevărat patrimoniu spiritual cu rădăcini înfipte adânc în glia noastră. Seminţa din care a răsărit acest popor e nobilă şi poporul nu va. Spiritul căutării de sine în poporul tău este ca un impuls promovat de dragoste a cărui esenţă e libertatea care nu suporta supunere, gelozie sau teamă, ea este mai curată, mai curată, mai desăvărşită, numai acolo unde omul trăieşte în încredere, egalitate sau fără convenţii. Oricât de mic ar fi un popor are dreptul să pretindă stima celor din jur. Limba este ţara noastră, zâmbetul ce apare de dimineaţă, e dragostea, e lacrima ce curge de fericire, e vinul îndulcit. Grigore Vieru spunea: „A vorbi sănătos limba mamei este o datorie, una dintre cele patriotice”. E un sentiment de dragoste pentru popor. Patria ne este leagănul de dureri şi amintiri, o lumină aprinsă de dor neslăvit, hrana spirituală, înălţime pentru eternizarea valorilor naţionale, a originilor, toate crescute în noi ca un destin. Când nu ştim de unde ne tragem, spre ce tindem, încetăm să mai existăm ca naţiune!... Sunt ganduri extrase din lectura creatiei eminesciene, pe care le-am citit cu voce tare semenilor mei in ajunul zilei de 15 ianuarie 2012 in sala Bibliotecii „Alba Iulia”. De aici, de la biblioteca m-am inspirat si am lecturat mai multe creatii eminesciene. Eminescu ne-a lasat o comoara nestemata prin care ne transmite că, prin istorie, cultură, limbă, artă şi portul naţional, neamul nostru demonstrează că este unul civilizat, demn, care nu se lasă îngenuncheat sau asimilat de poporele străine.

Dumitru APARATU, elev in clasa a XII-a, Liceul Teoretic „P. Rareş”

MASTER-CLASS ARTA EXPRIMĂRII ELEGANTE

2012-01-18T13:35:00.000+02:00

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"

Cu scopul iniţierii în arta conversaţiei civilizate, pe data de 17 ianuarie, la Filială a avut loc o lecţie de instruire în arta comunicării, la care au participat cititori ai bibliotecii şi elevi de la Liceul M. Eliade, manifestându-şi interesul pentru dobândirea unor abilităţi de exprimare elegantă. În cadrul acestei lecţii interactive cu genericul Elementele de bază ale conversaţiei publicul a fost familiarizat cu un set de instrumente utile pentru a întreţine o conversaţie plăcută, folosind cu maximum de profit vocea, zâmbetul, expresia feţei, ţinuta corporală şi vestimentară. Cunoştinţele teoretice acumulate au fost aprofundate de elevi prin exerciţii practice privind aspectul general, formula de salut şi de prezentare, modul de a susţine o conversaţie, subiectele abordate, tipurile interlocuitorilor, formula de încheiere a conversaţiei într-o notă civilizată. Tinerii s-au convins că fiecare personalitate are un stil aparte de a conversa, iar aceste experienţe personale oferă o nouă perspectivă asupra relaţiilor interumane prin capacitatea de a dialoga, care ne exprimă şi ne distinge ca fiinţe umane.

PROCESUL DE FORMARE CONTINUĂ A BIBLIOTECARILOR DIN TOATE REŢELELE DE BIBLIOTECI

2012-01-17T10:29:00.001+02:00

Catedra Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională din cadrul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova, cu sprijinul Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, initiază procesul de formare continuă a bibliotecarilor din toate reţelele de biblioteci.

Cursurile vor fi organizate în cadrul Centrului de Formare Continuă a Secţiei Formare Continuă a USM, care îşi desfăşoară activitatea conform legislaţiei în vigoare, certificatele/diplomele de absolvire fiind recunoscute în procesul de atribuire a gradelor de calificare, promovare în post, avansare în carieră.

Formarea continuă sa va realiza prin cursuri de iniţiere pentru dobîndirea cunoştinţelor şi abilităţilor necesare pentru desfăşurarea profesiunii de bibliotecar, de recalificare, de perfecţionare (organizate de 2-3 ori per an), de modernizare şi actualizare a cunoştinţelor şi deprinderilor. Cursurile vor fi organizate pentru specialişti din diferite structuri ale bibliotecilor – catalogatori, bibliografi, angajaţi din relaţiile cu publicul etc., pe teme şi subiecte de interes, precum şi pentru angajaţi în diferite posturi – directori, şefi servicii/oficii şi alţii. În procesul de predare vor fi antrenaţi cadre didactico-ştiinţifice, precum şi specialişti-practicieni cu abilităţi de formatori. Primele cursuri vor fi organizate incepînd cu 20 februarie 2012:

curs de perfecţionare „Catalogarea documentelor. Colecţii de bibliotecă”;
început: 20 februarie 2012, la care se pot înscrie persoane cu studii superioare în biblioteconomie şi ştiinţe ale informării şi domenii adiacente, angajaţi ai serviciilor Catalogare şi Dezvoltarea Colecţiilor;
curs de recalificare pentru bibliotecarii cu studii superioare ne-speciale şi medii de specialitate;
durata – trei convocări, începand cu 20 februarie 2012.

Taxa preventivă de participare la cursuri – 700 (sapte sute) lei (ajustări minore pot interveni). Taxa include cheltuielile legate de procesul didactic şi cazare, care poate fi achitat integral sau parţial (procesul didactic fiind obligatoriu, iar cazarea şi diurna fiind la discreţia cursantului). Cheltuielile ce ţin de deplasare şi hrană pot fi acoperite de către instituţia, care deleagă cursanţii ori individual de către cursanţi sau personal de către cursant. Taxa poate fi achitată prin virament, precum şi individual, în prima zi de curs.

Pentru înscriere Vă rugăm să completaţi fişa de înregistrare, aceasta fiind trimisă până la 5 februarie 2012 la adresa: catedra.biblioteconomie@gmail.com

Totodată în scopul bunei organizări, concordării procesului de formare continuă a bibliotecarilor cu necesităţile şi interesele domeniului practic, Vă rugăm să completaţi următorul chestionar, care rugăm să fie transmis până la 1 februarie 2012 la adresa: lcorghenci@ulim.md.

Pentru informaţii suplimentare ne puteţi contacta:

dr. Natalia Goian, sef catedra BAI, USM
goian_nm@mail.ru, tel. (373 2) 57 76 05
Ludmila Corghenci, vice-presedinte ABRM
lcorghenci@ulim.md, tel. (373 2) 21 24 18

Detalii: http://www.abrm.md/menu3_6.

ETERNUL EMINESCU – 162 DE ANI DE LA NAŞTERE LA BIBLIOTECA ”TRANSILVANIA”

2012-01-16T09:59:00.003+02:00

Larisa STAVER, bibliotecar, Filiala ”Transilvania”

Prin Eminescu poezia a devenit una din artele noastre naţionale de prim rang şi suprema strălucire Eminescu i-a investit pe toţi vorbitorii acestui plai cu reale virtuţi poetice….

Biblioteca ”Transilvania” l-a sărbătorit la 15.01.2012, printr-o serie de manifestări culturale organizate, în colaborare cu Centrul de Creaţie din sectorul Ciocana, pe ultimul mare poet romantic din literatura europeană.

Din programul acţiunilor dedicate lui Mihai Eminescu, cel mai de seamă poet naţional (15 ianuarie 1850 - 15 iunie 1889), fac parte vernisarea expoziţiei de carte Liricul prin excelenţă al propriilor sale experienţe şi o serie de prezentări de lucrări din creaţia eminesciană, dar şi de critică literară, din colecţiile Bibliotecii.

Eminescu e poetul naţional perfect sculptat în însăşi inima acestui neam. El e perfect căci ne-a iubit cu cea mai aprigă patimă şi ne-a urât cu ce-a mai aprigă demnitate.

Niciodata poezia noastră nu s-a ridicat la o atare putere evocatoare, căci după Eminescu a devenit firesc să îşi iubeşti ţara, sa cânţi şi să admiri frumuseţile acestor meleaguri. Noi de la el, acest zeu frumos al nopţilor cu lună, ne-am învăţat să divinizăm iubirea, s-o îmbogăţim cu noi valenţe artistice de la el am ştiut ce înseamnă pentru noi şoaptele tainice ale izvorului şi freamătul de baladă al codrului…

Şi-au dat întâlnire pentru a sărbãtori cei 162 de ani de la nasterea „poetului nepereche” elevii Prisăcaru Andrei, Bujor Claudia, Mârza Valeria, Said Jasmina, Bârliba Beatrice, periplul fiind încheiat de copiii care frecventeaza cercul ”Arta Vorbirii” condus de Zinaida Scripnic, profesoară al Centrului de Creaţie.

Manifestarea a căpătat ascensiuni spirituale de o maximã emoţie, atât pentru cei implicaţi cât şi pentru cei ce au compus asistenţa.

Participanţii, bine instruiţi, au demonstrat o dispozitie de excepţie, întrebările ori răspunsurile venite din partea lor, au pus în dificultate până şi pe cei mari. Programul pregãtit cu migală şi talent de către aceştia a constituit practic un periplu prin întreaga viaţă şi operă a lui Mihai Eminescu. Publicul format din părinti, elevi a avut ocazia să facă cunostinţă dspre viaţa poetului, să pătrundă cu ajutorul versului printre opera eminesciană, să trăiască momente de înalt patriotism prin dramatizarea Scrisorii a III-a, dar să şi trăiască alături de copii emoţia concurenţială a confruntărilor pe aceeaşi generoasă temă a vieţii şi operei Marelui Poet. De remarcat excelenta pregătire a copiilor, fapt de altfel cunoscut şi cu alte ocazii, care după aproape o jumătate de oră de confruntări pe teme eminesciene au terminat la egalitate, câstigul informaţional aparţinând, până la urmă, tuturor celor prezenţi la manifestare.

Privim chipul poetului şi ne vedem ca într-o oglindă sufletele noastre, pentru că el este în parte fiecare dintre noi, precum noi suntem El, iar adunaţi împreună facem o Ţară, populăm o limbă.

Una peste alta, Mihai Eminescu a reînviat, pentru o zi, la Ciocana, în inimile şi conştiinţele celor ce au fost prezenţi la manifestările de la bibliotecă.

Comunicare online

2012-01-14T09:54:00.000+02:00

Va invităm să deveniţi prieteni ai paginii de Facebook a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova.

http://www.facebook.com/pages/Asociatia-Bibliotecarilor-din-Republica-Moldova/223302287710341#!/pages/Asociatia-Bibliotecarilor-din-Republica-Moldova/223302287710341

MASTER-CLASS MEŞTERUL DE DANTELE

2012-01-13T09:36:00.000+02:00

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"

Biblioteca este instituţia păstrătoare de memorie, de valori şi tradiţii naţionale, zămislitede-a lungul veacurilor. Înclinaţia străveche spre lumea imaginaţiei poate fi constatată prin arta populară, care atestă adevăratul tezaur al meşterilor populari. Din păcate, tradiţiile se retrag într-un plan secund al cotidianului din cauza modernizării vieţii. Filiala a găsit o modalitate de a resuscita interesul pentru frumuseţea artei manuale, inaugurând o şcoală a măiestriei, numită Meşterul de dantele. Membrii întruniţi reprezintă firile pasionate de meşteşugul popular sub îndrumările preşedintelui Tatiana Juc, meşter popular, laureată a mai multor concursuri naţionale în domeniu. Scopul şcolii de dantele este orientat spre promovarea tradiţiilor populare naţionale prin formarea abilităţilor de mânuire a artei dantelăriei, spre dezvoltarea gustului pentru arta manuală prin activităţi de artizanat, spre cultivarea dorinţei pentru revigorarea tradiţiei străbune.

Pe data de 13 ianuarie, în ajunul Sf. Vasile, împătimiţii de frumos au creat o atmosferă de şezătoare, mânuind croşeta şi iniţiindu-se în micile secrete ale lucrului manual. Lecţia interactivă de ordin practic Arta dantelăriei în simboluri eminesciene s-a desfăşurat pe fonul unei expoziţii în cheie eminesciană, incluzând obiecte-simbol din poezia poetului-nepereche. Dantelele, prin formă şi culoare, şi-au justificat denumirile: Lacul codrilor albastru, La steaua care-a răsărit, Trece lebăda pe ape, Pe freamătul de frunze, O, vis ferice de iubire, servind ca model de inspiraţie pentru publicul participant, provocându-i să aleagă modele personale pentru croşetare. Această îndeletnicire care provoacă satisfacţie şi o bună dispoziţie va continua prin iniţierea şi atragerea altor participanţi care doresc să cunoască oazele creaţiei manuale, garnisind horboţică la batiste, feţe de masă, ii, baticuri, guleraşe, suvenire. Prin aceste întruniri, tradiţia va dăinui, rămânând o prezenţă continuă în cultura populară.

CLUBUL MULTICULTURALISM: CU EMINESCU PE MERIDIANELE LUMII

2012-01-10T09:39:00.001+02:00

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"

Pe data de 10 ianuarie curent, la Filiala O. Ghibu, a avut loc prima şedinţă a noului Club cu genericul Multiculturalism, care şi-a propus scopul de a recepta valorile universale în raport cu literatura română prin strategii variate de lectură, utilizând impresiile postlecturale, lectura interpretativă pentru formularea unor judecăţi proprii, atitudini şi valori. În cadrul procesului de globalizare a culturii, este important ca tinerii să-şi formeze unele reprezentări proprii asupra diversităţii culturale prin încadrarea scriitorilor români în context literar universal, raportat la epocă şi curent literar, teme, motive. Tocmai acest obiectiv a fost urmărit în cadrul discuţiei Eminescu pe meridianele lumii, prilejuită de Ziua naşterii poetului nostru naţional, care are cele mai mari tangenţe şi interferenţe cu procesul literar universal. Discuţia a fost animată de scriitoarea Eugenia Bulat şi elevii de la liceele Minerva şi M. Eliade, care au opinat asupra universalităţii geniului eminescian, a înrudirii poetului cu mai multe culturi ale lumii, în special cultura germană, italiană, franceză, chineză. În acest context, au fost amintite eforturile tânărului student de laViena şi Berlin, care, în aceste metropole ale culturii occidentale, a căutat să se alinieze marilor idei ale timpului său. Elevii au sesizat, în opera lui Eminescu, amprente din Nietzsche, Novalis, Shakespeare, din mitologia indiană.

Drept un material teoretic suplimentar în abordarea temei propuse a avut Prezentarea de carte Eminescu - Mă topesc în flăcări, care a aprofundat cunoştinţele elevilor asupra conceptului universal al creaţiei eminesciene prin dialoguririle cu eminescologi din lume, realizate de Mihai Cimpoi. Prin prisma aprecierilor şi interpretărilor unor exegeţi notorii: Michel Steriade (Belgia), Rosa del Conte (Italia), Ion Miloş (Suedia), Ovidiu Vuia (Germania), Aurelia Rusu (Franţa) s-au făcut trimiteri la antici, la filosofia budistă, la Goethe, la Kant şi Hegel, la Heidegger, ajutându-le elevilor să-l descopere pe romanticul Eminescu, însetat de cunoaştere, cuprins de setea de iubire şi nostalgia absolutului. Prin impactul acestei cărţi, tinerii l-au descoperit pe Eminescu în diverse ipostaze: omul tragic, omul total, omul universal, cultivându-le dorinţa de a-l cunoaşte pe Eminescu mai amplu, în context universal.

Astfel, prin activitatea acestui club, Filiala susţine procesul instruirii în instituţiile de învăţământ, creând un suport informaţional adecvat noilor strategii ale şcolii moderne, ajutând elevii în pregătirea temelor pentru acasă şi integrării tinerilor în circuitul valorilor universale.

DESCOPERIREA MITULUI

2012-01-06T09:42:00.000+02:00

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"

Începutul anului 2012 a fost marcat la Filiala O.Ghibu prin inaugurarea unui nou club pe interese - Clubul Mithos. Ideea vine din partea tinerilor utilizatori ai bibliotecii, dornici de a evada din capcanele consumerismului şi ale falselor valori care ne strangulează aspiraţiile, pentru a ieşi din condiţia profană a limitelor temporale. Membrii clubului sunt tineri intre 17-22 ani de la diverse instituţii de învăţământ, porniţi pe drumul căutării de sine prin intermediul tărâmului mitologic, demonstrând că, în pofida tehnicizării secolului, omul are nevoie de poveste şi absolut. Este salutabilă această preocupare a tinerii generaţii îndreptată spre cunoaşterea şi descifrarea miturilor, care joacă un rol esenţial în societate, fiind expresia unui mod de a fi în lume. Lipsa miturulor provoacă tulburările şi crizele societăţii moderne. Omul mileniului trei este în căutarea sufletului, în căutarea unui nou mit, care să-i alimenteze forţa spirituală, să-i redee forţele creatoare. Scopul clubului pe interese orientează spre interpretarea miturilor valorificate în literatură, muzică, arte plastice, dar tăinuite şi în existenţa de fiecare zi prin ritualuri sacre, superstiţii, datini.

Prima şedinţă a avut un caracter de iniţiere în lumea miturilor prin medierea preşedintelui Clubului, dr. Veronica Postolachi, punând accent pe mituri ca «adevărate revelaţii, care îi amintesc omului de sensul creaţiei şi privilegiul de a rămâine homo religiosus».

Discuţia Popasul în lumea mitului eminescian a dezvăluit un întreg univers al miturilor în creaţia poetului: mitul naşterii şi morţii universului, mitul istoriei, mitul magului, mitul oniric, mitul întoarcerii la elementele primordiale ale naturii, mitul creatorului. În baza lecturii poemelor Scrisoarea I, Luceafărul, Călin(file din poveste), Panorama deşertăciunilor (fragm.), Povestea magului călător prin stele, Odă în metru antic, membrii Clubului au constatat frumuseţea unor «mituri şi fantasme până atunci necunoscute în literatura română», descoperind şi unele mituri româneşti: mioritic, al Zburătorului, al meşterului Manole, al Dochiei, al lui Hyperion şi Narcis. Procesul de familiarizare cu universul mitopo(i)etic al lui Eminescu a solicitat lucrul asupra unor secvenţe, explicarea unor concepte operaţionale, delimitarea mitului original de mitul valorificat, recreat în opera poetică, argumentând metamorfoza miturilor de la demitizare la remitizare, aspect relevat prin scurtele intervenţii ale elevilor V. Rotaru, V. Colesnic, V. Maximenco, O. Pîslă, C. Cozari. Publicul a descoperit o altă dimensiune spirituală, care ne ajută să alegem binele şi frumosul dintr-un hăţiş al incertitudinilor existenţiale. Impactul acestei întruniri constituie o treaptă pe drumul sinuos către templul adevăratei personalităţi, contribuind, într-un stadiu incipient, la lărgirea orizontului cultural al tinerilor, facilitându-le comunicarea prin schimbul de opinii şi cunoştinţe adecvate unui nivel de cultură pe măsura celui mai mare poet român - Eminescu.

STRATEGIA DE FORMARE CONTINUĂ A BIBLIOTECARILOR DIN SISTEMUL NAŢIONAL DE BIBLIOTECI

2011-12-28T13:52:00.000+02:00

Mariana Harjevschi

Recent, luni, 26 decembrie 2011, Asociaţia Bibliotecarilor din R.M., împreună cu Catedra de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională (BAI) a Universităţii de Stat din Moldova a avut o întrevedere cu Dl. Boris FOCSA, Ministrul Culturii şi Dna Olga Bîrlad, şef Direcţia Programe Naţionale din cardul Ministerului Culturii. La această întrunire au participat reprezentanţi din partea instituţiilor menţionate, printre care menţionăm: Ludmila Costin, preşedinte ABRM, dr. Nelly Turcan, prodecan, Facultatea Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, USM, Ludmila Corghenci, vicepreşedinte ABRM şi Mariana Harjevschi, vicepreşedinte ABRM.

Subiectele discutate în cadrul întrunirii s-au referit la strategia de formare continuă a bibliotecarilor din sistemul naţional de biblioteci propus de Catedra de Biblioteconomie şi Asistenţă Informaţională, în cooperare cu ABRM, precum şi la mecanismul de desfăşurare a procesului de formare profesională.

Ministerul Culturii, a salutat propunerea de a organiza cursuri dе formarе profеsională соntinuă în сadrul Сеntrului dе Formarе Сontinuă a Univеrsităţii dе Stat din Moldova şi de a sprijini această iniţiativă în cooperare cu reprezentanţii administraţiei рubliсe loсale. Totodată şi Ministerul Educaţiei a asigurat deschidere şi bunele intenţii spre colaborare.

Mentionăm că prin coincidenţă, această întrunire a fost parte a proiectului Publika TV "O zi cu Publika.md". Pentru a vizualiza secvenţe de la această întîlnire accesaţi: http://www.publika.md/video-cum-se-desfasoara-o-zi-de-munca-a-ministrului-culturii--boris-focsa--aflati-la-o-zi-cu-publika-md_633631.html

Pe parcurs, revenim cu detalii privind subiectele cursurilor de perfecţionare şi recalificare, precum şi orarul desfăşurării acestora.

Vă încurajăm să urmariţi şi informaţiile ce vor aparea pe site-ul ABRM la acest subiect.

PENTRU BIBLIOTECARI URARE

2011-12-28T09:31:00.000+02:00

FELICITARE LA 20 DE ANI ABRM

2011-12-27T09:28:00.000+02:00

Doresc şi eu nespus de tare
Să vă felicit cu-această sărbătoare,
O sărbătoare cu mireasmă de gutui,

Cu-a crizantemelor culoare aurie.
Din patrea mea un sincer mulţumesc,

şi toată dragostea eu v-o doresc.

Un cer senin şi pace-n casa Dumneavoastră,

Copii fericiţi şi sănătoşi să vă crească.

S-aveţi mereu o inimă curată

şi cinstea Dumneavoastra fie-vă-nălţată,

Orice sărbătoare, aniversare

Să v-aducă mai mult soare
Chiar de-i greu şi e răcoare
Pe drumul vieţii trecătoare~!!!~

Larisa Negru or. Ungheni

IN MEMORIAM: LEONIDA LARI

2011-12-23T08:58:00.000+02:00

Larisa UNGUREANU

În ziua,când distinsa poetă a fost petrecută pe ultimul drum, la Filiala „Târgovişte” a avut loc o Oră de lectură din poezia Leonidei Lari.

După ce am revenit de la cimitir, am invitat pe toţi cititorii care se aflau la acea oră în incinta bibliotecii, să participe la un recital de poezie. Erau elevi, studenţi care au lăsat cărţile, studiul lor şi s-au apropiat de stendul pe care au fost expuse cărţile Leonidei Lari, adică, aflate în fondurile bibliotecii „Târgovişte”. Ne-am amintit cu toţii de anii de glorie, când Leonida Lari a participat la redeşteptarea naţională, a mobilizat masele în luptă cu totalitarismul sovietic, a îmbărbătat mulţimea de oameni de la diverse mitinguri, făcându-i să creadă în adevărul istoric şi în izbândă.

Leonida Lari (Liubov Tuchilatu) s-a născut la 26 octombrie 1949, în satul Bursuceni, raionul Sângerei, şi a decedat la 11 decembrie 2011, Chişinău. A fost poetă, publicistă, politiciană şi militantă pentru reunirea Basarabiei cu România. Leonida Lari s-a aflat printre fruntaşii Mişcării de eliberare naţională din Republica Moldova în perioada 1988-1991. A fost deputat în Sovietul Suprem al URSS şi în Parlamentul României. A scris poezii din anii de şcoală. A debutat la revista „Nistru”. A editat mai multe cărţi de poezie, inclusiv, poezii pentru copii. O poezie pe care o ştiu mulţi copii se numeşte „Pâinea”. Cu plăcere a fost citită, pe rând, de trei copii. Fiecare a citit câte o strofă.

Să nu arunci, copile,
Pâinea jos nicicând
Că undeva, departe,
Plânge-un copil flămând.

Şi cată-un colţ de pâine
Prin urne-nfrigurat,
Şi dacă nu-l găseşte
Adoarme-nlăcrimat.

Şi-n somn ce i se-arată,
Tu să-ţi închipui poţi?
Pământul ca o pâine
Ce-ajunge pentru toţi!

La Ora de lectură din 13 decembrie au fost spuse mai multe poezii din opera Leonidei Lari. Aşa, lângă modesta expoziţie, au răsunat versurile: Dulcele foc, Mica sirenă, Daimonul meu, Lui Ovidiu, Moldova şi alte poezii.

Participanţii la Ora de lectură au rămas adânc impresionaţi de acest moment poetic. Regretau că nu au cunoscut-o în viaţă, dar fiind şi vârsta lor, dar fiecare din cei prezenţi au auzit de Leonida Lari, unora le-au vorbit profesorii la şcoală, alţii i-au citit cărţile. În încheiere, a urmat un moment de reculegere În Memoria Leonidei Lari.

Noul proiect al Codului Etic IFLA

2011-12-21T12:01:00.000+02:00

Noul proiect al Codului Etic pentru bibliotecari propus de IFLA

http://www.ifla.org/en/news/ifla-code-of-ethics-for-librarians-draft

Prezentarea volumului “Simbolurile naţionale ale Republicii Moldova”

2011-12-20T11:54:00.000+02:00

Liliana JUC,

şef oficiu copii

filiala “Târgovişte”

Cartea dedicată simbolurilor naţionale ale Republicii Moldova a fost elaborată sub egida Instituului de Studii Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. La 7decembrie 2011, volumul a fost prezentat la Biblioteca «Tărgovişte», avându-i ca invitaţi pe: Victor Juc, doctor în filosofie, Institutul Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM, Constantin Manolache, doctor în politologie, Mihai Adaugi, doctor în istorie, Ion Xenofontov, doctor în istorie, cercetători ştiinţifici la Institutul de Studii Enciclopedice al AŞM. Participanţi la prezentarea de carte - elevi de la Liceul Dante Alighieri, Şcoala Polivalentă Nr. 9, precum şi profesori de istorie, alte persoane interesate de istoria neamului.

Acest volum documentar-ştiinţific are un conţinut variat, incluzând mai multe elemente ale simbolisticii naţionale - drapele, steme, imnuri, sigilii, monede, precum şi câteva tipuri de vestimentaţie. Introducerile compendiare sunt precedate de istoricul apariţiei şi adoptării emblemelor statale respective. Materialul este prezentat într-un limbaj inteligibil, ce nu abundă în termeni ştiinţifici, fapt ce facilitează lectura cititorului fără pregătire istorică. Capitolele desăvârşite prin surse imagistice, fotografii, anexe (cu indicarea exactă a adreselor de conservare), ajută la formarea unei impresii adecvate despre subiectele şi obiectele tratate. Multe aspecte din carte sunt redate în premieră, cititorul va găsi o trecere în revistă a evoluţiei stemelor, drapelelor, distincţiilor de stat (ordine şi medalii), a istoricului monedei Ţării Moldovei, a însemnelor heraldice şi vexilologice ale Forţelor Armate şi cele ale Vămii etc.

Simbolurile sunt abordate în plan istoric şi sub aspectul contemporaneităţii. Autorii au reuşit să creeze un tablou coerent şi clar al genezei însemnelor tratate, cu indicarea originilor şi a condiţiilor în care au apărut şi evoluat. Volumul comportă o încărcătură patriotică şi civică, el cultivă un respect conştient faţă de simbolurile formatoare ale persoanei, fiind o lucrare de o mare utilitate şi reală notorietate pentru publicul cititor.

CONTRIBUŢIA BIBLIOTECII "LIVIU REBREANU" LA PROCESUL DE FORMARE CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE

2011-12-07T09:11:00.000+02:00

Elena CEBOTARI, director, Filiala "Liviu Rebreanu"

Formarea cadrelor didactice reprezintă o prioritate a sistemului naţional de învăţământ. În acest context Biblioteca Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei şi catedra Educaţie lingvistică şi literară în colaborare cu Biblioteca "Liviu Rebreanu" au organizat masa rotundă "Rolul asistenţei informaţionale a bibliotecii — o sinteză între cunoaştere şi acţiune".

Gazda întâlnirii, Elizaveta Globa, şefa bibliotecii, a ţinut să sublinieze că biblioteca nu este un scop în sine, scopul bibliotecii sunt cititorii cu nevoile lor informaţionale. Prin activitatea sa de cercetare biblioteca a elaborat Suportul informaţional şi metodologic în care sunt incluse articolele personalului ştiinţifico-didactic al Institutului. De asemenea biblioteca a elaborat Pachetul actelor legislative visavi de sistemul de învăţământ, sfera ştiinţă şi inovare, doctorantură, legislaţia muncii, salarizare. Suportul este util cadrelor didactice în activitatea de formare profesională, în obţinerea şi confirmarea gradelor didactice, iar masteranzilor şi doctoranzilor — în pregătirea lor în calitate de cadre ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice de înaltă calificare. Întru completarea celor relatate a fost prezentată expoziţia de documente ce ţine de studierea limbii şi literaturii române.

Prezentă la masa rotundă dr. în pedagogie, conf. univ, Maria Suruceanu a apreciat înalt activitatea bibliotecii în susţinerea informaţională a cadrelor didactice şi şi-a prezentat două apariţii editoriale "Limbajul pedagogic: compendiu metodologic" şi "Valenţele pedagogice ale limbajului: aspecte metodologice", care speră că le va deveni un suport util în activitatea didactică.

Elena Cebotari, directorul Bibliotecii "Liviu Rebreanu" a trecut în revistă aspectele relaţiei de parteneriat cu Biblioteca şi catedrele institutului, în special catedra Educaţie lingvistică şi literară (şef catedră Ştefania Isac, dr. conf. univ.) cu care are o colaborare mai strânsă.

Pe parcursul colaborării (2008-2011) noastre la biblioteca "L. Rebreanu" au fost organizate 50 de vizite colective ale cadrelor didactice ceea ce a constituit peste 1000 de persoane. Cu participarea cadrelor didactice au fost organizate simpozioane, conferinţe, lansări şi prezentări de carte, întâlniri cu scriitorii, mese rotunde etc. Biblioteca a asigurat stagierea bibliotecarilor şcolari organizând activităţi specifice domeniului biblioteconomic.

Pentru a oferi asistenţă informaţională la un nivel înalt, biblioteca îşi completează permanent colecţia din domeniul ştiinţelor educaţiei, a elaborat un fişier tematic cu descrieri analitice a celor mai solicitate subiecte din domeniu, oferă facilităţi de procesare text, printare, scanare, extinde programul de lucru conform solicitărilor etc.

În contextul aniversării 575 de ani ai Chişinăului a vorbit despre participarea Bibliotecii Municipale la procesul de cercetare şi valorificare a trecutului şi prezervarea prezentului capitalei noastre. Au fost prezentate ediţiile elaborate de Biblioteca Municipală: "Chişinăul în literatură", "Chişinăul din amintire", aut. Iurie Colesnic, "Timp şi istorie", aut. Iurie Colesnic şi "Creatori de ex-libris basarabeni: mic dicţionar". Cu recunoştinţă pentru colaborarea de durată a fost oferită Bibliotecii IŞE volumul "Chişinăul din amintire".

Profesorii şi bibliotecarii prezenţi la activitate s-au integrat în tema discuţiei: Vera Nedelco, şefa bibliotecii gimnaziului Novoselovca, Taraclia a accentuat lipsa literaturii de strictă necesitate pentru procesul educaţional; Maria Mocanu, şefa bibliotecii Liceului "Ştefan cel Mare", s. Taraclia, Căuşeni a menţionat că datorită proiectelor şi prin intermediul voluntarilor a reuşit să amelioreze situaţia la capitolul completarea colecţiilor; Inga Sorocean, profesoară de limbă şi literatură română la Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei a calificat ca foarte utilă această activitate şi a apreciat efortul dnei Globa la identificarea, selectarea şi ordonarea materialului factografic în sprijinul cadrelor didactice.

ÎNTÂLNIRE DE SUFLET: PENTRU CEI CU INIMA ROMÂNĂ, DEDICATĂ ZILEI DE 1 DECEMBRIE – SĂRBĂTOAREA NAŢIONALĂ A ROMÂNILOR, LA BIBLIOTECA „TRANSILVANIA”

2011-12-05T09:14:00.000+02:00

Tatiana DONŢU, Filiala „Transilvania”

Ziua Naţională a României este o zi care ne cheamă la meditaţie, o zi în care ne amintim cu mândrie de faptele celor care, mânaţi de dragostea de neam şi ţară, au luptat de-a lungul veacurilor pentru binele românilor de ieri, de azi şi de mâine. 1 Decembrie 1918 reprezintă momentul creării României Mari, încununând luptele duse de-a lungul timpului pentru unitate naţională.

Pătrunse de fiorii unui patriotism cu puternice reverberatii în memorie, sufletele perechi de pe cele două maluri ale Prutului s-au întâlnit joi, 1 decembrie, în Aula Bibliotecii „Transilvania”, cu aceeasi nestrămutată credintă în reîntregire, pentru un emotionant recurs la memorie profesorii, elevii au tinut să respire acelasi aer românesc, împreună cu protagoniştii filmului derulat despre Unire, în cadrul Clubului discuţional Logos. O impresie deosebită au lăsat-o elevii claselor a X-XII-a de la Liceul „Gaudeamus”, coordonati de profesorii Tatiana Doibani şi Pavel Cerbuşca, acestia reconfigurând o hartă a României tricolore, respectând cronologia evenimentelor, a personalitătilor vremii şi a documentelor emise.

Dacă imnul national „Desteaptă-te române”, întonat la începutul întâlnirii din aulă, era firesc să producă emoţie, cântecele „Treceti batalioane Carpaţii”, „Fiii lacrimilor tale”, „Baladă pentru Basarabia”, „Cântec despre Bucovina” şi „Jurământ pentru Ardeal” au răscolit de fiecare dată sufletele celor prezenţi.

S-a cântat şi s-a dansat româneşte, o contribuţie la „starea de bine” având-o şi Olga Şimon, Ina Baciu, Ana Gabor, Irina Petrici, Aliona Ţurcanu etc., cu mesajele sale, precum ar fi: “Ziua în care s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I. Unirea trebuie înfăţişată totdeauna, potrivit adevărului istoric – ca urmare firească a unei pregătiri istorice de sute de ani, în cursul cărora acest popor de eroi şi mucenici a izbutit să-şi apere cu uimitoare stăruinţă “sărăcia şi nevoile şi neamul”, rămânând împotriva tuturor năvălirilor barbare şi vremelnicelor stăpâniri străine, în cea mai strânsă legătură cu pământul strămoşesc în care, ca într-un liman de mântuire, şi-a putut adăposti traiul de-a lungul vremilor de urgie”, ori “Astfel, statul român, întregit în forma lui de astăzi, trebuie preţuit ca unul dintre cele mai statornice, având temeri adânci şi nezguduite în alcătuirea geografică a pământului strămoşesc, în firea poporului român, şi în trăinicia lui nepilduită, în legăturile lui sufleteşti întărite prin unitatea aceluiaşi grai, aceleaşi credinţe, aceloraşi datini şi obiceiuri, în asemănarea nedesminţită a întocmirilor şi aşezămintelor moştenite din bătrâni şi, mai presus de toate, în puterea morală a conştiinţei naţionale, fără de care ar fi şubrede şi nesigure toate celelalte temeiuri”, a relatat inimoasa profesoară de la Liceul „Gaudeamus”, Tatiana Doibani, în incursiunea sa de început al activităţii.

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte, sacrificii umane şi materiale pentru făurirea statului naţional unitar. Acest proces istoric, desfăşurat pe întreg spaţiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca şi evenimente cardinale în istoria poporului roman. Unirea a fost, de-a lungul veacurilor, visul de aur al poporului român şi „cheia de boltă” a României, ca stat întreg, liber si independent. Epopeea Unirii românesti se confundă cu însăsi existenta poporului român, un mileniu si jumătate, unirea tuturor românilor reprezentând marele ideal întemeia pe realităţile entice, economice şi culturale. Memorabile rămân cuvintele spuse la Alba Iulia în anul 1918, anul Marii Uniri, de către bătrânul Gheorghe Pop de Băseşti: „Lăsaţi-vă pătrunşi fraţilor de fiorii sfinţi ai acestui strălucit praznic naţional şi în cea mai deplină şi frăţească armonie să clădim temeliile fericirii noastre viitoare”.

Lecţia de istorie s-a încheiat cu fotografii, cea mai mare parte a elevilor dorind ca amintire o poză de la eveniment. S-a sărbătorit aşa cum se cuvine această zi, în memoria moşilor şi strămoşilor noştri, şi s-a spus cu mândrie că suntem români! La mulţi ani românilor de pretutindeni!

VERNISAJ DE PICTURĂ LA BIBLIOTECA "TRANSILVANIA" DIN CHIŞINĂU

2011-12-02T09:07:00.000+02:00

Tatiana DONŢU,

şef oficiu, Filiala „Transilvania”

La Biblioteca „Transilvania” la 30.11.2011 a fost lansată o expoziţie de pictură şi grafică Moldova - Patrie de dor… Ediţia a II-a. Pinacoteca, din cadrul prestigioasei instituţii chişinăuiene, a primit 12 de lucrări din opera pictorului Aurel Bonta. Lucrările prezentate exprimă natura şi locuri dragi din viaţa artistului de la copilărie până la maturitate.

Născut la 19 februarie 1959 în Chişinău, a studiat arta plastică şi decorativă la Colegiul Urban de artă aplicativă nr.1, Chişinău, a absolvit Facultatea de Arte a Universităţii de Stat de cinema şi de televiziune Sankt Petersburg. Este membru al Asociaţiei Internaţionale a Artiştilor Plastici AIAP din cadrul UNESCO. A debutat în 1977, 1980, participînd apoi la diferite expoziţii din Moldova. A vernisat expoziţii, precum: Autumnala, Salonul de primăvară, Hramul oraşului Chişinău, 1 decembrie – Ziua Naţională a României, Chişinău de ieri şi de azi etc.

Expoziţia personală Moldova Patrie de dor…, ediţia I a fost expusă la Biblioteca Ştiinţifică Andrei Lupan AŞM, iar cea dea a II-a ediţie a fost expusă la Biblioteca “Transilvania”, filială a BM “B.P. Hasdeu”. Exersînd în domeniul graficii, a ajuns la performanţe remarcabile. Prin actuala expoziţie, Aurel Bonta îşi prezintă diversitatea temelor şi modalităţilor de exprimare artistică. Curiozitatea şi dorinţa de evadare din griul cotidian a îndemnat să vină la activitatea sus numită un numeros public. Prezentarea expozitiei a fost facută de Oleg Cojocaru, artist plastic şi curator al expoziţiei care a apreciat strădania, entuziasmul şi valoarea lucrărilor expuse şi la această ediţie.

"Bine aţi venit în pridvorul sufletului meu" au fost cuvintele cu care Oleg Cojocaru, moderatorul Pinacotecii, şi-a întîmpinat oaspetii!
"Din marea majoritate a tablourilor expuse se desprinde dragostea faţă de natura şi meleagurile natale”, a mai precizat plasticianul.

Artistul plastic Nicolae Baciu, prezent la eveniment, a menţionat că arta lui Aurel Bonta ne arată natura din aşa punct de vedere, pe care nu o observăm, ne grăbim, ne interesează altceva, alte probleme. Necătând la faptul că sunt picturi în alb-negru, dar impresionează, că mesajul simţit de pictor se transmite celor ce privesc lucrările. Am remarcat printre cei prezenţi pe Ştefan Popa, profesor la Colegiul de Arte Plastice “Alexandru Plămădeală”, care a menţionat, că prin motive simple, cu mijloace simple ne redă căldura şi măreţia naturii.

La eveniment au fost prezenţi prieteni, colegi, profesori, elevi, părinţi, iubitori de artă, care au admirat frumoasele lucrări. Aceste opere de artă au frapat, alintat privirile vizitatorilor cu frumuseţea, originalitatea, măiestria lor. A fost o încercare de a reda frumuseţea naturii prin culoare, penel. Multe urări de bine pe plan profesional, dar şi personal i-au fost adresate talentatului pictor. Printre cei care au luat cuvîntul a mai fost Lilia Grosu, poeta, care a menţionat că picturile abundă de culoare, cuget, fantezie, măiestrie, că are har de la Dumnezeu. Artistul Sandu Aristin Cupcea a rostit poezii patriotice de Adrian Păunescu, fiind în preajma Marii Sărbători ai românilor, 1 Decembrie,.

Aurel Bonta este un artist plastic pentru care pictura înseamna a vedea în spatele lucrurilor frumosul.

CONFERINŢA DE TOTALIZARE A PROGRAMULUI „CHIŞINĂUL CITEŞTE O CARTE”

2011-12-01T09:22:00.000+02:00

Zinaida BILEAC

Şef oficiu, Filiala „Transilvania”

La 23 noiembrie 2011 filiala „Transilvania” a găzduit conferinţa de totalizare a Programului „Chişinăul citeşte o carte”, vis-à- vis de cartea scriitorului, pedagogului, doctorului în psihologie, directorului Liceului „Prometeu” Aurelian Silvestru „Cel rătăcit”.

Moderator al Conferinţei a fost criticul literar Vitalie Răileanu. Prezenţi la activitate au fost academicianul, scriitorul, istoricul literar Nicolae Dabija, profesori, bibliotecari, precum şi numerosul public chişinăuian, care a lecturat cartea propusă. Nicolae Dabija a menţionat, că este prieten din anii studenţiei cu autorul romanului Cel rătăcit, a dat curs amintirilor din anii trecuţi. Moderatorul a menţionat, că programul a ajuns la a 7-a ediţie. Anul acesta este cel mai „rodnic” cu cele mai multe acţiuni de promovare. Impresiile cititorilor vor fi publicate în revista „BiblioPolis”.

„Cel rătăcit” este un roman interesant cu abordarea multor probleme, tinerii au ce medita din acest roman…

„Vom deveni o ţară prosperă, când se va citi mult”, acestea fiind unele dintre multiplele referiri, relatate la conferinţă. La conferinţă au participat 97cititori ai filialelor BM „B.P. Hasdeu”. Ei au mărturisit, relatat impresiile despre romanul „Cel rătăcit, adresând totodată şi întrebări scriitorului.

Nosatâi Inga de la Liceul „Iulia Hasdeu” a menţionat că lupta pentru valorile umane credinţă, dragoste, prietenie, toleranţă este o datorie a fiecărui om...

Şimon Olga de la Liceul „Gaudeamus” a asaltat cu întrebări scriitorul „Cum a procedat Dumnezeu sacrificând pe fiul său”?, la care a primit răspunsuri pe potriva aşteptărilor.

Profesoara de limba şi literatura română de la Liceul „Gaudeamus”, Alexandra Tănase a spus, că romanul pentru ea a fost dificil, alcătuit din multe patrăţele, unde predomină subiecte axate pe religie. Este un roman pentru tineri, care sunt mai realişti şi mai puţin visători, se citeşte cu sufletul la gură, este un portal între bine şi rău. Omul are nevoie de lumină ca să nu cadă în întuneric.

Autorul a primit mesaje de la cititori cu urări de sănătate, să scrie mai multe romane şi să ne bucure cu volumul 2 al romanului „Cel rătăcit”.

„Acest program are o deosebită valoare, e o mare sărbătoare astăzi să fim aici alături de Aurelian Silvestru, a scris o carte necesară societăţii”, a relatat, criticul de artă Lidia Ungureanu.

Aurelian Silvestru a mulţumit tuturor celor prezenţi şi speră că nu vom rămâne analfabeţi, lecturând tot mai multe cărţi. La final autorul a donat Filialei „Transilvania” mai multe titluri ale cărţilor sale şi autografe celor prezenţi la conferinţă.

SĂPTĂMÂNA UŞILOR DESCHISE LA BIBLIOTECA "LIVIU REBREANU"

2011-12-01T00:10:00.001+02:00

Elena CEBOTARI, director,

Filiala „Liviu Rebreanu”

Programul Săptămâna Uşilor Deschise, ediţia 2011 a avut ca scop extinderea parteneriatelor, promovarea valorilor instituţiei, atragerea noilor cititori şi organizarea activităţilor consacrate aniversării a 575 de ani ai Chişinăului.

Din motive obiective, tutelarii de la Bistriţa-Năsăud n-au putut fi prezenţi în această perioadă, astfel o parte din activităţi cu participarea patronilor noştri spirituali au fost realizate în luna octombrie. În zilele de 17-18 octombrie în cadrul bibliotecii s-au desfăşurat un şir de evenimente de importanţă majoră pentru comunitatea chişinăuiană. Un grup de scriitori şi bibliotecari de la Bistriţa-Năsăud, precum şi cantautorul Florin Săsărman, conduşi de directorul Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud Oliv Mircea au participat la un program complex ce a inclus o conferinţă, lansări de carte, lecturi publice şi un recital muzical susţinut de cunoscutul cantautor.

Cu lansări de carte s-au produs scriitorii: David Dorian - Exerciţii de respiratie - Editura TipoMoldova 2011, Mircea Măluţ - Fragmente din monografiile imperiului, Editura TipoMoldova 2011, Victor Ştir - Alcool şi sânge - Editura Karuna 2010. În acest context au fost lansate şi publicaţiile bibliotecii noastre biobibliografiile Aureliu Busuioc şi Alexandru Donos.

În continuare, scriitorii Vasile Dâncu, David Dorian, Mircea Măluţ, Traian Parva Săsărman, Victor Ştir şi Flore Pop au susţinut lecturi din cărţile proprii.

La activitate au participat şi scriitorii noştri Renata Verejanu, Nicolae Rusu, Vlad Zbârciog, Iulian Filip, care şi-au prezentat noile apariţii editoriale. A fost prezent şi graficianul Valeriu Herţa, coautorul volumului recent apărut Creatori de ex-libris basarabeni: mic dicţionar. Recitalul muzical Pe muchie de cuţit susţinut de Florin Săsărman a constituit un moment deosebit în desfăşurarea activităţii. Pe final de eveniment Oliv Mircea, critic de artă, a susținut conferinţaTensiunea etic-estetic – avantajele artistului din est, în care a prezentat viaţa şi opera pictorului Horia Bernea şi a sculptorului Vasile Gorduz, ambii născuţi în Basarabia, dar care s-au realizat ca artişti în România.

Săptămână propriu-zisă a avut un program variat de manifestări adresate tuturor categoriilor de utilizatori: conferinţă, discuţii, recitaluri, expoziţii şi prezentări de carte şi colecţii, excursii ghidate etc.

O amplă activitate culturală organizată pentru partenerii noştri fideli — Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Conferinţa Splendorile netrecătoare ale limbii române a întrunit profesori de limbă şi literatură română din întreaga republică precum şi profesori de la Catedrele Limbă şi literatură română de la liceele G. Călinescu şi Al.I. Cuza împreună cu discipoli. A susţinut o prelegere cunoscutul lingvist, scriitor, traducător Vlad Pohilă care a vorbit despre netrecătoarele splendori ale limbii române. Artista emerită Ninela Caranfil a adus un omagiu limbii române susţinând un recital din creaţia poeţilor Lucian Blaga, Mihai Eminescu, Dumitru Matcovschi, Grigore Vieru, Leonida Lari, Adrian Păunescu, Nicolae Dabija, Petru Cărare ş.a. Un ecou al întîlnirii a fost versul consacrat inconfundabilei actriţe de profesoara de la LT Popeştii de Jos, Drochia Anastasia Munteanu. Profesorii la rândul lor şi-au mărturisit dragostea faţă de limba şi literatura română, precum şi dorinţa de a transmite elevilor adevărata valoare şi frumuseţe a limbii materne. Informaţia despre această frumoasă activitate a fost difuzată de postul de televiziune Moldova 1 la Mesager Stop cadru la 27.11.2011.

Un public numeros care a manifestat nu numai o prezenţă impunătoare, dar şi o antrenare activă în multe activităţi l-a constituit militarii de la Departamentul carabinieri al MAI – noii noştri parteneri. Tinerilor le-au fost prezentate cărţile: Centrul istoric al Chişinăului la începutul sec. al XXI-lea, Chişinăul în literatură; prezentare PowerPoint Chişinău: trecut şi prezent şi lecţia bibliografică Cartierul Poşta Veche: locuri şi oameni.

Cu nişte momente mai puţin cunoscute din viaţa lui Liviu Rebreanu (În Chiuza - satul natal al lui Vasile Rebreanu, tatăl viitorului mare scriitor - în apa de la botez, se lăsa un creion. Părinţii doreau astfel, simbolic, un alt viitor decât al lor, un alt destin, precum să-şi croiască viaţa prin scris/citit) s-a început prezentarea biografică consacrată aniversării a 126 ani de la naşterea marelui prozator. Tinerilor le-a fost prezentată şi colecţia de carte a operelor lui Liviu Rebreanu, cât şi cărţile despre viaţa şi activitatea marelui scriitor.

Sub genericul Liviu Rebreanu — prozator exponenţial al lumii româneşti (prezentare biografică, expoziţie de carte, proiecţie film Casa muzeu Liviu Rebrenu) s-a desfăşurat întâlnirea cu tinerii de la Colegiul de Transport.

În ultimii ani Ziua Bibliografiei coincide cu Săptămâna Uşilor Deschise, astfel o zi din program este consacrată acestui eveniment. Ziua Bibliografiei sub semnul aniversării 575 ani ai Chişinăului a avut un program complex ce a inclus: o zi de informare, o lecţie bibliografică, o revistă bibliografică şi prezentarea expoziţiei Ediţiile bibliografice ale BM în colecţia Bibliotecii Liviu Rebreanu.

Ziua de informare Prezenţe francofone în colecţia bibliotecii, a fost destinată profesorilor de limbă franceză de la IŞE. Au fost prezentate colecţiile: L' art et les grandes civilisations; Dictionnaire des litteratures de langue francaise: Auteurs et Oeuvres, Histoire de La France et les Francais, La France, Explorons, Ils ont fait l'histoire du monde, Plaisir de creer etc. Totodată în cadrul acţiunii au fost prezentate şi noile apariţii editoriale din domeniul ştiinţelor educaţiei şi de specialitate (Literatura franceză: comentarii şi interpretări de texte, Lecture, langage et expression, Bienvenue! Manual de limba franceză – nivelurile A1, A2, B1, B2 etc).

Pentru lecţia bibliografică Cartierul Poşta Veche: locuri şi oameni am cercetat diverse surse informaţionale pentru a elabora un material integru ce ar include cele mai importante date şi evenimente din istoria cartierului, apariţia lui, instituţii existente, străzi, personalităţi ce locuiesc la Poşta Veche, Poşta Veche în literatură etc. Lecţia bibliografică a fost prezentată elevilor claselor a XII-a de la liceul G. Călinescu, care însoţiţi de profesoara de istorie Tatiana Mereacre au fost vădit interesaţi de materialul expus. Această lecţie a mai fost prezentată şi unui grup de militari de la Departamentul carabinieri al MAI, care pentru un an şi-au legat destinul de Poşta Veche.

Revista bibliografică Publicaţii consacrate Chişinăului a inclus în primul rând publicaţiile elaborate de Biblioteca Municipală, cât şi lucrările despre Chişinău existente în colecţia bibliotecii.

Variată a fost programa destinată micuţilor şi elevilor claselor primare de la instituţiile preşcolare şi şcolare din cartier: matinee, recital de poezie, discuţii, oră de poveste, oră de lectură, prezentarea expoziţiilor de documente.

La ora poveştilor Legenda Chişinăului au participat copiii de la grădiniţa nr. 196 (gr. Buburuzele), însoţiţi de Dubiţa Raisa. Copii au fost entuziasmaţi să cunoască legenda apariţiei oraşului, le-au fost prezentate imagini din diversele documente pe care biblioteca le deţine, au fost integraţi într-o discuţie despre Chişinău. Copiii fiind foarte activi au răspuns la întrebări precum: care sunt sectoarele Chişinăului, în ce sector ei locuiesc, ce monumente istorice cunosc etc. Tot aici a fost prezentată expoziţia de desene Prin oraşul meu realizată de cititorii bibliotecii.

Copiii de la grădiniţa nr. 160 (gr. 9 şi gr 10) au prezentat un matineu sub genericul A ruginit frunza din vii, dirijaţi de Railean Galina şi Stratan Cristina, unde au recitat poezii şi cântece despre toamnă, cum ar fi: Dulce-i toamna cu bobiţe, Vine toamna, A venit toamna la noi, Şi iarăşi e toamnă, Nu mai sunt pe luncă flori, Sfârşit de toamnă, Vântul toamnei, Se duc păsărelele, A ruginit frunza din vii ş.a.

Recitalul de poezii Culorile toamnei a fost prezentat de copiii de la grădiniţa nr. 196 (gr. Alunelul), conduşi de Victoria Simiţari.

Vrem oraşul verde — acesta a fost mesajul pe care copiii de la grădiniţa nr. 159, dirijaţi de Negura Lucia, l-au transmis prin matineul cu genericul În poiana din pădure, afirmându-şi dorinţa de a avea un oraş verde şi curat prin poeziile: Copăcelul, Salvăm planeta Pământ, În pădurea de stejari, Confesiunea planetei Terra, Copacii sfidători ş.a.

Preşcolarii de la grădiniţa nr. 159 (educatoare Brodeseo Raisa) făcând primii paşi în bibliotecă, au fost provocaţi la o discuţie În lumea cărţilor. Cei mici au aflat ce reprezintă o bibliotecă, ce este cartea, ce putem gasi într-o carte, despre ce ne învaţă cărţile, regulile de păstrare a cărţilor, rolul cărţii în viaţa lor, de ce cartea ne este prieten drag etc.

Pentru elevii claselor primare de la liceul G. Călinescu (profesoarele Ciupercă Lilia şi Vicol Nina) s-au organizat vizite colective cu genericul Bine aţi venit în paradisul cărţilor şi Popas într-o bibliotecă, unde au fost prezentate colecţiile de cărţi pentru copii şi noua colecţie multimedia PitiCLIC, cei mai bun pentru copii din multimedia pentru ai ajuta să înveţe, pentru a se deschide către lume.

Ora de lectură Călătorii minunate prin pagini de carte: Chişinău 575 şi discuţiile File din istoria Chişinăului au fost consacrate aniversării 575 de ani ai Chişinăului, participanţii fiind elevii claselor a I-a de la liceele Al.I. Cuza şi G. Călinescu, împreună cu profesoarele Derevenco Tatiana, Cricovan Silvia, Canţer Tamara şi Vicol Nadejda. Elevii au fost integraţi într-o discuţie despre Chişinău, aflând despre originea, istoria şi cultura oraşului. Copii s-au dovedit a fi adevăraţi erudiţi şi au răspuns la un şir de întrebări despre oraşul natal.

S-a integrat frumos în atmosfera săptămânii expoziţia Croşeta şi mărgeluşa în mâinile începătorilor cu lucrări realizate de copiii de la Centrul Republican pentru Copii şi Tineret ARTICO, adunând mulţi admiratori printre cititorii bibliotecii.

Informaţia despre organizarea şi desfăşurarea activităţilor în bibliotecă a fost plasată zilnic pe blogul bibliotecii, unde ne puteţi urmări la adresa www.bibliotecarebreanu.blogspot.com.

Impactul programului Săptămâna Uşilor Deschise, ediţia 2011.

În cadrul săptămânii au fost organizate 19 vizite colective (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Departamentul carabinieri al MAI , liceele G. Călinescu şi Al.I. Cuza, Colegiile de Transport şi de Ecologie, Grădiniţele nr. 159, nr. 160 şi nr. 196) cu participarea a 451 persoane.

În această săptămâna, pe parcursul desfăşurării programului, au fost înscrişi 356 de cititori noi şi înregistrate 1601 vizite. Numărul de împrumuturi constituie 6245 documente.

Au fost organizate 20 activităţi culturale şi bibliografice la care au fost prezenţi 543 de persoane.

FILIALA CODRU LA ANIVERSARE - 50 ANI

2011-11-30T09:13:00.000+02:00

Ludmila DOGOTARI, şefa filialei Codru

Nu învăţăm pentru şcoală, ci pentru viaţă, iar cînd intrăm în viaţă, în anii bărbăţiei,

şcoala rămîne cu mult îndărăt şi în faţa noastră se găseşte ca

să- i ţie locul şi să ne dea o îndrumare - biblioteca. Emanoil Bucuţa

Fondată în anul 1961 , biblioteca Codru este unicul centru de cultură din cartierul Codru, sectiorul Botanica. Din decembrie 1961 pînă în 1978 a activat în incinta unei case de locuit.

Odată cu deschiderea Casei de Cultură "Orion" biblioteca a fost amplasată într -o incăpere specială destinată bibliotecii., cu o supafaţă de 300 m. Sala de lectură deţine 26 de locuri pentru utilizatori. Numărul utilizatorilor şi volumul fondului de carte a fost divers în diferite perioade de timp.

Şcoala medie nr. 49 avea un număr de 1500 elevi, grădiniţa nr. 103 avea 1100 copii, la Şcoala profesională nr. 4 îşi făceau studiile peste 700 elevi. Combinatul de mobilă "Codru", de la care

vine şi denumirea cartierului avea un număr de 4000 de muncitori. Numărul locatarilor din

cartier era de peste 5000.

Acum cu părere de rău situaţia este cu totul alta. Odată cu închiderea Combinatului de mobilă, s-a micşorat cu mult numărul angajaţilor, a scăzut numărul copiilor de la şcoală şi de la grădiniţă.

La moment, numărul locatarilor este de 3100, din ei 1710 sunt cititori activi ai bibliotecii noastre. Deţinem un fond de 35000 documente. Pe parcursul a celor 50 ani, biblioteca s- a prezentat ca centru de cultură, ce oferă programe de lectură, servicii de informare şi documentare. Oferim tuturor categoriilor de utilizatori accesul liber şi gratuit la informaţie.

În fiecare an organizăm Săptămîna Uşilor Deschise, un program complex de activităţi de promovare a serviciilor şi ofertelor bibliotecii.

Pentru unele categorii de utilizatori biblioteca este nu numai locul unde pot veni să împrumute cărţi, dar este şi un refugiu de la toate problemile cotidiene, este locul unde pot fi ascultaţi, alinaţi.

Noi, echipa bibliotecii primim satisfacţie de la munca prestată, care la prima vedere nu se vede, dar cu timpul dă roade.

... Omul trebue să se îndrepte spre Carte tot astfel cum floarea soarelui se îndreaptă spre soare. Computerul, deşi este cartea cea mai modernă, de căpătîi nu poate fi... Manole Neagu.

Conferinţa Directorilor Bibliotecilor Publice Raionale/Municipale/Orăşeneşti din Republica Moldova (CoDiBiP)

2011-11-29T15:33:00.000+02:00

9 decembrie 2011 va avea loc Reuniunea 2011 a Conferinţei Directorilor Bibliotecilor Publice Raionale/Municipale/Orăşeneşti din Republica Moldova (CoDiBiP) cu genericul Bibliotecarul public moldovean ca obiect şi ca subiect al schimbării. În cadrul Reuniunii 2011 CoDiBiP vor fi trasate priorităţile de activitate ale bibliotecilor publice pentru anul 2012, discutate diverse probleme specifice domeniului, în special problemele care s-au evidenţiat în rezultatele sondajelor sociologice efectuate în ţară, în anii 2010-2011. Discuţiile se vor axa primordial pe profilul bibliotecarului şi toate aspectele ce ţin de ajustarea cunoştinţelor, abilităţilor, comportamentului acestuia noilor realităţi dictate de evoluţia socio-culturală, schimbarea profilului utilizatorului, modernizarea şi implementarea în activitatea bibliotecilor a tehnologiilor de informare şi comunicare şi mişcările care se vor produce în eventualitatea includerii bibliotecilor din Moldova în proiectul Global Libraries al Fundaţiei Gates.

Pentru participare sunt invitaţi directorii bibliotecilor raionale, municipale, orăşeneşti, specialiştii direcţiilor/secţiilor Cultură, responsabili de activitatea bibliotecilor etc.

Întrunirea va avea loc în incinta BNRM (site-ului Alexie Mateevici, blocul nr. 2), Sala de arte, cu începere de la ora 10.00.

DECADA ORAŞUL MEU

2011-11-29T09:31:00.000+02:00

Aliona ŢURCAN, Departamentul „Relaţii cu publicul”

Către Ziua Oraşului, reţeaua Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu” a desfăşurat o serie de manifestări culturale prilejuite acestui eveniment. Promovarea, valorificarea şi concentrarea acestor activităţi, consacrate capitalei, au fost unificate şi sistematizate în cadrul Decadei „Oraşul meu” prin elaborarea unui plan unic al manifestărilor culturale dedicate Decadei. În 2011 s-a desfăşurat al treilea an consecutiv şi a fost consacrat aniversării a 575 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului.

O multitudine diversă de activităţi au fost organizate de filialele BM „B.P. Hasdeu” cu acest prilej: cercetări literare, programe de lectură, manifestări culturale, ore de informare, concursuri de eseuri şi de desen. Cele mai solicitate fiind orele de lectură, concursurile şi prezentările de carte dedicate originii şi istoriei capitalei, despre trecutul oraşului, arhitectură şi locuri ce evocă amintiri, parcuri şi podgorii în suburbiile capitalei.

Una din cele mai reprezentative activităţi organizată la Sediul Central a fost Conferinţa internaţională-aniversară ,,Chişinău –între trecut şi viitor. La această Conferinţă au fost invitate mai multe personalităţi reprezentative din Macedonia, Franţa, România şi Republica Moldova. Cercetătorii prezenţi şi interesaţi de valorile istorice ale Capitalei în comunicările lor au scos şi mai mult în evidenţă importanţa oraşului Chişinău, trecutul şi viitorul acestuia, axându-se pe istorie,cultură, arhitectură, artă etc,

La acest eveniment au fost lansate publicaţiile recente ,,Chişinăul din amintire” şi ,,Timp şi istorie” , autorul fiind scriitorul şi cercetătorul Iurie Colesnic.

Pentru conferinţa jubiliară colaboratorii CID „Chişinău” au pus la dispoziţia publicului cîteva expoziţii ingenioase. Paralel cu expoziţia tradiţională de cărţi despre Chişinău au fost organizate şi expoziţii noi la BM:

*Chişinăul în filatelie (timbre, cărţ ipoştale şi plicuri cu mărci din anul 1990 până în prezent cu referire la Chişinău şi personalităţile notorii);

*Chişinăul în suvenire (obiecte pe suport magnetic, panouri, veselă decorativă,mini-picturi etc.). La evenimentul dedicat aniversării capitalei Republicii Moldova a fost expusă şi moneda de argint Chişinău- 575 de ani de la prima atestare documentară.

*Chişinăul delicios – (produse alimentare: bomboane, prăjituri, torte, salamuri, pârjoale, băuturi, în denumirea cărora era prezent brand-ul „Chişinău”, „capitală” (torta Chişinău, bomboane Chişinău de seară, apă minerală Chişinău, Divin Chişinău fabricate de diferiţiproducători ai Chişinăului: Franzeluţa, Carmez, Bucuria, Aroma, SupermarketeGreen Hills, Fidesco etc ).

O contribuţie deosebită la patrimoniul cultural al chişinăuienelor a fost lansarea antologiei „Chişinăul în literatură” la care au fost invitaţi autorii lucrărilor literare incluse în carte, care au primit în dar câte un volum cu autograf special (ex-libris) din partea BM „B. P. Hasdeu”. Doi actori au citit cu multă tandreţă şi duioşie versuri şi proză dedicate Chişinăului. În acea atmosferă de sărbătoare a avut loc şi premierea câştigătorilor concursului de microeseuri „Chişinăul în 575 de cuvinte”.

O altă activitate, dedicată aniversării a 575 de ani, a fost masa rotundă cu genericul Chişinău - metropolă europeană, organizată de Centrul de Informare Europeană. Temă de discuţie fiind Modernizarea oraşului Chişinău prin implementarea experienţei capitalelor statelor membre UE din Europa Centrală şi Sud-Est, precum Varşovia, Budapesta, Praga, Talinn, Riga şi Vilnius.

Biblioteca Publică de Drept în parteneriat cu Primăria mun. Chişinău a lansat baza de date Monitorul de Chişinău, ce oferă tuturor persoanelor interesate acces gratuit şi liber la textele juridice emise de către autorităţile mun. Chişinău, atât cele aprobate în prezent, cât şi cele retrospective.

În cadrul Decadei „Chişinău, oraşul meu” mai mulţi vizitatori ai filialei „Alba iulia” au avut ocazia să întreprindă o vizită imaginară la cel mai vechi muzeu din Republica Moldova - MUZEUL NAŢIONAL DE ETNOGRAFIE ŞI ISTORIE NATURALĂ, care recent a împlinit 122 ani.

Alte activităţi interesante fiind

• Prezentarea blogului Chişinăul muzical - Filiala de Arte „T. Arghezi”

• Ciclul de întilnire Oameni de arte - Filiala H. Botev

• Ziua de informare Oraşul meu, căldura mea de casă – Filiala M. Costin

• Conferinţa Chişinău-575. Filmele documnetare şi artistice despre trecutul Chişinăului - Filiala Târgovişte

• Oră multimedia Chişinău 2.0: călătorie virtuală prin sectorul Botanica - CAIE

• Expoziţia foto Oamenii Chişinăului - mândria Capitalei – Filiala O. Ghibu

• Конкурс эссе Если б не было на свете Кишинева, попросил бы я создать его у Бога; Лекция Кишинев в картинах художников; Лекция Покров Пресвятой Богородицы – храмовый праздник города Кишинева – Filiala M. Lomonosov

• album CHIŞINĂU în albumul familiei – I. Mangher

• Concursului de poezie Anotimpurile Chişinăului - Maramureş

• Convorbire Chişinăul lui Bernardazzi – A. Mickiewicz

• Masa rotundă Ucrainenii (chişinăuieni) în arhitectura şi cultura Chişinăului – L. Ukrainca.

O formă inovativă de promovare a Decadei „Oraşul meu ” a fost expoziţiile virtuale, iar cele mai specifice fiind:

* Chişinăul văzut de biblioteca „A. Mickiewicz” - expoziţia de fotografii organizată de colaboratorii filialei A. Mickiewicz şi poate fi vizitată pe blogul bibliotecii http://www.flickr.com/photos/filiala_mickiewicz/sets/72157627682634451;

*Chişinăul nocturn văzut de fotograful Egor Tetiushev - expoziția poate fi văzută pe blogul filialei Târgu-Mureş http://bptirgumures.blogspot.com/.

Activităţile culturale organizate în cadrul Decada Oraşul meu (227 manifestări cu 7805 persoane) în comparaţie cu anul trecut (201 activităţi cu 5 052 persoane) au avut un impact benefic asupra participanţilor, familiarizându-i cu istoria capitalei prin personalităţile ei. Activităţile culturale au contribuit la crearea unei imagini veridice, au promovat şi valorificat patrimoniul cultural al municipiului Chişinău.

Astfel, BM „B.P. Hasdeu” fiind apreciabilă cu prezenţa atât în presa scrisă (11 articole), cât şi în mass-media audio-vizuală.

DECLARAŢIA Conferinţei aniversare a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova 16-18 noiembrie 2011, Chişinău

2011-11-28T11:04:00.000+02:00

Preşedintelui interimar al Republicii Moldova

Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova

Domnului Marian Lupu

Prim ministrului Republicii Moldova

Domnului Vladimir Filat

Ministrului Culturii al Republicii Moldova

Domnului Boris Focşa

Ministrului Educaţiei al Republicii Moldova

Domnului Mihail Şleahtiţchi

DECLARAŢIA

Conferinţei aniversare a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova

16-18 noiembrie 2011, Chişinău

Membrii Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova, reprezentanţi ai tuturor tipurilor de biblioteci, reuniţi în cadrul Conferinţei anuale aniversare ABRM, au luat în dezbatere starea actuală a bibliotecilor din republică din perspectiva rolului lor în dezvoltarea societăţii informaţiei şi cunoaşterii, în susţinerea inovării şi progresului social–economic, ştiinţific şi cultural al societăţii.

Marcând, în anul curent, 20 de ani de la lansarea reformei bibliotecare în Republica Moldova şi 20 de ani de la constituirea asociaţiei profesionale, comunitatea bibliotecară reconfirmă importanţa bibliotecilor ca instituţii indispensabile procesului de democratizare şi dezvoltare a ţării prin asigurarea accesului nelimitat la informaţii şi cunoştinţe, tezaurizarea şi valorificarea moştenirii culturale şi ştiinţifice, sprijinirea educaţiei de bază şi a învăţării pe parcursul întregii vieţi, facilitarea incluziunii sociale, economice, culturale a tuturor membrilor societăţii.

Reforma bibliotecară, demarată în anul 1991, a avut ca rezultat transformări semnificative ce ţin de principiile şi modul de funcţionare şi organizare a bibliotecilor din republică: constituirea Sistemului Naţional de Biblioteci, crearea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniu, demararea procesului de informatizare a bibliotecilor, modernizarea, extinderea şi diversificarea serviciilor de bibliotecă bazate pe tehnologii noi de informare şi comunicare, integrarea în sistemul biblioteconomic mondial, realizarea unor proiecte naţionale şi internaţionale cu impact deosebit pentru biblioteci etc.

Apreciind realizările înregistrate în această perioadă, Conferinţa constată, în acelaşi timp, existenţa mai multor probleme stringente cu care continuă să se confrunte instituţiile bibliotecare din republică.

Baza tehnico–materială a bibliotecilor, în deosebi a celor din spaţiul rural, dotarea lor cu echipamente şi tehnologii moderne rămâne mult în urma nivelului reclamat de societatea actuală. Pe parcursul a peste trei decenii în republică practic a fost sistată construcţia edificiilor de bibliotecă. 84% din cele 2940 biblioteci existente sunt amplasate în spaţii adaptate, circa 40 din ele fiind în stare avariată. Multe biblioteci, în special săteşti, nu dispun de mobilierul şi echipamentele necesare, de telefoane, de încălzire în perioada rece a anului.

În pofida rolului atribuit bibliotecilor în edificarea societăţii informaţionale, doar 238 (17,0%) din numărul total al bibliotecilor publice din republică deţin calculatoare, numărul celor conectate la Internet constituind 149 (11,0%). De remarcat şi faptul că multe din aceste calculatoare sunt ineficiente din cauza caracteristicilor tehnice şi software depăşite, iar bibliotecile nu dispun de mijloacele financiare necesare pentru renovarea lor.

Colecţiile multor biblioteci sunt, în mare parte, depăşite fizic şi moral. Alocaţiile bugetare pentru achiziţia de carte nu sunt puse în concordanţă cu necesităţile reale şi cu evoluţia preţurilor pe piaţa editorială, iar practica, atestată în ultimii ani, de optimizare a bugetelor locale din contul surselor alocate pentru biblioteci, reduce şi mai mult posibilităţile lor de dezvoltare. Astfel, rata de înnoire a fondurilor de carte rămâne a fi departe de standardele actuale, în bibliotecile publice constituind în medie 52 de ani (IFLA/UNESCO recomandă o rată de înnoire de 7–10 ani). După mai mult de 20 de ani de la adoptarea limbii de stat şi trecerea la grafia latină, suntem nevoiţi să constatăm că publicaţiile în grafie latină constituie mai puţin de jumătate din totalul de documente în limba de stat existente în colecţiile bibliotecilor publice din republică.

Legislaţia în domeniu şi normativele în vigoare în mare parte nu corespund noilor realităţi în care activează instituţiile infodocumentare, iar nerespectarea lor de către fondatori şi factorii decizionali afectează funcţionarea eficientă a bibliotecilor, amplificând şi mai mult problemele existente în domeniul finanţării, asigurării materiale, dezvoltării colecţiilor etc.

Este destul de critică asigurarea bibliotecilor cu personal calificat de specialitate. Conform datelor statistice, din cei 4500 de bibliotecari care activează în sistemul naţional de biblioteci, doar 28,1% sunt specialişti cu studii superioare în biblioteconomie. Nivelul inadecvat de salarizare a bibliotecarilor (salariul mediu în bibliotecile publice şi şcolare constituie 850 lei) determină fluctuaţia sporită a cadrelor, influenţează negativ statutul social al bibliotecarului, prestigiul şi atractivitatea profesiei de bibliotecar. În acest context, participanţii la conferinţă îşi exprimă profunda îngrijorare privind situaţia actuală care s-a creat în învăţământul biblioteconomic universitar şi reiterează necesitatea adoptării unor măsuri ce ar preveni desfiinţarea învăţământului biblioteconomic cu tradiţii de peste 50 de ani.

Conferinţa anuală ABRM declară dorinţa şi angajamentul comunităţii profesionale de a acţiona în vederea soluţionării problemelor menţionate. Totodată, participanţii la Conferinţă fac apel către autorităţile centrale ale statului să susţină comunitatea bibliotecară în demersul de redresare a situaţiei existente în domeniul biblioteconomic din Republica Moldova şi atrag atenţia asupra necesităţii întreprinderii următoarelor acţiuni:

- actualizarea legislaţiei în domeniul biblioteconomic, aducerea cadrului de reglementare şi normativ în concordanţă cu tendinţele şi standardele actuale (elaborarea noii Legi a bibliotecilor, revizuirea normativelor de asigurare şi funcţionare a bibliotecilor);

- elaborarea şi realizarea în practică a Politicii şi Strategiei de stat în domeniul dezvoltării bibliotecilor;

- elaborarea şi realizarea unui Program Naţional de Dezvoltare a Colecţiilor pentru bibliotecile publice şi şcolare;

- finanţarea adecvată a bibliotecilor, asigurarea prioritară a investiţiilor pentru modernizarea bibliotecilor în contextul rolului acestor instituţii în edificarea societăţii informaţiei şi a cunoaşterii;

- sprijinirea sistemului de pregătire a cadrelor calificate pentru domeniul infodocumentar prin reprofilarea şi modernizarea învăţământului biblioteconomic universitar în cadrul Universităţii de Stat din Moldova;

- aplicarea unor noi criterii de salarizare în domeniu, adecvate cunoştinţelor şi competenţelor solicitate bibliotecarilor în contextul noilor funcţii pe care le realizează instituţiile infodocumentare.

Susţinerea domeniului bibliotecar de către autorităţile statului, implicarea activă a factorilor decizionali în soluţionarea problemelor existente va contribui la transformarea tuturor bibliotecilor în instituţii cu adevărat moderne, active, accesibile şi atractive, capabile să sprijine realizarea tuturor reformelor democratice, sociale, economice din societate.

Aprobată în cadrul

şedinţei în plen a Conferinţei aniversare

a Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova,

Chişinău, 18 noiembrie 2011

FESTIVALUL VOLUNTARILOR 2011, ediţia a IX-a în Moldova „Jos pălăria” în faţa voluntarilor!

2011-11-28T11:00:00.000+02:00

Faci parte din marea familie a voluntarilor şi crezi că meriţi sa fii apreciat? Aplică acum la concursul organizat în cadrul Festivalului Voluntarilor 2011, la una din următoarele secţiuni:

- cea mai activă organizaţie care promovează voluntariatul în R. Moldova;

- cel mai activ coordonator de voluntari;

- cel mai activ voluntar;

- cel mai activ jurnalist, care promovează voluntariatul. Jurnaliştii interesaţi trebuie să-şi prezinte materialele (în original sau copia) publicate pe parcursul anului 2011;

- cel mai bun eseu la tema: "Cum stimulam voluntariatul la nivel local? ”;

- cel mai reuşit video de promovare a voluntariatului;

- cel mai tânăr şi cel mai în etate voluntar;

- cel mai activ Consiliu Local de Tineret care a promovat voluntariatul pe parcursul anului 2011;

- cel mai bun program de voluntariat elaborat /dezvoltat în 2011 – va fi nominalizat de către Coaliţia Voluntariat.

Formularele de aplicare pentru fiecare secţiune şi regulamentul concursului le găsiţi în anexă sau pe www.cntm.md

Toate materialele le puteţi expedia la adresa de e-mail Festivalul.Voluntarilor@gmail.com sau prin poşta clasică, la adresa: or. Chişinău, str. Calea Ieşilor 13, oficiul 82, Asociaţia „Prietenii Copiilor”.

Ultima zi de aplicare este 26 noiembrie 2011, ora 17:00.

Festivalul Voluntarilor 2011, ediţia a IX-a va avea loc în data de 4 decembrie, începînd cu ora 12:00 în incinta Teatrului Naţional de Operă şi Balet. Scopul evenimentului este recunoaşterea publică a muncii şi meritelor voluntarilor din Republică.

În cadrul festivalului va avea loc ceremonia de decernare a premiilor de valoare şi un concert în care vor evolua interpreţi şi formaţii muzicale cunoscute în show-bizz-ul autohton.

Ediţia de anul acesta a Festivalului este organizată de către Serviciu pentru Pace şi alte ONG-uri din Coaliţia pentru promovarea legii şi activităţilor de voluntariat, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport a Municipiului Chişinău, Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), FHI 360 şi Asociaţia „Prietenii Copiilor”.

Pentru informaţii suplimentare:

Victoria Morozov, Coordonator Festivalul Voluntarilor 2011, GSM: 069379870.

BIBLIOTECA „OVIDIUS” - LOC DE LANSARE A TINERELOR TALENTE

2011-11-28T09:29:00.001+02:00

Margareta CEBOTARI,

bibliotecar principal

Lansarea unui CD muzical cu genericul „Metamorfoză”, semnat de Natalia Croitor, o tânără autoare şi interpretă de muzică folk, a fost o activitate emoţionantă şi mai deosebită după conţinut pentru publicul bibliotecii „Ovidius”. Biblioteca este un locaş care ne purifică de fiecare dată sufletele noastre, locul unde se întâlnesc tinere talente, oameni de bună credinţă, a ţinut să menţioneze Zina Izbaş, moderatoarea clubului „Tinere talente”, în cadrul căruia s-a şi produs evenimentul. Ne bucură faptul că Natalia s-a inspirat, poate, atunci când şi-a intitulat astfel CD, din opera „Metamorfoze” a celebrului scriitor antic Publius Ovidius Naso, a cărui nume îl poartă biblioteca noastră, a menţionat Elena Butucel, directorul instituţiei.

Cei prezenţi la lansare – scriitori, publicişti, tineri îndrăgostiţi de melodiile Nataliei, prietenii ei – au remarcat faptul că ea pune foarte mult suflet în cântecele ei, îşi alege cu grijă textele. Pe acest CD sunt înregistrate melodiile cele mai dragi sufletului său, scrise pe versurile poeţilor Nicolae Dabija, Ianoş Ţurcanu, Renata Verejanu, Nina Slutu-Soroceanu. Anume aceşti poeţi au venit să o susţină în acest moment fericit din viaţa ei, să asculte vocea-i cristalină dar şi frumuseţea repertoriului ei excepţional.

Scriitorul Nicolae Dabija a menţionat că Natalaia Croitor vine din alt secol, vine cu muzică bună, scrisă pe texte bune. De când a cunoscut-o a rămas de îndată surprins de vocea ei frumoasă şi repertoriul excepţional, accentuând că ea pune foarte mult suflet în melodiile sale. Poetul Ianoş Ţurcanu a remarcat talentul ei şi faptul că un CD este ca şi o carte nouă pentru autor. Este bine ales genericul „Metamorfoză”, deoarece autoarea este la o vârstă a metamofozelor, a schimbărilor din viaţă, a realizărilor de acum şi de viitor. Poate şi-a luat acest generic deoarece îşi doreşte o căutare a armoniei, a frumosului în lume. De fapt cântecul, arta, cartea sunt o salvare pentru sufletul nostru.

Muzica este o artă frumoasă care are o acţiune directă asupra omului, ne ajută de multe ori să revenim în albia noastră firească a poporului român, a menţionat scriitorul Dumitru Mănăligă. Pe Natalia Croitor a cunoscut-o la şedinţele clubului de creaţie pentru tineret „Spirit şi intelect” de la biblioteca „Ovidius”. Natalia este o fire subtilă, cu o voce gingaşă şi anume ea dă un farmec aparte, prin interpretarea unei melodii, spectacolului „Eminescu şi Veronica – în mrejele iubirii” prezentat de Teatrul privat pentru tineret „Maestro”. Actriţa Paulina Zavtoni, artistă a poporului din RM, i-a dorit multe aprecieri şi aplauze.

Pe parcursul lansării s-au derulat pe ecran secvenţe din viaţa şi activitatea Nataliei, participarea ei la diverse manifestări culturale. Natalia a încântat publicul cu mai multe melodii, fiind susţinută şi cu o a două chitară de Anatol Mâtcu şi de Sergiu Druguş la saxofon. Igor Grosu, cunoscut chitarist şi interpret folk, a invit-o la colaborare în continuare, având deja unele apariţii în public împreună.

Dorindu-i multă inspiraţie şi succese pe viitor, dar şi străduinţă să rămână mereu cu aceiaşi puritate sufletească în relaţie cu publicul său au venit să o susţină dna Elena Galben, director adjunct la Colegiul de Construcţii din Chişinău şi Tatiana Ambroci, şef de bibliotecă la aceiaşi instituţie. Sorin Antonovici, fost student la Colegiul de Construcţii, acum student la Universitatea Tehnică din Moldova, i-a dedicat poezia „Fata îndrăgostită de chitară”, pe care i-a adus-o în dar şi sub formă de melodie, acompaniat la chitară de Anatol Mâtcu, un alt prieten comun. Emoţiile unei prime audiţii în public le-a retrăit Ionel Moraru, un adolescent talentat de la Colegiul de Construcţii, care a interpretat, acompaniindu-se la chitară, un cântec dedicat Nataliei. Manifestarea a finalizat cu un splendid cântec de final în care tânăra autoare mulţumeşte lui Dumnezeu, mamei, prietenilor, poeţilor pentru vorbele frumoase şi pentru susţinerea lor, pe care o resimte mereu.

TINERII PENTRU VIAŢĂ: NOI VREM UN VIITOR («Săptămâna Tinerilor» la Filiala «O. Ghibu»)

2011-11-25T09:21:00.001+02:00

Elena VULPE, director al Filialei „O. Ghibu”

Astăzi se vorbeşte mult despre criza generaţiilor. Specialiştii însă remarcă, că atât «Generaţia X», cât şi « Generaţia Y» au aceleaşi caracteristici esenţiale şi nici o generaţie nu este inferioară sau superioară alteia. Printre principalele motive ale «prăpastiei» dintre generaţii sunt invocate schimbările ce se produc privind nivelul scăzut de cultură şi educaţie. Tot mai mult se vociferează că generaţia actuală este lipsită de valori, dominante fiind dimensiunea materială şi consumul anemic de cultură, ce au efecte mai puţin benefice pentru societate. Prin programul «Săptămâna Tinerilor», care reflectă strategiile BM «B.P. Hasdeu» în susţinerea şi promovarea noii generaţii, Filiala «O. Ghibu» vine să spulbere aceste interpretări. Acţiunile culturale desfăşurate aici au demonstat că biblioteca este un spaţiu adecvat de socializare pentru tinerii care vor să se manifeste plenar, descoperind aici un univers unde se reflectă istoria experienţilor şi a proiectelor de viitor, informaţii utile pentu viaţă, minte şi învăţătură. Programul a inclus în agendă diverse forme de activităţi, unite sub logoul Biblioteca este şcoala vieţii care ne învaţă nu pentru notă sau certificat, ci pentru nevoile imperioase ale existenţei şi misiunea pe care o avem în societate (Aurel Filimon). Un apel militant pentru tineret şi o demonstraţie în plus a priorităţii manifestate de biblitecă pentru aceste categorii de cititori, care prin activităţi concrete sunt vizualizaţi, remarcaţi, susţinuţi şi motivaţi de a fi protagonişti ai unor manifestări ce răspund intereselor şi aspiraţiilor juvenile.

Printre ele vom menţiona dezbaterea publică Problema elitei: conducători şi lideri, organizată în parteneriat cu FNLT (Forumul Naţional Legislativ de Tineret) din R. Moldova «Parlamentul Tinerilor» prin reprezentanţii săi: preşedintele Sergiu Begenaru şi Irina Caisân, preşedinta Comisiei externe. În cadrul dezbaterii au participat tineri studenţi de la USM şi elevi de Liceul «V. Alecsandri», reprezentanţi ai Fracţiunii Europene şi a Verzilor din «Parlamentul Tinerilor», care au avut o întâlnire cu viceministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a RM în anii (2005-2009)- Valeriu Ostalep. Discuţiile s-au axat pe existenţa sau lipsa unor exemplari lideri politici în RM, unde tinerii şi-au expus activ opiniile cu privire la personalitatea şi calităţile unui veritabil lider. O altă temă importantă a vizat rolul tinerilor în viaţa social-politică, tinerii susţinând ideea că doar de generaţia tânără depinde viitorul prin care se va constitui o elită nouă, care va pune în prim plan nu intersul personal, ci destinele ţării. Concluzia unanimă a acestei întâlniri a fost că fără un sistem de educaţie eficient şi constructiv este imposibil de a avea adevăraţi lideri ai societăţii.

Societatea noastră trece printr-o gravă criză de umanitate, de aceea tinerii au nevoie, indiscutabil, de un ideal pentru modelarea propriei personalităţi, care îşi poate contura orizonturile prin lecturi, sete de autodepăşire prin căutarea adevărurilor, escaladarea noilor culmi ale cunoaşterii. Acestea au constituit reperele discuţiei Avem nevoie de un ideal în viaţă. Tinerii de la Liceul «M. Eliade», clasa profesoarei Maria Paraschiv au identificat noile valori ale generaţiei actuale, conturând coordonatele unui model de viaţă. Opiniile au fost diverse, fiind axate pe teme actuale cum ar fi criza generaţiilor, noile valori, viitorul modelelor. Spre deosebire de idealul românesc, axat pe «modelul tinereţii» definit de Mircea Eliade prin «eternitatea» creaţiilor spirituale, pentru tineretul european de astăzi, imaginea omului ca model de umanitate se referă la modelul german, omul datoriei morale, în timp ce pentru americani, un astfel de model este omul acţiunii imediate, al dorinţei de a deţine întîietatea în toate şi printre toţi. Din păcate, oponenţii au constatat că noile valori ale tineretului de azi depind de elite, de clasa politică, care trebuie să producă o schimbare benefică pentru societate. Azi dimensiunea materială devine fundamentală, consumul cultural este subjugat de criteriul material, care dă configuraţie aspiraţiilor juvenile, dându-se prioritate condiţiilor inerente unui trai decent, la limita modestiei suportabile.

O altă temă incitantă pentru tineri a fost discuţia Axiologia educaţiei şi criza valorilor, susţinută de dr. Larisa Cuzneţov, care a antrenat studenţii de la UPS «Ion Creangă» într-un dialog asupra eu-lui axiologic, prin care cultura umană este de neconceput fără de om, educaţie şi valorile care modifică viaţa, statutul personalităţii, faptele omului.

Discuţia a fost un preludiu pentru desfăşurarea unei mese rotunde Educaţie şi formare. Valoarea sentimentului şi sentimentul valorii, dezbătută de un grup de studenţi de la ULIM, ghidaţi de prof. Serafima Sava, care a precizat că educaţia, ca proces de formare şi dezvoltare a personalităţii, presupune cunoaşterea şi interiorizarea valorilor culturale, prin care individul se integrează în societate. Vizavi de educaţia pentru valori şi prin valori, au opinat mai mulţi studenţi care au dezvăluit adevăratele coordonate ale existenţei noastre: onestitatea, altruismul, prietenia, curajul, ataşamentul, iubirea aproapelui, înţelepciunea, politeţea, care nu pot depăşi circumstanţele ostile fără prezenţa adevărului, a binelui, a dreptăţii şi a frumosului. Prezentarea de carte V. Pastuh Aspecte psihologice ale educaţiei a impresionat elevii de la Liceul «V. Alexandri» (clasa profesorului Viorel Ţurcanu) prin reiterarea unor teme de stringenţă actuală: tipuri de personalitate şi etapele dezvoltării ei, modelarea lingvistică a fiinţei umane, influenţa emoţiilor juvenile asupra gândirii, autorul relevând importanţa lor prin exemple convingătoare.

Prin susţinerea şi participarea la proiectele bibliotecii, tinerii au avut posibilitatea de a-şi manifesta spiritul creativ, activismul social, competenţa şi energia specifică adolescenţei.

PURTAŢI PE ARIPILE MUZICII

2011-11-24T11:34:00.000+02:00

Natalia COJOHARENCO,

bibliotecar, biblioteca „Ovidius”

„Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile, să potolească

patimile, şi să apropie inimile într-o caldă înfrăţire”

George Enescu

...Noiembrie. E timpul ultimilor frunze... E feeria toamnei....

La biblioteca „Ovidius” de curând s-a desfăşurat un eveniment deosebit de frumos, un recital de muzică la chitară cu genericul „Folk fără de vîrstă” ce a avut loc În cadrul clubului „Tinere talente”, condus de Zina Izbaş. La eveniment au participat interpreta de muzică folc Maria Mocanu, formaţia din Bălţi „Osigan”, interpreta Natalia Croitoru ce recent si-a lansat tot în spaţiile bibliotecii un CD muzical „Metarmofoze” şi elevii liceului teoretic „Nicolae Sulac”. Publicul prezent în sală format din elevii colegiului tehnologic, colegiul de comerţ, colegiul politehnic şi colegiul de arte plastice „I. Plămădeală”, şi-au deschis larg inimile şi sufletele pentru a savura minunata muzică la chitară şi vocile superbe ale interpreţilor, care în combinaţie au format un mănunchi de sunete împletite frumos şi au creat o deosebită aură în sală.

Prima melodie care a răsunat în sală a fost piesa interpetată de Natalia Croitoru „Îndemn” pe versurile Zinei Izbaş, muzică creaţie proprie.

Moderatoarea activităţii Zina Izbaş a prezentat auditoriului doi tineri prezentatori Iulia Mazilu şi Sandu Scobioală de la emisiunea „Semnal Junior”. Ei au realizat împreună un proiect, o emisiune pentru cei tineri „Cabare cu de ce?” . Doamna Z. Izbaş le-a dorit tinerilor audienţă în creştere şi emisiunea să ajungă în top.

Prezentă la activitate, distinsa interpretă Maria Mocanu a vorbit celor din sală despre începuturile muzicii folk în Basarabia, despre începutul carierei sale muzicale.

„Mă bucur să văd atâţea tineri pasionaţi de muzica folc - a rostit domnia sa, şi nu cred că e adevărat că folkul a cedat altor genuri muzicale. Am început să cânt muzică folk fiind îndrăgostită de poiezie. Citind poiezii, vroiam s-o audă şi alţii şi aşa s-a născut primul meu cîntec. Eram pasionată de interpreţii cenaclului „Flacăra” înfiinţat de Adrian Păunescu şi de acolo mă inspiram mult”. Cîntăreaţa i-a îndemnat pe tineri să studieze, să selecteze şi să acumuleze cît mai multe cunoştinţe, iar pentru cei ce scriu versuri e foarte important să fie convingători în ceea ce fac. Apoi a urmat cadoul muzical piesa „De-ar fi dorinţă” pe versurile lui G. Vieru, interpretată de Domnia Sa.

În continuare a evoluat formaţia „Osigan” alcătuită din fraţii Oleg, Ion şi Sergiu Gandrabura originari din oraşul Bălţi. Interpreţii au descifrat publicului intrigat geneza numelui formaţiei. Denumirea grupului este alcătuită din iniţialele numelor fraţilor şi urmat de prenume. Repertoriul formaţiei este compus din 16 piese pe versurile lui Grigore Vieru şi Mihai Eminescu. Tinerii au delectat auzul celor prezenţi cu o piesa plină de optimism din primul album „O zi de viaţă”. Aplauzele furtunoase i-au încurajat sa ne mai interpreteze două piese de dragoste „Dorul pe buze se leagănă” şi „Sărut pe buzele de ceai” muzica şi versurile le aparţine.

Muzica e un har Dumnezeesc, cu ea se umple sufletele tuturor, muzica folk e o stare deosebită, e ceva ce îţi readuce ecilibrul sufletesc şi acest lucru ne-a fost dovedit de cei ce au participat la acest recital. Au contribuit la această stare şi picturile vernisate în sală. Gama coloristică, muzica minunată au fost o combinaţie artistică perfectă. Următorii interpreţi au fost elevii liceului „Nicolae Sulac” care au interpretat piesa „Dacă ploaia sar opri...”, refrenul a fost intonat de toţi cei prezenţi în sală.

Şi-au expus păperile despre acest gen de muzică studenta de la colegiul politehnic Elena Bârdan care ne-a marturisit „Îmi place muzica folk, în urma jocului frumos de cuvinte exprimat prin cîntec, îmi este foartre aproape de suflet”. Colega ei Olga Magariu studentă în anul II de la informatică e în unison „Am fost plăcut surprinsă de muzica folk, îmi place mult. E frumos, te face să te regăseşti în gînduri şi în sentimente”. Fiecare individ are o părticică de artist, poet, şi în anumită perioadă a vieţii aceste talente vor ieşi la suprafaţă fiind provocate de anumite clipe, amintiri, sentimente frumoase.

În sală iarăşi au răsunat vocile frumoase ale fraţilor Gandrabura care au interpretat piesa „Te bucură, răsare soare”. „Aceşti tineri sunt frumoşi, talentaţi şi chiar evlavioşi. Ei me-au produs o adevărată revelaţie, le pun nota 10, şi le doresc multe succese în creaţia lor” a spus maestra M. Mocanu. La finalul activităţii cîntăreaţa a interpretat liricul „Galbenă gutuie” ce a creat un catarsis spiritual la toţi cei prezenţi la aceasta splendidă serată de suflet.

Manifestarea a fost încheiată de directoarea bibliotecii „Ovidius” Dna Elena Butucel, care a mulţumit celor care au evoluat şi celor care au ascultat în deosebi Dnei Mocanu pentru lecţia de folk şi Dnei Izbaş pentru colaborarea fructuoasă. „Ne-am alinat urechea cu muzica de strună de chitară şi versuri frumoase şi melodioase” şi le-a dorit tinerilor ce şi-au etalat talentele la recital „Mult succes şi realizări în creaţie”.

În societatea actuală preocupată mai mult de problemele vieţii şi în permanenta sa goană după himere, sunt utile şi necesare astfel de activităţi pentru a ne face mai buni deoarece anume la astfel de evenimente cunoaştem lumea frumoasă, veritabilă, şi necaricaturizată.

DIAVOLUL ESTE POLITIC CORECT DE SAVATE BASTOVOI

2011-11-23T10:18:00.000+02:00

Liliana JUC, Filiala «Târgovişte»

şef oficiu copii

Acest volum de carte l-am propus nu doar utilizatorului adult, dar şi utilizatorului preadolescent şi adolescent. Poate nu întodeauna lectura romanului a fost dusă la capăt, însă cei care l-au citit tot s-au arătat mulţumiţi de el. Aceată operă literară a produs o bună impresie asupra cititorului de orice vârstă.

Deşi e o creaţie literară cu istorii tulburătoare, conţinut devastator, nu te lasă pierdut, dizolat, ci îţi dă forţe pentru a merge înainte, şi cel mai important îţi dă speranţa că lucrurile se pot schimba în bine. Această carte, aparent nefiind sugestivă prin grafica coperţii şi titlu, te cheamă la echilibru spiritual - a vedea cât de minunat e să alergi prin ploaie, să mergi desculţ prin iarbă, să te bucuri de fiece clipă a vieţii.

Savate Baştovoi a reuşit să demonstreze că în era tehnologizată, nimic nu poate înlocui un răsărit de soare; o socializare pe feedback nu ţine locul unei comunicări pe viu; hamburgerii sau pizza nu pot înlocui o tocăniţă de urzici, ceapa verde de grădină.

Producţia literară «Diavolul espte politic corect» este foarte oportună pentru generaţia Google, e un roman la zi, care te face să-ţi reorganizezi viaţa, să-ţi disciplinezi psihicul, să-ţi remodelezi relaţiile interumane.

SĂPTĂMÂNA TINERILOR: CREAŢI PENTRU A ZBURA

2011-11-22T09:25:00.006+02:00

Elena VULPE, director al Filialei “O. Ghibu"

Nu te lăsa în valul plin de spume,

Nu te lăsa să te îneci în ea,

Tu eşti un om ce are neam şi nume,

Tu eşti un om creat spre a zbura!

(Ion Soroceanu, Clubul «Agora»)

Un important obiectiv al «Săptămânii Tinerilor», urmărit de bibliotecă, este încurajarea şi susţinerea creativităţii tinerilor. Lansarea cărţii de debut Regatul celor trei dragoni, semnată de Sergiu Plevan, un tânăr angajat în câmpul muncii, însă dotat cu darul unui povestitor înzestrat, a adunat mulţi prieteni din satul său de baştină Burlăneşti (Edineţ) şi din oraşul Vaslui unde este stabilit recent. Autorul cărţii este un exemplu elocvent pentru tinerii care vor să-şi încerce harul artistic în domeniul creaţiei, incitând spiritele dornice de aventură de a dezlega mistere, a contura lumi ideale prin personaje pline de curaj, care luptă pentru dreptate şi adevăr. Cuvinte de apreciere despre autor şi carte au rostit mai mulţi vorbitori printre care Paula Vrânceanu, studentă la Cluj-Napoca, care a ilustrat coperta, şi Marcela Mardare, lectorul şi prefaţatorul romanului-poveste proaspăt apărut la editura «Pontos». Acţiunea de promovare a unui autor începător ese un îndemn pentru tinerii pasionaţi de cărţi, spre a cunoaşte lumea, a pătrunde în tainele, istoria şi misterele ei prin lecturi, urmate de perseverenţa şi îndrăzneala de a scrie şi a crea valori.

Tot în acest context de promovare a imaginaţiei şi creativităţii tinerilor s-a produs şi lansarea primei reviste filosofice Agora în cadrul Clubului de prelegeri filosofice cu acelaşi nume, care activează sub egida bibliotecii noastre. La lansare, a participat un grup de tineri de la diverse instituţii superioare din R. Moldova şi România, reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Filosofie din Moldova şi A.O. «Predă Deştept». Aşa cum au menţionat membrii echipei redacţionale, care au realizat editarea, revista reflectă secvenţe din activitatea Clubului filosofic Agora, care desfăşoară sistematic la bibliotecă un şir de activităţi: dezbateri şi dialoguri filosofice, seminare, seri culturale, ore de lectură, recitaluri poetice. Ştefan Popov, preşedintele clubului, a vorbit despre stilul neformal al revistei, care plasează pe platoul arenei intelectuale discuţii fierbinţi de ordin filosofic, social, cultural, care se produc în formula unui stil academic clasic, nuanţat (prin aburii unei ceşti de cafea) de arome şi accente postmoderniste. Biblioteca a salutat iniţierea clubului filosofic, subliniind similitudinea scopului urmărit- cel de a forma o şcoală autonomă de gândire, care ar compensa cultura de consum şi industria divertismentului, care acaparează ireversibil minţile adolescentine. Publicul participant a rămas impresionat de această alternativă pentru viaţă, care plasează în câmpul cognitiv al dezvoltării personalităţii umane nevoia de a cugeta asupra problemelor existenţiale prin stimularea gândirii critice, prin dezvoltarea intelegenţei şi interpretarea filosofică a fenomenelor culturale. Răsfoind împreună cu cititorii paginele încărcate de sens ale revistei, cititorii au opinat asupra unor teme de interes prioritar : «O abordare sinergetică a societăţii moldoveneşti», «Re-start pentru proaspeţii bobocei...», «Votul la 16 ani, avantaj sau pericol?», «Umanism. În căutarea sinelui», «Facebook-ul ca macanism de apărare a eu-lui», semnate de Ş. Popov, Iluminator,T. Soroceanu, Rigel 166. Cu un interes vădit au examinat rubrica «Colţul memoriei», audiind versurile filosofice intitulate «Noi vrem un viitor», «Creaţi pentru a zbura», «Singurătate», în recitalul autorilor M. Poloboc, I. Sorocean şi, respectiv, Ş. Rotari. Pe pagina finală a revistei, sunt aduse sincere mulţumiri pentru contribuirea la realizarea proiectului Agora, printre care este menţionată şi Biblioteca Publică «O. Ghibu».

Pentru divertisment biblioteca a organizat şi o ora de lectură A. Cara. Bunele maniere , care a dezvăluit un ansamblu de maniere inerente comportamentului civilizat: politeţea, bunul simţ, amabilitatea, nobleţea, buna-creşterea- toate împeună contribuind la conturarea inteligenţei. Scopul întrunirii rezidă în impactul care reflectă manifestarea politeţii imediate şi a respectului faţă de oameni, ca, până la urmă fiecare participant să conştientizeze veridicitatea proverbului românesc: „Preţul omului stă în iscusinţa duhului, dar şi în bunele sale maniere”. Aflaţi la vârsta împlinirilor, a acumulărilor de cunoştinţe, a căutării unor repere pentru viaţă, tinerii au găsit în bibliotecă acel spaţiu de informare şi socializare, care facilitează încadrarea lor în societate, implicarea şi participarea la viaţa comunităţii, unde-şi pot manifesta creativitatea şi spiritul inovator, demonstrând că tineretea este perioada viselor înaripate şi a realizărilor depline.

SUSŢINEREA TINERILOR TALENTAŢI LA BIBLIOTECA „OVIDIUS”

2011-11-16T14:08:00.000+02:00

Valeria BEŢIVU,

Bibliotecar, filiala „Ovidius”

A fi tânăr înseamnă a fi visător, a avea aripi de vis. În căutarea unor noi oportunităţi care le-ar permite să-şi realizeze visele creaţiei mulţi adolescenţi se implică în activitatea clubului „Tinere talente” de la filiala „Ovidius”.

Recent, în cadrul sărbătoririi Zilei Mondiale a Tineretului, biblioteca ,,Ovidius’’ în parteneriat cu Ministerului Tineretului şi Sportului din RM şi în colaborare cu Compania Teleradio Moldova s-a implicat în realizarea unei expoziţii-concurs de artă plastică, cu genericul ,,Ni-i vârsta zbor de pasăre măiastră’’. Concursul este o iniţiativă a Casei Radio în scopul promovării tinerilor creatori de frumos, susţinută de noi în fiecare an. Aflându-se la cea de-a V-a ediţie ne demonstrează că are priză la public deoarece pune în valoare tinerii talentaţi. Genericul concursului le sugerează celor care doresc să participe să prezente lucrării ce exprimă visele sufletului tineresc. Activ au participat la concurs elevi şi studenţi de la Colegiul de Artă Plastică „Alexandru Plămădeală”, Colegiul de Construcţii din Chişinău, Colegiul Tehnologic, Liceul Republican de Arte Plastice „Igor Vieru”, ULIM. Valoarea artistică a lucrărilor a fost apreciată de un juriu special, un cuvânt decisiv aparţinând dnei Natalia Laba, preşedinte al juriului, profesor de artă plastică, care a salutat şi apreciat meritul şi efortul tinerilor creatori de frumos de-a participa cu noi şi noi lucrări an de an la acest concurs. Executate în creion, acuarelă, batic, de stiluri diferite, pictură tradiţională şi suprarealistă, toate lucrările simbolizează zborul de pasăre al sufletului unor adolescenţi dăruiţi cu har.

Expoziţia de tablouri şi activitatea de premiere a participanţilor a fost un moment deosebit de aşteptat. Diplomele meritate le-au fost înmânate de dl Ion Ciobanu, ministrul Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova. Apreciind cu brio talentul tinerilor chişinăuieni, cât şi munca organizatorilor acestui concurs, dl ministru a remarcat faptul că tinerii, problemele dar şi succesele lor, ar trebui să se afle în vizorul statului tot anul, deoarece este o vârstă a încercărilor: ei îşi aleg profesia, practică sportul, îşi dezvoltă aptitudinile creative. Din partea Ministerului Tineretului şi Sportului diploma de gradul întâi a fost înmânată Mariei Bânzari, tânără profesoară la Liceul de Arte Plastice „Igor Vieru''. Alina Grozav, studentă la Colegiul de Construcţii şi Irina Bulgaru studentă la Colegiul Tehnologic (care a debutat cu prima sa expoziţie de pictură tot aici la bibliotecă) s-au învrednicit de locul doi. Anişoara Alexandru, de la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” , Dorina Grigor de la acelaşi colegiu şi Elena Mărgineanu, studentă la ULIM, participantă la toate ediţiile acestui concurs au obţinut Diploma de gradul trei.

S-au mai acordat opt diplome din partea Bibliotecii ,,Ovidius'' şi a Companiei “Teleradio-Moldova”. Tinerii participanţii la acest concurs au obţinut astfel un imbold de a crea în continuare, de a persevera în realizarea talentului lor.

CONFERINŢA BIBLIOTECA DINCOLO DE BIBLIOTECĂ: INOVARE ŞI LECTURĂ PENTRU TOŢI

2011-11-15T13:23:00.000+02:00

DISCUŢIA PORTRET DE CREAŢIE: SAVATIE BAŞTOVOI - IEROMONAH, SCRIITOR ŞI EDITOR

2011-11-10T16:37:00.000+02:00

Elena VULPE, director al Filialei ”O. Ghibu”

Campania Chişinăul citeşte o carte penetrează spaţiul urban până la cele mai marginalizate suburbii, revitalizând actul lecturii, amorţit azi şi din lipsa unor programe adecvate spiritului înnoitor al secolului supertehnologizat, care să ademenească lectorul la un exerciţiu de libertate a intelectului prin dulce zăbavă asupra unei cărţi de înaltă trăire artistică şi valoare, în pofida invaziei spectaculoase a internetului, nu pentru a concura, ci a se completa organic. Programul Chişinăul citeşte o carte, lansat de BM B. P. Hasdeu captivează publicul, care, pe an ce trece, se simte tot mai atras de lumea lecturilor, anume prin notorietatea autorului şi selecţia de calitate a cărţii propuse spre dezbatere. În acest an, romanul lui Savatie Baştovoi a incitat un mare interes şi prin neordinara sa personalitate cunoscută în mediile intelectuale şi cele bisericeşti, care captivează publicul prin acel rafinament subtil propriu unui intelectual de marcă, dar şi prin blajinătatea unui preot care propovăduieşte, oriunde şi oricând, mesajul creştin al iubirii faţă de oameni şi credinţa în Dumnezeu. Tocmai din acest motiv, lansarea romanului a fost anticipată de o discuţie-dezbatere Portret de creaţie: S. Baştovoi - ieromonah, scriitor şi editor, care a avut loc la 28 septembrie, la care ne-am propus împreună cu cititorii de diverse categorii să creionăm aspectele plurideminsionale ale omului şi creatorului înzestrat cu rare virtuţi. Vasta erudiţie enciclopedică în diverse domenii ale cunoaşterii, dublată de credinţa nestrămutată în divinitate şi forţa cuvântului dumnezeiesc, rostit cu evlavie, cuceresc lectorul. Profilul spiritual a fost dezvăluit de bibliotecari, profesori, editori, intelectuali şi elevi, care au cules informaţii despre autor din diverse surse: internet, publicaţii din România, Revista Logos, VIP Magazin şi Jurnal de Chişinău, care au fost multiplicate şi transmise publicului. Dezbaterile s-au axat pe următoarele subiecte:

“S. Baştovoi, fiul ateistului”, “Cuminţenia senină a omului şi scriitorului”, “Autor de cărţi ce nu stau să se prăfuiască pe rafturi”, “Studiile de pictură, filozofie şi teologie”, “Profesor de iconografie şi autor de icoane sculptate în lemn”, “Activitatea la Arhiepiscopia Tomisului şi la Sinodul Bisericii Ortodoxe Române”, la care şi-au dat concursul studenţi de la Seminarul Teologic, elevii şi profesorii de la Liceele O. Ghibu şi Minerva. Despre conferinţele sale captivante pe temă creştină, susţinute de S. Baştovoi, a vorbit părintele G. Ioniţă, iar biblioteca a multiplicat, pentru adolescenţi, textul predicii ”Creştinismul este o religie în exscelenţă pentru tineri”a ieromonahului S. Baştovoi. O altă ipostază a personalităţii prolifice a protagonistului a fost dezvăluită de redactorul V. Buzilă, care, cu lux de amănunte, a evidenţiat activitatea editorială, menţionând meritul lui S. Baştovoi în iniţierea şi scoaterea ziarului “Ekklezia”, una din serioasele publicaţii creştine din R. Moldova, urmată de apariţia unei edituri de carte ortodoxă “Cathisma” care, tot prin iniţiativa părintelui S. Baştovoi, a apărut la Bucureşti şi este în mare căutare de către organizaţiile ortodoxe din România. Tot în acest context, a vorbit şi M. Mardare, directorul Editurii ”Pontos”, care a marcat interesul constant al cititorilor pentru unul din cei mai cunosuţi şi îndrăgiţi scriitori din România şi R. Moldova, cărţile căruia se vând în zeci de mii de exemplare. Printre ele, au fost menţionate, cu succinte adnotări, volumele “În căutarea aproapelui pierdut”(studenta C. Cojocaru, Liceul Minerva), “Intre Freud şi Hristos”(A. Rufanda, student USMF),”A iubi înseamnă a ierta”(A. Scutari, Liceul Gaudeamus ) şi romanul “Pentru cine bat clopotele la Tanacu”(C. Condrea, student USM), care au menţionat stilul accesibil, maniera noncomformistă, simplă, tulburătoare, captivantă de a transmite mesajul creştin şi a le vorbi oamenilor despre Hristos: Eu nu am ajuns la Dumnezeu prin raţionamente. Am cunoscut un Dumnezeu viu şi plin de iubire care poate să intre în viaţa ta şi să te învăluie aşa cum te învâluie mireasma unui parfum.

Vă îndemnăm să cunoaşteţi opera acestui autor, care învăluie existenţa umană cu mult spirit şi sens, întru delimitarea valorilor de nonvalori. Campania Chişinăul citeşte o carte continuă. Cititorii capitalei primesc o invitaţie la lectură, alături de un scriitor consacrat care întrevede o perspectivă luminoasă a umanităţii doar în salvarea prin credinţă, care îi ajută omului să rămână Om.

DISCUŢIA CHIŞINĂUL TINEREŢII MELE, REVITALIZATĂ DE CLUBUL VÂRSTEI A TREIA

2011-11-05T15:16:00.001+02:00

Elena Vulpe, director al Filialei “O. Ghibu”

Deşi amploarea manifestărilor şi a participării a cuprins, în iureşul sărbătorilor, mai mult generaţiile tinere, nici cei mai vârstnici nu au rămas în urmă, implicându-se afectiv la spiritul festiv comunitar al celebrării celor 575 de ani ai Chişinăului. Sărbătorile Chişinăului au fost un prilej de bucurie şi pentru oamenii în etate, care sunt o mărturie vie a unor evenimente remarcabile, actori ai unor acţiuni demne şi fapte memorabile, ce s-au perindat pe scena istoriei urbane. De acest adevăr ne-au convins membrii Clubului vârstei a treia, care s-au întrunit pe data de 7 octombrie la o incitantă discuţie pe tema Chişinăul tinereţii mele, depănând amintiri dragi sufletului din perioada juvenilă. Discuţia a fost revitalizată de cetăţenii înaintaţi în vârstă prin parfumul istoriei şi al notiţelor de album, evocând imaginea capitalei de altădată, locuri memorabile din Chişinău, monumente şi clădiri istorice, personalităţi chişinăuiene, care şi-au lăsat amprenta asupra ascensiunii lui în timp. Ca un reper solid în materie de cercetare, Blogul B.M. Chişinău-oraşul meu a entuziasmat vârstnicii, porniţi a se delecta într-o excursie virtuală, dublând oferta documentară cu o caldă vibraţie a sentimentului de apartinenţă citadină. Discuţia s-a axat pe mai multe aspecte. Despre Identitatea artistică a Chişinăului asigurată valoric de generaţii de creatori din diverse domeni a vorbit A. Cupcea-Josu, relevând itinerariul sinuos al unei autentice conştiinţe artistice şi muzicale. Interesante au fost şi dezbaterile: «Chişinău- istorie, realitate, viitor» (jurnalistul V. Ursu),«Oameni politici ai Chişinăului»(ex-deputat V. Cuşnir), «Soarta monumentelor de epocă» (critic de arte E. Sâtnic). Aşa cum este specific bătrânilor de a sta la taifas, Oraşul a fost cântat în versuri şi melodii, eternizat prin simboluri, legende, entitate, personalitate, devenind pentru oamenii în etate un manifest al generaţiilor, emblemă a renaşterii naţionale, spirit de veghe al naţiunii.

Pentru fiecare din membrii Clubului, Chişinăul simbolizează spaţiul cetăţii de scaun, ce însumează o profundă simţire naţională, legată de istorie şi origini, tradiţii şi obiceiuri seculare. Astfel, prin intermediul bibliotecii, personele de vârsta a treia au avut ocazia de a restitui din amintiri oraşul de altădată, de a cunoaşte mai bine evenimentele urzite de oameni şi destine ale unui trecut, edificând istoria urbei cu fiecare zi sedimentată pe răbojul clipei.

CONFERINŢA COPIII CHIŞINĂULUI CITESC O CARTE LA BIBLIOTECA „TRANSILVANIA”

2011-11-04T12:16:00.000+02:00

Tatiana DONŢU

Biblioteca “Transilvania” a găzduit Conferinţa de totalizări a Programului Copiii Chişinăului citesc o carte. Promovarea celor mai bune cărţi pentru copii, este unul din obiectivele propuse spre realizare în cadrul programului de lectură „Copiii Chişinăului citesc o carte”.

Aşadar, la 3 noiembrie a urmat apogeul – un extraordinar final, la care s-au adunat cei mai activi cititori din tot municipiul, cu ochi licărind de bucurie, cu buchete de flori, cu sărbătoare în suflete.

Conferinţa a fost moderată de criticul literar Vitalie Răileanu, care în alocuţiunea sa ne-a dezvăluit gânduri frumoase despre carte, lectură, plăcerea lecturii etc.

Biblioteca “Transilvania”, care se poate mândri cu două decenii de existenţă în slujba comunităţii, le-a pregătit fidelilor săi cititori şi tuturor pasionaţilor de lectură din municipiu un eveniment special. Autoarea - Claudia Partole a relatat copiilor despre emoţiile pe care le-a avut când a scris cartea, apreciind în special dorinţa sa de a aduce prin operele sale mai multă lumină, bunătate, prietenie şi pace în sufletele celor ce o vor citi.

Povestirea „Floarea iubirii”, a fost nominalizată de Uniunea Scriitorilor din Moldova drept Cartea Anului 2010 şi a fost apreciată la Festivalul Nambook-2010 din Coreea de Sud din cele 92 de cărţi expuse la concurs. Povestirea scrisă de Claudia Partole a fost apreciată ca fiind una dintre cele mai originale şi pline de optimism, iar ilustraţiile Violetei Zabulica-Diordiev sunt realizate cu mult umor şi o bogată imaginaţie, completând naraţiunea şi făcând-o mai înviorătoare.

Copiii au fost dornici de a afla mai multe despre viaţa şi eroii descrişi în cărţile autoarei, adresându-i mai multe întrebări: „Cine a lăsat robinetul de apă deschis şi a pornit tot tărăboiul?”, “ce aţi simţit când aţi scris cartea”? etc.

Întâlnirea a reunite peste 120 de elevi ai liceelor şi şcolilor din municipiu, cititori ai filialelor reţelei BM “B.P. Hasdeu”, reprezentanţii cărora au fost delegaţi la conferinţa de totalizare. La începutul activităţii scriitoarea le-a mărturisit celor prezenţi despre ideea apariţiei acestei povestioare, care a fost scrisă pentru concursul internaţional Peace story din Coreea de Sud, le-a citit celor invitaţi la evenimentul cultural – elevi, profesori şi alţi iubitori de literatură – din ultimele sale creaţii poetice şi a purtat un dialog cu cei prezenţi despre tainele şi miracolul creaţiei. În cadrul evenimentului au avut loc discuţii şi prezentări de carte, iar publicul a fost antrenat în dezbateri legate de literature autohtonă.

Printr-un dialog viu între autoare şi cititorii prezenţi, au fost împărtăşite impresiile asupra celor citite, au fost adresate scriitoarei o mulţime de întrebări: cum a devenit scriitoare, cât de grea este munca de scriitor, la ce carte lucrează în present, despre copilărie şi poznele din acea perioadă, despre cărţile ei preferate etc.

Dar nelipsite însă, au fost întrebările asupra lucrării Floarea iubirii – de ce anume floarea iubirii, dacă au şi ei un frate geamăn pe planeta Arret, cine a fost totuşi vinovatul conflictului etc.
Mesaje frumoase au prezentat şi cititorii Bibliotecii „Ştefan cel Mare”, elevi ai Liceului „Iulia Hasdeu”, de la Bibliotecile “Hristo Botev”, “Alba Iulia”, care au oferit scriitoarei o floare lotus pe o perniţă în formă de inimioară, aşa au văzut ei floarea iubirii. De la Biblioteca “Traian”, au prezentat şi ei o floare a iubirii, pe petalele căreia erau scrise urări de bine, şi au mai prezentat un rebus pe marginea textului. Nelipsite au fost prezentarea creaţiilor proprii dedicate Florii iubirii, ca poezii, dedicaţii, recitaluri. Impresionant a fost şi momentul, când o elevă de la Şcoala Pas cu pas, Loredana, ne-a demonstrat o minune, poate inversa orice cuvânt! Un copil fantastic, Bravo!

Dar câtă străduinţă au demonstrat micii pictori care au dăruit desenele-ilustraţii din povestire: Irina Cheptea, Anastasia Miţchevici, Popa Ana-Maria, Şterbeţ Ruxanda, Mihai Onciu, Dorin Munteanu şi alţii. Bravo!

S-au interesat picii, dacă este interesant sa fie scriitor, câte cărţi a scris autoarea, cum de găseşte rima potrivită. Copiii au rămas impresionaţi de prestaţia acestei femei frumoase la chip şi suflet, iar după intâlnire au alergat să capete câte un autograf.

CHIŞINĂUL - MATRICE CULTURALĂ, SISTEM DE VALORI ŞI DIMENSIUNI SOCIALE

2011-11-03T15:01:00.000+02:00

Elena VULPE, director al Filialei "O. Ghibu"

În aceste zile speciale, în care Chişinăul aniversar îşi celebrează cei 575 ani de la întemeiere, metropola bate în unison cu întreaga suflare a ţării. Fiecare cetăţean al urbei îşi racordează propriul destin cu evoluţia în timp şi spaţiu a oraşului, conturându-i dimensiunile spirituale în raport cu efortul individual. Evidenţiind contribuţia unor personalităţi remarcabile la dezvoltarea capitalei, Chişinăul devine cu adevărat o capitală spirituală, un oraş-model pentru întreaga Moldovă. Cititorii bibliotecii, fiind şi ei pătrunşi de această sărbătoare colectivă, s-au întrunit pe data de 6 octombrie la Filiala «O. Ghibu», pentru a demonstra împreună înalte virtuţi, manifestate prin conştiinţă cetăţenească şi adeziune la spiritul comunitar. Prin genericul mesei rotunde Chişinăul -matrice culturală, sistem de valori şi dimensiuni sociale, publicul participant avea să confirme că străvechea noastră citadelă justifică statutul de sorginte culturală, căpătând aură de eveniment istoric al neamului. Manifestarea organizată de bibliotecă, în parteneriat cu Academia Europeană a Societăţii Civile, Asociaţia Culturală Română Ideal, Editura Biodova cu sediul în Bucureşti, a adunat personalităţi, oameni de cultură, cetăţeni fideli şi oaspeţi ai capitalei. În cadrul lucrărilor mesei rotunde, au fost prezentate comunicări relevante pentru istoria şi cultura Chişinăului. Au impresionat discursurile pe tema «Originile Chişinăului: istorie şi legendă»(istoricul V. Ciubuc), «Chişinău- metropolă bogată în evenimente şi personalităţi» (scriitoarea R. Verejanu), «Chişinăul în arta plastică» (pictorii I. Chitoroagă şi Gh. Petrea), «Personalităţi care au brăzdat spaţiul cultural basarabean»(poeta L. Grosu), «Chişinăul editorial» (redactorul V. Buzilă), «Bibliotecile Chişinăului» (bibliotecara E. Vulpe), «Antenele Chişinăului: posturi de Radio şi TV» (jurnalistul A. Viziru), care au conturat potenţialul creator al ţării şi inteligenţa neamului. Vorbind despre dimensiunile sociale şi culturale Chişinău-Bucureşti, poetul Vasile Căpăţână, în calitatea sa de director, a prezentat editura Biodova şi colegiul redacţional în componenţa acad. M.Cimpoi, acad. N.Dabija şi R.Gârneci, care şi-au propus să editeze Colecţia 101 Poeme ale celor mai valoroşi poeţi din ţară şi din afara graniţelor: R. Moldova, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţa, cu scopul de a le traduce şi promova în diverse ţări din Europa şi din lume. Cititorii pasionaţi de la Ghibu au constatat cu satisfacţie că, din cei 54 de autori, care s-au editat până acum, cărţile semnalate se află în fondurile bibliotecii, iar multe din ele au fost lansate aici.

O altă dimensiune spirituală a capitalei a fost redată prin Expoziţia foto Oamenii Chişinăului - mândria Capitalei, ce a surprins, în obiectiv, personalităţi şi evenimente care au animat istoria, viaţa culturală, spiritul creator şi edificator al oraşului prin oamenii lui de calitate şi valoare. Alături de splendoarea monumentală a cetăţii de scaun, Chişinăul, colajul celor cca 200 de fotografii cuprinde imagini concrete, nume, oameni, personalităţi remarcabile, imortalizate prin lentilele aparatului mânuit de tinerii artişti-fotografi de la Academia Europeană a Societăţii Civile(Alina Ştirbu, Alecu Vlad, Alina Drăgancea, Dan Verejanu, Lilia Brumaru), condusă de poeta Renata Verejanu. La momentul inaugural, tinerii - virtuoşi în arta fotografiei au mărturisit că a fost dificil de a selecta, din cei 800 mii de locuitori ai capitalei, cele mai reprezentative personalităţi, pentru care şi-au manifestat admiraţia de a fi contemporani, iar întâlnirea cu ei considerând-o ca pe un privilegiu al sorţii. Cinstirea memoriei, prin viabila prezenţă postumă a unor oameni ai cetăţii, care au fost veritabile spirite umane (Gr. Vieru, N. Sulac, E. Loteanu, G. Vodă, Ion Vatamanu, Doina şi Ion Aldea- Teodorovici, N. Costin), demonstrează continuitatea în spirit, inevitabilă unei imagini integre a oraşului. Galeria oamenilor de cultură e completată de figurile unor edili ai oraşului, politicieni, istorici, artişti plastici, oameni de teatru, muzicieni, care au marcat şi trasează itinerariul istoric şi cultural al existenţei noastre în timp. Ne bucurăm că, pe mulţi din ei, publicul i-a întâlnit şi cunoscut în incinta Bibliotecii, susţinând proiectele ei culturale şi educaţionale.

Atmosfera de sărbătoarea fost întregită de recitalul Chişinăul în vers, metaforă şi muzică, care a dezvăluit potenţialul creativ al multor compozitori, poeţi şi interpreţi, inspiraţi din meandrele destinului acestui oraş cu rădăcini adânc înfipte în umbrele trecutului. Oraşul a fost purtat pe aripa cântecului, devenind axa unui repertoriu bogat, promovat de nume celebre (M. Bieşu, E. Doga, M. Dolgan, P. Teodorovici, N.Crulicovschi, Fuego, S. Mitriuc, surorile Ciorici, S. Grigore) şi reluat de tinerii zilei de azi. Printre melodiile favorite putem enumera Odă oraşului meu, Te salut, Chişinău, Porţile şi altarele Chişinăului, Chişinăul meu iubit, Chişinăul meu cel mic, reproduse de voci juvenile (Doiniţa Bordeianu, Natalia Croitoru, Valeria Railean, Marius Grimalschi) şi interpreta de origine bulgară, Ana Pagur, alături de solistul consacrat Iulian Caranfil. Chişinăul îşi păstrează farmecul şi în imperiul metaforei, servind ca temă de inspiraţie pentru mulţi mânuitori ai logosului divin. Versurile plăsmuite de scriitorii G.Vieru, G. Vodă, P. Zadnipru, A. Gujel, V. Teleucă, A.Ciocanu, I. Filip ş.a.) au răsunat în interpretarea actorului A. Cupcea, în recitaluri emoţionante, susţinute de adolescenţii de la Gimnaziul nr. 2, îndrumaţi de profesoarele Ludmila Morogea şi Varvara Mironaş. Recitalul a căpătat un contur afectiv deosebit prin implicarea unor autori cu propriile lor creaţii: R.Verejanu (Chişinău în aşteptarea lui Eminescu), L. Grosu (Odă Chişinăului), P. Hasnaş (Chişinăul plin de mistere), Marieta Russo (Chişinău, dragostea mea). Impactul acestor manifestări a fost unul de sorginte civică, publicul fiind solidar cu spiritul comunitar al urbei. Prin intermediul acestor acţiuni de omagiere a oraşului, protagoniştii şi participanţii s-au manifestat ca adevăraţi cetăţeni, conştientizând necesitatea dăruirii zilnice în numele viitorului acestui plai, mai ales în situaţia cînd lumea, deconcertată de calvarul social, caută refugiu pe alte tărâmuri promiţătoare de bucurii cotidiene. Prin Decada Oraşul meu, biblioteca «O. Ghibu» a oferit veritabile remedii sufleteşti, inerente existenţei în toposul autohton.

SĂPTĂMÎNA UŞILOR DESCHISE LA FILIALA "TÂRGOVIŞTE " SUB GENERICUL CHIŞINĂU CULTURAL-LITERAR LA 575 ANI

2011-11-02T00:26:00.000+02:00

Ludmila PLOPA, director

Filiala Târgovişte

Anume sub acest generic în perioada 26-30 septembrie 2011 la bibliotecă s-a desfăşurat Săptămîna Uşilor Deschise. Programul a fost alcătuit în aşa fel încît să cuprindă toate categoriile de utilizatori ai bibliotecii, atragînd în ''împărăţia cărţilor'' pe viitorii utilizatori. Au fost organizate zilnic vizite la bibliotecă pentru micuţii de la licelele şi grădiniţele din preajmă, tot lor le-au fost destinate matinee, ore de poveste, ore de lectură, prezentări de carte, lansări de carte, ore bibliografice şi o oră informativă închinată Chişinăului jubiliar.

Săptămîna Uşilor Deschise şi-a început activitatea cu excursii împreună cu elevii clasei I-a a liceului ,,Columna'', urmaţi de un grup de copii de la grădiniţa nr. 119 şi elevii claselor a IV-a ''b'', ''c'' de la liceul Dante Aligheri. Cei invitaţi au venit cu flori şi cuvinte frumoase la întîlnirea cu scriitoarea Claudia Partole.

La această manifestare de inaugurare au paruticipat elevii clasei a IV-a ai Liceului Dante Alighieri care s-au întîlnit cu scriitoarea Claudia Partole. Întîlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă caldă, degajată, amicală. Cuprinşi de emoţie, participanţii au demonstrat cît de aproape, cît de dragă le este poezia Claudiei Partole. Elevii, îndrumaţi de brava profesoară Locoman Carolina, cu mult zel s-au pregătit de această întîlnire: au răsfoit cărţile de poezie, proză, critică literară, făcînd un compendiu biografic, însuşind multe versuri, unele din poezii le-au înscenat. Copiii i-au adresat scriitoarei numeroase întrebări despre activitatea scriitoricească, viaţa personală. Claudia Partole le-a răspuns cu multă dragoste şi răbdare. Scriitoarea le-a vorbit despre multe opere de-ale dumneaei, despre procesul de creaţie al volumului Floarea iubirii, cartea care este citită în acest an în cadrul Programului Copiii Chişinăului citesc o carte, despre succesul cărţii în Coreea de Sud, şi despre multe alte proiecte de viitor. La rîndul său ei au înscenat şi un pasaj din textul literar-artistic a Floareai iubirii,au sesizat mesajul - toate relele pot fi oprite cu un zîmbet, cu o floare, cu un cuvînt de dragoste... În cadrul acestei întîlniri, a fost prezentată expoziţia creaţiei scriitoarei întitulată Claudia Partole născută pentru a fi cuvînt. Unul din momentele agreabile al acestei întîlniri a fost şi cel al autografelor. Această întîlnire a fost benefică pentru ambele părţi: pentru elevi - au avut ocazia să dialogheze cu un scriitor, să descopere lucruri noi (poezii, volume de carte, să-i cunoască mai bine opera); iar pentru Doamna scriitoare - să se asigure că are un public cititor, fidel, tenace şi în aşteptarea unor noi creaţii literare. Manifestarea s-a încheiat cu un Concurs de desene întitulat Chişinău oraş al viitorului cîştigătorii au fost elevii de la Liceul Dante Alighieri care au prezentat posterul cu denumirea Chişinău la 575 ani.

Cu un vădit interes copii au participat la Ora de lectură: Imaginea Chişinăului în operele scriitorilor autohtoni. Invitaţii Orei de lectruă au fost elevii cl. VI-a, şc. Nr. 59 „G. Coşbuc”, însoţiţi de profesoara de limbă română, dna Rotaru şi bibliotecara şcolii, dna Bodaci. Chişinăul a fost un subiect folosit de mai mulţi scriitori în operele lor literare, relatează moderatoarea activităţii Larisa Ungureanu. Încă Costache Negruzzi în „Păcatele tinereţelor” înserează două nuvele, acţiunea are loc în Chişinăul din prima jumătate a secolului XIX. E vorba de „O alergare de cai” şi „Calipso”. Imaginea Chişinăului din prima jumătate a secolului XX apare şi în opera scriitorilor Geo Bogza - „Misterele Chişinăului”, Octavian Goga - „Mustul care fierbe”, Gala Galaction - „În vacanţă”, Nicolae Iorga - „Chiţinău”, Alexandru Ropot - „Zgomotele Chişinăului” ş.a. Chişinăul din perioada sovietică e descris de Anatol Gujel - „Fereastra cu muşcate”, Gheorghe Malarciuc - „M-am pornit la Chişinău”, Victor Teleucă - „Clopotniţa de aur”, Ion Vatamanu - „O pătrime de veac” ş.a.

O frumoasă şi poetică descriere a Chişinăulu întîlnim în nuvele lui Ion Druţă „Ulitma lună de toamnă”. E vorba de episodul vizitei bătrînului tată la feciorul său din capitală. Anume acest episod a fost dat citirii la Ora de lectură. Fiecare elev a citit cîte un paragraf. După care fragmentul a fost recapitulat în aşa fel ca să se formeze o imagine a unei zile petrecute de tata pe străzile oraşului, în cladirea redacţiei, întîlnirile pe care le-a avut.

Elevilor le-a fost propus în continuare să scrie un eseu la tema Oraşul meu. După ce au terminat de scris, fiecare elev şi-a citit propria creaţie. Cele mai bune au fost menţionate cu Diplome de menţiune. Dat fiind că un elev, Plămădeală Anatolie, s-a născut la 14 octombrie, care a participat şi a scris un eseu la tema anunţată, el a fost menţionat cu o Diplomă specială. Iată elevii care au ocupat cele 3 locuri: Savca Denis - locul I, Scafari Cristian - locul II, Osoianu Mihaela - locul II, Bujac Iulia - locul III, Baluşel Daniel - locul III. Fiecare elev a fost felicitat personal, înmînîndu-i-se Diploma de menţiune şi cîte o carte.

De asemenea sub acest generic s-a desfăşurat şi victorina Teatrele şi muzeele Chişinăului în cadrul clubului Curioşii, care activează la filiala noastră de doi ani. Elevii participanţi la victorină s-au iniţiat în subiect şi în cadrul acestei activităţi au vorbit despre teatrele şi muzeele din municipiul Chişinău. Totodată au constatat ce înseamnă cuvîntul muzeu, care e deosebirea dintre cuvintele spectacol şi teatru,au fost enumărate muzeele, adresele lor, şi cine dintre copii a vizitat mai multe muzee. La fel s-a procedat şi cu teatrele: au fost numite teatrele, adresele lor, cine şi ce teatre a vizitat. Pentru a consolida cele studiate - teatrele şi muzeele - au fost trecute în revistă încă o dată. La final, participanţii care au dat mai multe răspunsuri corecte au fost premiaţi cu diplome.

Au mai fost organizate şi alte activităţi: Revistele bibliografice File din istoria Chişinăului şi Călătorie în Regatul Cărţii,ora informativă Blogul Chişinău - oraşul meu,unde copii au fost familiarizaţi cu Blogul Chişinău, oraşul meu al BM “B. P. Hasdeu “ care propune informaţii despre Municipiul Chişinău, precum şi despre chişinăuieni. Participanţii la Ora informativă au aflat că pot lăsa comentarii, face schimb de informaţii şi opinii cu prietenii şi prin intermermediul reţelelor de socializare. La Ora de poveste Legenda Chişinăului au aflat care e originea cuvîntului Chişinău,cele mai vehiculate ipoteze: din ce an figurează în hrisoave (1436), cîţi ani împlineşte anul acesta oraşul Chişinău, cum este văzut Chişinăul de străini,şi au ascultat legenda oraşului Chişinău.La finele activităţii a fost prezentată expoziţia tematică Chişinău - oraş cu farmec de poveste, în special albumul de fotografii Chişinău de Amedeo Carrocci. Matineul Chişinău - oraş cu farmec de poveste a continuat manifestările în cadrul Săptăminii Uşilor Deschise cu un recital muzical-literar cu cîntece şi poezii despre oraşul Chişinău aniversar.

Tot acest program de activităţi închinate Chişinăului s-a încheiat cu conferinţa Chişinău - 575 ani. Filme documentare şi artistice despre trecutul Chişinăului. Cei care au susţinut, s-au pregatit si au participat cu inima deschisa la această conferinţă, au fost membrii Clubului "Tinerii la bibliotecă", elevi din clasele V-IX de la scoala nr. 5 "Al. Donici", în frunte cu bibliotecara şcolii, dna Ala Bomaistriuc. Pentru o bună desfăşurare a lucrărilor conferinţei, a fost pregătită o expoziţie în care au intrat imagini din filme documentare despre Chişinău, portretele lui Valeriu Gagiu, Mihail Kalik, Gheorghe Vodă, au fost expuse cărţi despre filmul moldovenesc – din fondurile bibliotecii, dar şi din biblioteca personală a Larisei Ungureanu.

Impactul Săptămînii Uşilor Deschise a fost vizibil prin creşterea indicatorilor de performanţă la vizite, împrumut, precum şi la înregistrarea utilizatorilor noi.

Библиотеки Молдовы, России, Украины: на перекрестке идеологий и технологий

2011-11-01T14:26:00.001+02:00

КИШИНЕВ, 31 окт – Новости-Молдова, Ольга Тиховская. Деятельность публичных библиотек Молдовы и проблемы государственной политики в полиэтничном информационно-культурном пространстве стали предметом обсуждения на Межрегиональной (с международным участием) научно-практической конференции «Денисьевские Чтения» в Орле.

Этот ежегодный профессиональный форум, названный в честь видного теоретика и практика библиотечного дела Виталия Николаевича Денисьева (1895 – 1968), уже в восьмой раз проходит в российском городе Орле. Организаторы конференции – Департамент образования, культуры и спорта Орловской области, Орловская областная публичная библиотека им. И. А. Бунина и Орловский государственный институт искусств и культуры.

С 27 по 28 октября, в ходе конференции, традиционно посвященной проблемам истории, теории и практики библиотечного дела, библиографии и книговедения, много внимания было уделено электронным технологиям и электронным ресурсам научных, вузовских, публичных и детских библиотек.

«Мы стали свидетелями и участниками того, как «эра Гуттенберга» сменилась эрой цифровых ресурсов. Сегодня, когда печатные и цифровые источники сосуществуют в библиотечной практике, необходимо создание качественного цифрового контента, а также – развитие технологий оптического распознавания текстов и обеспечения поиска. Новейшие программные продукты украинских специалистов направлены на решение проблем, связанных с созданием новых электронных ресурсов, их интеграцией и навигацией в информационном пространстве», – отметила Ольга Баркова, представитель Технического комитета стандартизации «Информация и документация» города Киева.

По мнению участников мероприятия, для Молдовы, где, по данным на 1 января 2010 года, лишь 15 процентов публичных библиотек оснащены компьютерами и лишь 10 процентов – с доступом к Интернету, активное профессиональное сотрудничество с Россией и Украиной в области новейших технологий является более чем актуальным. Этому способствуют как исторические традиции, так и современные тенденции к сохранению уникального культурного пространства, которому нет аналогов в Европе, считают участники конференции.

В программу научно-практического форума в Орле был также включен мастер-класс «Профессиограмма библиотекаря XXI века», проведенный участником из Москвы, патриархом российского библиотечного дела Эдуардом Рубеновичем Сукиасяном.

В беседе с корреспондентом Новости-Молдова почетный участник «Восьмых Денисьевских Чтений», заведующий сектором Главной редакции библиотечно-библиографической классификации Российской государственной библиотеки Э. Р. Сукиасян отозвался о Молдове как о «благословенном крае, где живет трудолюбивый и благородный народ».

«Я знаю библиотекарей из Молдовы, преданных своему делу. Высшее образование, которое можно было получить на библиотечном факультете Кишиневского университета, в советском профессиональном сообществе считалось очень достойным. Сам я родился в Тбилиси, учился в Москве, работал в Краснодаре. 19 октября 1957 года я впервые вошел в здание главной библиотеки страны в Москве. Почти вся моя жизнь и профессиональная деятельность связана с Российской государственной библиотекой. Ежегодно я участвую во многих профессиональных конференциях в разных странах, в том числе и в Украине. На Крымском форуме всегда радуюсь встречам с украинскими, молдавскими, российскими коллегами разных поколений. Создалось впечатление, что библиотекари во всем мире – это родственники. Во время «Денисьевских Чтений» еще раз убеждаешься в том, как много может сделать когорта библиотечных профессионалов», - отметил Сукиасян.

«Символично, что сегодня день рождения великого русского писателя Ивана Сергеевича Тургенева, и нашим гостям, участникам конференции, после окончания научных докладов и обсуждений, еще предстоит поездка в мемориальный заповедник писателя – Спасское-Лутовиново. История, современность и день завтрашний – связь несомненна. Мы благодарны нашим коллегам за участие в конференции, и мы готовы к новым творческим контактам», - такими словами завершил работу конференции директор Орловской публичной библиотеки имени Бунина, заслуженный работник культуры В. В. Бубнов.

Ольга Тиховская

”...SĂ LĂSĂM URME BUNE PE PĂMÎNT...”

2011-10-31T09:15:00.000+02:00

Silvia TIMOFTI,

şefa filialei ”A. Donici”

Acestea au fost cuvintele scriitorului Aurelian Silvestru din cadrul întîlnirii cu cititorii bibliotecii noastre.

Programul ”Chişinăul citeşte o carte” a devenit deja o tradiţie în filialele Bibliotecii Municipale ”B. P. Hasdeu”. Nu am neglijat acest fapt nici anul acesta şi pe data de 27 octombrie 2011, l-am avut ca oaspete pe Aurelian Silvestru - poet, prozator, publicist, pedagog şi psiholog, director-fondator al Liceului Experimental de Creativitate şi Inventică ”Prometeu”.

Întîlnirea a fost rezultatul lecturii cărţii ”Cel rătăcit”, propusă pentru programul ”Chişinăul citeşte o carte” anul curent şi pe marginea căreia s-a făcut o dezbatere între scriitor şi elevii clasei a VIII-a D de la Liceul Teoretic ”Ion Creangă”.

Cu cîţiva ani în urmă Aurelian Silvestru a mai avut o întîlnire cu publicul bibliotecii noastre. În acel an cartea sa ”Templul bunătăţii”, de asemenea, a fost propusă pentru programul ”Copiii Chişinăului citesc o carte”. El a venit însoţit de ansamblul ”Victoria speranţei” de la liceul ”Prometeu”, care ne-a prezentat un frumos spectacol muzical.

Pe fondalul cîntecelor interpretate (înregistrare audio) de aceşti copii talentaţi, moderatoarele programului din anul acesta Ganea Nicoleta şi Verdeş Adelina ne-au făcut cunoştinţă cu unele date din viaţa şi opera scriitorului.

Romanul ”Cel rătăcit” nu a lăsat indiferent pe nici unul din cititorii noştri cărora le-a fost propus pentru lectură. Dna Valentina Teleucă (pensionară) a spus că e a doua carte, după romanul lui Nicolae Dabija ”Tema pentru acasă” care o bucură atît de mult. şi a mai zis: ”Noi avem scriitori autohtoni, contemporani cu care trebuie să ne mîndrim”.

Mulţi din cititori şi-au lăsat opiniile scrise despre carte. Iată ce spune despre roman Bogdan Velişco, elev în clasa 11-a tot din Liceul ”Ion Creangă” (ortografia şi stilistica păstrată):

”Romanul ”Cel rătăcit” de Aurelian Silvestru m-a fascinat prin faptul că e deosebit de alte opere ale scriitorilor moldoveni pe care le-am citit. În general, romanele care se bazează pe fapte istorice sau scrieri din Biblie au o proprietate interesantă de a te face să te proiectezi în trecut. Combinaţia dintre plecarea în trecut şi prezentul ultramodern lor, fie ele ştiinţifice sau de urmărire, face această carte captivantă ăi deosebită”.

O altă cititoare de a noastră, Cristina Ungureanu, elevă în clasa a VIII-a a aceluiaşi liceu ne scrie următoarele cuvinte:

· ”Lumea nu este perfectă, întotdeauna va avea mici neajunsuri. Citind acest roman îmi dădeam seama că eroul principal este poporul român, care stă la baza civilizaţiei. În roman este bine descris cum omul atrage atenţia la o mulţime de griji mărunte, însă uită adesea de suflet şi de Dumnezeu. Acest roman m-a îndemnat ca întodeauna să las în urmă numai lucruri bune şi să nu uit că binele va fi răsplătit.

”Contează, însă, nu cum o găseşti cînd vii, ci cum o laşi cînd pleci...”

Şirul de opinii nu s-a încheiat doar cu cele scrise, ci au continuat şi în procesul de discuţie cu scriitorul. Elevii i-au pus multe întrebări autorului, cum ar fi cele de tipul: cît timp a durat scrierea romanului, ce l-a îndemnat pe autor să scrie acest roman, cine a fost prototipul eroilor principali, de unde i-a venit inspiraţia să scrie cîntece, dece a ales anume această temă, va avea romanul continuare sau nu, etc.

Întîlnirea s-a încheiat cu interpretarea de către elevi a unui cîntec despre profesori, care l-a emoţionat mult pe Aurelian Silvestru. În sfîrşit autorul le-a promis cititorilor noştri că le va aduce în dar mai multe cărţi ale sale, inclusiv şi cele care au apărut recent de la editură. Iar noi bibliotecarii, din parte tuturor cititorilor i-am mulţumit din suflet pentru generozitatea sa şi i-am promis că va fi întotdeauna oaspetele mult aşteptat şi dorit la noi.

BIBLIOTECA „TRANSILVANIA” – 20 DE ANI ÎN SERVICIUL COMUNITĂŢII

2011-10-29T00:08:00.000+03:00

Ludmila CAPIŢA,

bibliotecar principal

Biblioteca „Transilvania”

Biblioteca „Transilvania”, filial BM „B.P. Hasdeu” din sectorul Ciocana, a organizat, Săptămâna uşilor deschise, în perioada 10-16 octombrie 2011, sub genericul Biblioteca Transilvania – 20 de ani în serviciul comunităţii.

Săptămâna Uşilor Deschise a demarat cu Festivitatea de omagiere a 20 de ani ai Bibliotecii „Transilvania”, au fost prezenţi personalităţi de cultură din România cât şi din Republica Moldova. Cu mesaje de salut, împletind amintirile despre zilele de atunci cu observaţii, concluzii, premoniţii, luări aminte legate de ceea ce se întâmplă astăzi la noi.

În alocuţiunile rostite în debutul manifestărilor s-a evocat momentul inaugural din 29 august 1991, în prezenţa înaltelor oficialităţi basarabene, a colegilor din instituţiile de cultură, scriitori, prieteni ai bibliotecii.

Acum 20 ani, patronul nostru spiritual, Traian Brad, îndemna la „conservarea şi înmulţirea bibliotecii”. Dacă Biblioteca se prezintă astăzi sub o nouă şi modernă înfăţişare, atât sub aspectul dotărilor materiale, al informatizării, dar şi al dezvoltării colecţiilor şi serviciilor, acest lucru se datorează în bună măsură receptării generoase şi pline de solicitudine pe care a manifestat-o administraţia locală.

O surpriză muzicală din partea colegilor din Cluj-Napoca a fost un recital muzical Folclor din Transilvania, susţinut de Amalia Codorean şi orchestra Cununa transilvană a Centrului Judeţean Cluj pentru Promovarea şi Valorificarea Culturii Tradiţionale.

Salonul de toamnă a editurilor transilvănene, fiind la a XIII-a ediţie, este cea mai importantă manifestare dedicată cărţii şi o modalitate de a completa colecţiile bibliotecii, menită să sporeasca prestigiul instituţiei, să atragă publicul la lectură. Colecţiile bibliotecii s-a îmbogăşit cu o donaţie de 400 titluri din partea donatorilor: Institutul de istorie „George Bariţ”; prof. Alin-Mihai Gherman; prof. Aristotel Cocârlă; profesorul Ilie Rad; scriitorul Teodor Tanco.

În cadrul Salonului de toamnă au fost lansate cărţile: Ion Pop. În faţa mării, Şapte decenii de melancolie şi literatură; Alin-Mihai Gherman. Teodor Corbea, Psaltirea în versuri, Un umanist român: Teodor Corbea; Ilie Rad. Întâlnirile mele cu Iorgu Iordan, Documentare în jurnalism; Mihai Stan. Exodul. Clone 2; Mihai Cimpoi. Ioan Al. Brătescu-Voineşti: prefacerea firii; Iulian Filip. Miracolul scenei în arta populară, Cumpăna cucului; Tudor Colac. Cinegetica. Dicţionar explicativ.

În aceeşi zi a avut loc şedinţa cenaclului Traian Brad, comemorarea ctitorului Bibliotecii „Transilvania”, Traian Brad. A dat un plus de valoare programului Săptămânii uşilor deschise, unde amintirile fraţilor Vasile, Romul Brad, nepoatei Anca Docolin şi a prietenilor Lidia Kulikovski, Ion Hadârcă, Anatol Petrencu, Doina Popa, Sorina Stanca, Parascovia Onciu. Moderatorul cenaclulului Vlad Pohilă a ştiut cum să vorbească şi cum să îmbine amintirile vorbitorilor sa fie expuse din plin şi fiecare să evidenţieze calităţile deosebite ale lui Traian Brad din toate faţetele vieţii. Această şedinţă a făcut posibilă o apropriere sufletească şi o apreciere a regretatului ctitor. În cadrul cenaclului a fost lansat volumul Un om al faptelor: Vasile Şoimaru : Biobibliografie, elaborată de către Filiala Transilvania și prezentat CD – înregistrări cu Traian Brad şi Fundaţia Fraţii Brad, prezentat de nepoata Anca Docolin.

Joi,13 octombrie a fost organizat un atelier profesional: Servicii innovative – Biblioteci inovative, moderat de dna L. Kulikovski, dr. conf. univ., director general BM „B.P. Hasdeu”. S-au susţinut comunicări ce vizeaza servicii inovative, care vor stimula, atrage la biblioteci utilizatorii, care determină rolul bibliotecii în comunitate ca unul prioritar.

O altă activitate petrecută este şedinţa Salonului de lectură Ceaiul de la ora patru, moderat profesoara de limbă şi literatură română de la Liceul Teoretic Gaudeamus, Alexandra Tănase. A fost o şedinţă deosebită, dat fiind faptul că a fost dedicată aniversării a 20 de ani ai Bibliotecii, unde membrii Salonului au spus gânduri frumoase despre bibliotecă, bibliotecari, au cântat şi recitat din creaţii proprii. Poeziile unora au fost atât de plăcute, că merită apreciate, care ţin să le menţionez: Ana Gabor, poeziaTransilvania mea. Transilvania... / E biblioteca sufletului meu / Ca râu ce curge lin la vale, / Pe lângă toamna cugetului meu / Îmi luminează calea. / Şi apa trece / dar care mereu este însetat / Îşi potoleşte setea de-a cunoaşte / Cine eşti... Cine vei fi... / Iar vuietele valurilor / Te strigă ne-ncetat: / Veniţi, intraţi, luaţi: O CARTE!

O altă elevă este Canciuc Margareta cu poezia Biblioteca sufletului meu. Am citit Romane, Nuvele, Schiţe / Am învăţat Poezii / Am cântat Biografii / Am găsit un prieten / Pe raftul al doilea la litera E. / Mult sânge s-a vărsat în Transilvania... / Război cu lumea / Cărţile-soldaţi; / Bibliotecarii-generali / Inamici care nu preţuiesc / Nici foaia, nici cerneala. / Dar viaţa mea este la „Transilvania” / Biblioteca mea o port cu mine, / Nu în buzunar / Şi nu în portofel / O port mereu în sufletul meu / Departe de tine / Departe de voi.

Întâlnirea s-a bucurat de un mare succes şi rezonanţă în rândurile participanţilor. Membrii salonului au venit şi cu daruri pentru bibliotecă, a dăruit bibliotecii un album cu imagini de la diferite şedinţe ale Salonului şi cu o broşură intitulată 20 de gânduri despre Biblioteca Sufletului meu.

Variat a fost programul destinat copiilor de la instituţiile preşcolare şi elevilor claselor primare din sector. Doi actori de la teatrul Guguţă au înscenat fragmente din poveştile indrăgite, unde copii s-au distrat cu plăcere, concursuri-victorine, ore de lectură, ore de poveşti, prezentări de carte, dedicate Chișinăului-575, prezentarea expoziţiilor de carte.

Întâlnirea elevilor şcolii primare G. Vieru cu scriitoarea Claudia Partole, care şi-a mărturisit dragostea faţă de bibliotecă şi cărţi în faţa numeroşilor prichindei, spunând între altele, că anume cartea este cea mai mare descoperire a lumii şi cel mai preţios dar oferit omenirii, pentru că ea este un bun prieten, care nu trădează, dar înţelepţeşte. Poveştile au fost primele cărţi de lectură, pe care le-a savurat în copilărie, îndemnându-i şi pe micuţi să le citească, să le însceneze şi să le îndrăgească. Autoarea şi-a prezentat una din ultimele cărţi editate Floarea iubirii, care a fost propusă spre lecturare în cadrul Programului Copiii Chişinăului citesc o carte. Ca urmare, întâlnirea a decurs firesc, într-un viu dialog, schimb de recitaluri şi de „ghiduşii”, autografe.

În holul bibliotecii a fost organizat de pictorul Oleg Cojocari un vernisaj de sculptură cu genericul Zborul lui Icar, expoziţie personală postmortum Ion Guţu, Sculpturile copii în tablouri a cointeresat publicul. Uniunea Plasticienilor a dăruit Bibliotecii „Transilvania” bustul marelui poet Mihai Eminescu, lucrare a sculptorului Ion Guţu, care va aminti publicului despre prezenţa lui în aula bibliotecii.

Pentru elevii de la şcolile din sector: şcoala primară Gr. Vieru, liceele C. Negruzzi, Orizont, Gaudeamus, M. Berezovschi, şcoala primara A. Popovici, zilnic au fost organizate vizite colective, totat 24 cu participarea a 700 copii. Copiilor li s-a prezentat spaţiul bibliotecii după renovare și serviciile pentru copii şi adulţi, noile intrări în colecţiile bibliotecii.

Programul Săptămâna Uşilor Deschise a avut un impact pozitiv. În cadrul săptămânii au fost organizate: 33 activităţi culturale la care au fost prezenţi 832 persoane; 24 vizite colective cu participarea a 700 persoane. În această săptămână, au fost înscrişi 148 de cititori noi şi înregistrate 2562 vizite. Numărul de îmrumuturi constituie 2640 documente.

EVENIMENT CULTURAL LA BIBLIOTECA „LIVIU REBREANU”

2011-10-28T00:40:00.002+03:00

În zilele de 17-18 octombrie 2011 Biblioteca Liviu Rebreanu a găzduit un şir de evenimente de importanţă majoră pentru comunitatea chişinăuiană. Un grup de scriitori şi bibliotecari de la Bistriţa-Năsăud, precum şi cantautorul Florin Săsărman, conduşi de directorul Bibliotecii Judeţene Bistriţa-Năsăud Mircea Oliv au efectuat o vizită la Chişinău în cadrul parteneriatului de colaborare între Biblioteca Judeţeană şi Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu.

Vizita la bibliotecă a oaspeţilor noştri de peste Prut a evoluat printr-un program complex ce a inclus o conferinţă, lansări de carte, lecturi publice şi un recital muzical susţinut de cunoscutul cantautor Florin Săsărman.

Cu lansări de carte s-au produs scriitorii: David Dorian - Exerciţii de respiratie - Editura TipoMoldova 2011, Mircea Măluţ - Fragmente din monografiile imperiului, Editura TipoMoldova 2011, Victor Ştir - Alcool si sange - Editura Karuna 2010. În continuare, scriitorii Vasile Dâncu, David Dorian, Mircea Măluţ, Traian Parva Săsărman, Victor Ştir şi Flore Pop au susţinut lecturi din cărţile proprii.

La activitate au participat şi scriitorii noştri precum Renata Verejan, Nicolae Rusu, Vlad Zbârciog, Iulian Filip, care şi-au prezentat noi apariţii editoriale. A fost prezent şi graficianul Valeriu Herţa, coautorul volumului recent apărut Creatori de ex-libris basarabeni: mic dicţionar.

Recitalul muzical Pe muchie de cuţit susţinut de Florin Săsărman a constituit un moment deosebit în desfăşurarea activităţii.

Pe final de eveniment Oliv Mircea, critic de artă a susţinut conferinţa Tensiunea etic-estetic – avantajele artistului din est, în care a prezentat viaţa şi opera pictorului Horia Bernea şi a sculptorului Vasile Gorduz, ambii născuţi în Basarabia, dar care s-au realizat ca artişti în România.

Ca de fiecare dată partenerii noştri ne-au adus o donaţie valoroasă de carte, ne-au renovat echipamentul tehnic printr-o imprimantă şi un calculator pentru care încă odată ne exprimăm recunoştinţa.

CHIŞINĂU - 575. EXPOZIŢIA DE PICTURĂ CHIŞINĂU-CATEDRALĂ DE SUFLET ŞI LUMINĂ

2011-10-27T13:56:00.000+03:00

Elena VULPE, director al Filialei “O. Ghibu”

Cel mai important eveniment al anului, împlinirea a 575 ani de la prima atestare documentară a Chişinăului, nu a lăsat indiferent pe nici un locuitor al capitalei. Cu urări de prosperare şi adresarea La mulţi ani, Chişinău!, pătrunşi deopotrivă de sentimentul euforic al celebrării oraşului din inima ţării, cititorii bibliotecii "O. Ghibu" s-au adunat pentru a sărbători aniversarea într-un spaţiu pe potriva evenimentului. Împodobit în strai de sărbătoare, prin ample expoziţii de documente şi fotografii, spaţiul informaţional al bibliotecii a expus şi a reflectat bibliografia Municipiului Chişinău, proiectând drumul prin istorie şi destin al metropolei natale.

Ceremonia inaugurală a avut loc pe data de 4 octombrie, într-o atmosferă festivă, prin lansarea Decadei «Oraşul meu». Programul a început cu audierea Imnului oraşului şi cu onoruri aduse simbolurilor statale: Drapelul şi Stema Moldovei. Agenda a continuat cu o excursie virtuală pe blogului BM «Chişinău, oraşul meu» şi anunţarea Programului Hramului Primăriei. A urmat inaugurarea expoziţiei de pictură cu genericul: Chişinău-catedrală de suflet şi lumină . Vernisajul a adunat, în palmares, o colecţie de circa 100 de tablouri expuse de tinerii creatori de la Colegiile de Arte Plastice «Alexandru Plămădeală» şi «Igor Vieru», prin care şi-au exprimat dragostea şi admiraţia pentru capitala ţării în care s-au născut, locuiesc, îşi fac studiile. În tablouri inspirate din frumuseţea naturală a oraşului, tinerii au reprodus, prin penelul lor iscusit, cele mai îndrăgite locuri ale capitalei: grădini, parcuri, străzi, spaţii înverzite, lacuri, izvoare, plăsmuind peisajul urban în lumini şi culori de un farmec covârşitor. Un capitol aparte a fost consacrat aspectului arhitectural şi monumental cu vechi zidiri de piatră, cu o mulţime de clădiri şi spaţii locative, care reproduc spiritul Chişinăului de altădată. Un interes special au trezit elevii de la Liceele M. Eliade, Gh. Asachi, S. Haret, care au completat expoziţia de pictură cu un panou de machete arhitecturale în miniatură, ce reproduc centrul istoric al Chişinăului: Catedrala, Clopotniţa, Arcul de triumf, Primăria, Statuia "Lupa Capitolina", dar şi edificii de cult: Biserica Bunei Vestiri, Măzărachi, Constantin şi Elena, Ciuflea, Sf. Panteleimon, reflectând credinţa, modul de viaţă şi arhitectura variată a trecutului. Standul expus nuanţează, prin culori de o tonalitate mai deschisă, şi aspectul renovat al Chişinăul modern, care apare «reconstruit», prin măiestria elevilor, în toată splendoarea lui monumentală. Cu nimbul celor şapte coline, conturând aidoma unei inimi harta oraşului «din albe flori de piatră», machetele reproduc spiritul înnoitor al metropolei: Ansamblul Porţile Oraşului, Blocul Romaniţa, Grădina Botanică, Palatul Republicii, Circul, Hotelul Cosmos, Sala cu Orgă, Aleea Clasicilor, Monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, teatre, muzee, cinematografe, instituţii de cultură şi învăţământ, redând crâmpee din planul urbanistic general al municipiului şi din biografia spirituală a capitalei. Elevii au fost mândri să-şi vadă încununat efortul muncii lor, fiind aplaudaţi de public şi apreciaţi de bibliotecă prin Diplome de participare la Decada "Oraşul meu". Rând pe rând, ei şi-au impărtăşit impresiile personale, remarcând arta muncii de laborator, stilurile şi tehnicile explorate, dar şi revelaţia care i-a copleşit în plăsmuirea acestor tablouri şi machete. Cuvinte de încurajare şi admiraţie au rostit artiştii plastici V. Cobzac şi V. Bejuc pentru discipolii care nu sunt indiferenţi de soarta şi destinul de viitor al capitalei, fiind interesaţi de monumentele istorice, de locurile şi străzile pitoreşti, de păstrarea centrului istoric, mistuit, pe zi ce trece, prin demolări neautorizate. Prin această expoziţie, tinerii creatori au demonstrat şi au convins publicul vizitator de ataşamentul pentru oraşul lor drag, împărtăşind speranţa şi visul de a locui într-o capitală renovată în stil european. Expoziţia a relevat spiritul creativ si a reliefat o modalitate aparte de exprimare a atitudinii în faţa oportunităţii de a părăsi meleagul pentru "raiuri" străine ori de a rămîne aici, coborînd , printre noi, realitatea europeană, visată de cei mai mulţi.