CULTURA-SPAŢIU DE DIALOG ŞI MODEL CULTURAL UMANIST (PROGRAMUL CULTURA 2007-2013)

Elena VULPE, director, Biblioteca „O. Ghibu”

Anunţat de ONU drept prioritate internaţională a fost susţinut de BP ”O. Ghibu” prin lansarea unui program propriu, iniţiat sub genericul Armonii şi interferenţe culturale şi axat pe problemele cooperării şi influenţelor culturale, a moştenirii culturale, experienţelor şi perspectivelor socio- culturale, vizând procesul globalizării în cadrul culturii moderne, a multiculturalismului. În cadrul Programului sub auspiciile bibliotecii au demarat Zilele Francofoniei, Săptămâna culturii franco-germane, lansări de carte şi CD a scriitorilor americani, francezi, polonezi, serate literare, recitaluri poetice şi muzicale a interpreţilor consacraţi, vernisaje de pictură. Aceste manifestări au constituit un imbold pentru studiera altor spaţii culturale, deschizând noi orizonturi de cunoaştere artistică, noi modele de personalităţi creatoare, depistând influenţele şi tangenţele, individualitatea fiecărei culturi, provocările care stau în faţa culturii noastre naţionale şi a proximităţilor. Zilele Francofoniei Desfăşurate în perioada 18-27 martie, Zilele Francofoniei la biblioteca „O. Ghibu” au purtat motoul: „Le coeur de l’homme est un livre que j’ai appris à estimer”, exprimând mesajul poetului francez, precursor al poeziei moderne-Lautreamont, una dintre rarele personalităţi ale culturii occidentale. Din start biblioteca a pregătit o expoziţie tematică întitulată Francofonia – ferment al fraternităţii şi schimburilor culturale, unde au fost expuse cărţi şi documente în limba franceză din fondurile bibliotecii, ce reprezintă un spectu larg de aspecte ale culturii şi civilizaţie franceze. Deasemenea a fost creat un ambient de Stil Francez unde să domine spiritul galilior cu inscripţia cuvintelor lui Charles de Gaulle: La France est multiple. Et le sera toujours. Manifestările au început cu un scenariu în care tinerii au demonstrat ce înseanmă a fi francofon: Etre francophone c'est: bien maîtriser la langue francaise, faire developper entre les partenaires le sentiment d'une communaute de destin. Agenda programului a inclus: Serata literară „Moldavie – pays francophone”, care a urmărit scopul nu numai de extindere şi aprofondare a limbii franceze, dar şi a dialogului intercultural. Larga prezenţă la manifestare a elevilor şi studenţilor de la diverse instituţii de învăţământ din capitală, ghidaţi de profesorii de limbă franceză: T.Babuc, V. Lica, N. Chiriac, I. Zosim, V. Pşenicnicova de la LT M. Eliade, D. Alighieri, G. Asachi, Şcoala Polivalentă Profesională nr.8, Universităţile Tehnică şi de Stat din Moldova) a demonstrat, aşa cum au relevat participanţii, că Moldova este o ţară cu reală deschidere către valorile culturii şi civilizaţie franceze. Deşi actualmente limba engleză îşi revendică primatul, cei prezenţi au menţionat, că aspectul sentimental al apartinenţei la limbile romanice prevalează, franceza fiind mai lesne de însuşit, accentuându-se şi avantajul deschiderii către celelalte idiomuri neolatine: italiana, spaniola, portugeza. Ea pătrunde tot mai larg în toate sferele activităţii umane, fiind un mijloc eficace de informare şi comunicare din perspectiva cunoaşterii şi integrării multiculturale. Prezentările Editurii “Cartier” Cartea franceză “la pachet”, susţinute de scriitorul Em. Galaicu Păun în formula Lecturilor aperitive de recomandare, a inclus următoarele titluri: R. Barthes “Plăcerea textului”, în care se recomandă abordarea operei doar dintr-o perspectivă individuală, criteriul plăcerii fiind gustul fiecărui cititor în funcţie de “capriciile” celui ce o citeşte şi se întemeiază pe câteva negaţii ale “barierelor, claselor, excluderilor, a contradicţiei logice”. R. Gary “Himere”, dezvăluie o poveste de dragoste în mijlocul unei Europe pline de războaie ce constituie testamentul literar şi uman al autorului, înglobând toate temele şi obsesiile scriitorului printr-o pânză epică de dimensiuni tolstoiene al scriitorului titular consecutiv de două ori al Premiului Goncourt. M. Duras “Moderato cantabile”, un roman centrat pe tema iubirii, populat de personaje care încearcă să scape de singurătate găsind sensul vieţii prin recursul la o dragoste absolută, la crimă sau nebunie. Autoarea este considerată una dintre cele mai controversate scenariste şi scriitoare contemporane ale Franţei. Redactorul-şef al Editurii Cartier Em. Galaicu Păun a subliniat că ponderea autorilor francezi în cadrul unităţii editoriale este una copleşitoare, aici au apărut peste 100 de titluri în mii de exemplare. Adresându-se tinerilor cu diferite sfaturi, între altele a spus: sunteţi în perioada de viaţă de absorbţie la maximum. Eu la vârsta de 13-14 ani îi citeam deja pe Dostoevski, Merim Turghenev, Gogol. E foarte importantă consecutivitatea lecturii, vă propun să începeţi cu O.Balzak, P.Merime şi mulţi alţi scriitori francezi pe care îi puteţi lectura în original, graţie deschiderii frontierilor de carte şi interesului sporit faţă de limbile străine.Spiritul francez a fost la un moment dat girul lumii – reprezentanţii ei veneau la Paris cu scrisori de nobleţe pentru a se impune. Aici a venit şi Constantin Brâncuşi. Recitalul poetic “Vivez votre passion en français” (Trăiţi-vă pasiunea în franceză)a inclus prezentările creaţiei Iuliei Hasdeu a Cenaclului cu acelaşi nume de pe lângă revista Clipa Siderală, la care au evaluat A. Cojocaru, M. Iordăchescu, N. Bejan, care au vorbit cu admiraţie despre poeta de excepţie prin declamarea poeziilor: Bietul rege, Serenada, Nocturnă, Femeia, Iubire statornică, Publicul prezent la manifestare (LT D. Aligheri şi Minerva) s-a convins, că opera I. Hasdeu este actuală, prin permanenţele ei se confruntă cu sensibilitatea contemporană, lăsând nealterată imaginea talentului acestei poete.Membrii cenaclului literar Iulia Hasdeu au prezentat revista lor Clipa Siderală , seria nouă. Tânărul şi numerosul public interactiv a mai putut audia cântece de Patrisia Kass, Charles Aznavour, Yves Montand, însoţite de comentarii. Astfel prezentările şi audierele CD (în comentariile jurnalistului D. Mihail) au avut un efect captivant atăt prin melodiile de succes ale cântăreţilor francezi, cât şi prin biografiile lor neordinare. Interpretă E. Porubin şi eleva Alisa Şendrea de la Şcola Polivalentă Profesională Nr. 8 au evaluat cu melodii din repertoriul Patriciei Kass. Elevii au fost asistaţi de profesoarele de limbă franceză Tatiana Babuc şi Irina Zosim. La seria de manifestări francofone s-a înscris şi lecţia interactivă „Van Gogh – reprezentantul postimpresionismului, moderată de muziograful E. Sâtnic, la care, de asemenea, au luat parte activă elevii de la Liceul „M. Eliade” şi „D. Aligheri”. Tinerii au fost impresionaţi de lucrările pictorului, mai ales seria Floarea-Soarelui, tablouri expuse din colecţiile Bibliotecii Naţionale şi care în prezent sunt cele mai apreciate din istoria artei,pe cănd în toată viaţa legendarul pictor nu a vândut decât o singură lucrare. Tot în cadrul programului amintit a fost lansat pentru liceeni concursul pentru cel mai bun eseu scris în limba franceză despre Moldova şi relaţiile ei francofone, rezultatele căruia vor fi publicate. Cultura poloneză este promovată prin colaborarea susţinută pe care o are biblioteca cu Institutul Polonez din Bucureşti, care contribue la valorificarea fondului de carte al bibliotecii, al actualizării cu noi donaţii primite de la partenerii polonezi. Lansarea de carte A. Michnic “Mărturisirile unui disident convertit” se inscrie în activităţile de promovare a culturii polneze, prin unul din reprezentantul ei cei mai de seamă, publicistul şi eseistul de renume, Adam Michnic, aflat pentru prima dată în Republica Moldova, care prin mărturii veridice a expus experienţa poloneză , dezvăluind aspecte ale vieţii sociale, politice şi culturale în demersul acestei ţări spre democraţie şi libertate. Disidentul polonez, figură legendară a Solidarităţii poloneze, intelectualul de mare clasă Adam Michnik, şi-a lansat la bibliotecă volumul de eseuri (Editura Polirom, Iaşi, 2009) în cadrul unei manifestări organizate în parteneriat cu Editura Polirom, Institutul Polonez (Bucureşti), PEN Club Moldova şi Revista «Contrafort» (Chişinău). Personalitatea neordinară a lui A. Michnik, verbul său nonconformist au suscitat un viu interes în rândurile intelectualităţii chişinăuiene, la acest eveniment participând un public numeros şi şelect: scriitori, academicieni, politicieni, cineaşti, jurnalişti, istorici, sociologi (V. Ciobanu, V. Gârneţ, V. Beşleagă, A. Suceveanu, N. Negru, V. Butnaru, V. Pohilă, M. Chistruga, V. Druc, M. Poiată, N. Rusu, V. Tăslăuanu, M. V. Ciobanu, I. Ciocan ş. a. ), profesori universitari, studenţi, precum şi membri ai Ambasadei Poloniei în RM. Dezbaterile asupra cărţii au scos în relief idealurile şi principiile autorului privind ideologia politică, samavolnicia, teroarea unui sistem bazat pe minciună şi împilare a libertăţii umane-comunismul. Prin mărturisirile şi experienţa anticomunistă împartăşită a entuziasmat publicul prezent în sală. Aceste subiecte au trezit un viu interes în rândurile asistenţei prin întrebări şi şarje polemicice, vizând realităţile sociale, politice şi economice din RM. Deşi A. Michnik a recunoscut că încă nu înţelege bine ce se întâmplă aici, el vede viitorul unei Moldove unite într-o Europă unită. Întâlnirea cu acest pedagog al libertăţii a depăşit cadrul unei simple lansări de carte, transformându-se într-o tulburătoare prelegere de istorie şi cultură, mulţi participanţi făcându-şi notiţe pe marginea discursului incitant al celebrului polonez. Săptămâna culturii franco-germane desfăşurată în anul curent în R. Moldova, prin lansarea în premieră a Manualului de istorie franco- german, a cărui dezbatere publică a avut loc la biblioteca “O. Ghibu” în cadrul mesei rotunde Relaţiile franco- germane- un model al parteneriatului de succes a adunat un public select şi numeros. Participanţii la dezbateri au subliniat că Istoria trebuie dezarmată, după cum ne îndeamnă şi Uniunea Europeană, miza fiind pusă pe conlucrare în plan economic, cultural şi politic. Evenimentul a fost organizat de către Ambasada Republicii Federale Germania, Ambasada Franţei şi Alianţa Franceză, în parteneriat cu Asociaţia Tinerilor Istorici din Moldova. Elaborat în premieră de specialişti germani şi francezi, manualul este un model de parteneriat reuşit, şi poate fi tradus şi experimentat şi în arealul nostru prin prisma observaţiilor şi comentariilor expuse la intîlnirea de faţă. Serată Limba română- limbă a Consiliului europei a fost organizată în colaborare cu Uniunea Scriitorilor, Clubul Consiliul Europei la care au participat şi oameni de cultură din România, alături de scriitori, profesori, studenţi de la USM, LT Gh. Asachi, M. Eliade şi elevi de la Liceul din Micleuşeni (Străşeni). Scriitorul I. Hadărcă, apreciind plurivalenţa şi mesajul universal al limbilor europene, a făcut o incursiune în originea limbilor europene, a limbilor regionale şi minoritare, precum şi a limbii române şi varietăţilor ei locale, menţioand că limba este o componentă a specificului naţional. Acad. M. Cimpoi a remarcat legătura dintre limba literară şi conştiinţa naţională, unitatea limbii române, accentuând că avem o limbă şi suntem o naţiune, iar limba româna este patria, casa fiinţei noastre. Oaspeţii din România I. Mitrea şi M. Sultana Vicol au îndemnat tinerii spre studierea limbilor europene pentru a susţine prin cercetări mai intens dialogil multicultural în procesul de globalizare al culturilor. Tinerii participanţi s-au incadrat în discuţie, demonstrănd o cunoaştere a limbilor europene, dar au insistat asupra unor raţiuni politice care trebuie să stopeze teoriile lingvistice eronate despre existenţa a două limbi şi să triumfe adevărul ştiinţific. Un interes deosebit a suscitat Discuţia cărţii “Femei celebre” de E. White , prilejuită de Ziua de 8 Martie, prin care membrele Clubului Femeia au formulat prototipul femeii moderne, axat pe personalităţi mondene, care au obţinut în viaţă notorietate, succes, împliniri, doar prin sacrificiu, voinţă, dar şi hazard. Istorisind povestea celor mai fermecătoare femei din istorie: Eva Peron, Greta Garbo, Coco Chanel, Angelina Jolie, Edith Piaf, Jacqueline Kennedy, participantele la manifestare (R. Brăduţanu, S. Sava, M. Saharneanu, S. Gamarţa, V. Cojocaru, L. Matei) au remarcat, că succesul lor este o provocare întru testarea farmecului feminin pentru a deveni atrăgătoare, iar manualul este plin de umor, ingenios şi instructiv. Ora de lectură asupra volumului lui E. Poe Principiul poetic a constituit un moment comemorativ, susţinut de studentii de la facultatea de limbi moderne a USM şi elevii de la liceul N. Gogol, prin care au elogiat figura cea mai reprezentativă a scriitorului american, care a intrat în aria culturii universale cu un recital din creaţia scriitorului, la care au fost prezentate, recomandate şi alte cărţi din colecţia “O carte pentru o seară” precum şi volumele Tamerlan, Ulalume, Clopotele. Pătrunzând drama existenţială a neâmplinirii sale, cititorii au înţeles mai lesne umanismul lui Poe, marea lui aspiraţie spre cunoaştere, puterea de analiză, sensibilitatea efectelor artistice, innoirile în tehnica versului-valori pe care opera lui le fixează în istoria literaturii universale. Plurivalenţa infinită şi mesajul universal al culturilor europene a constituit o incursiune în istoria, civilizaţia, arta şi literatura acestor culturi. Fiind un centru reprezentativ al pluralităţii şi dialogului intercultural, biblioteca a organizat în cadrul Salonului de carte şi o serie de expoziţii, care conferă o mai bună vizibilitate a colecţiilor sale ce constitue patrimoniu informaţional universal, propunând spre studiu şi lectură opera unor mari personalităţi de talie universală, incluşi în programul UNESCO de omagiere pentru anul 2009: “Anatol France – Literatura de idei şi de eleganţă clasică”, „Gloria teatrului englez – Wiliam Shakespeare , capodoperă a Renaşterii” , Arthur Conan Dolyle „Întemeietorul romanului poliţist englez”, Anna Ahmatova „Universul sufletului feminin, ”Lion Feuchtwanger „Maestru al romanului realist german interbelic”, Johann Wolfgang Goethe „Piatra de hotar în dezvoltarea literaturii germane şi universale”, Voltaire „Încredere în raţiunea umană şi progres” , Andre Gide „Imprevizibilitatea şi spontanietatea actelor umane”ş.a. Spiritul uman de astăzi solicită implicare şi se dezvoltă din tiparele comportamentelor locale încremenite spre deschiderea şi sincronizarea cu memoria lumii şi idenitatea colectivă. Pentru a înţelege propria istorie şi cultură naţională, Programul şi-a propus identificrea spaţiului multinaţional al numeroaselor culturi, care s-au dezvoltat şi interacţionat, având un teren comun de interpătrundere şi influenţe culturale. Iniţiat de scriitorii nouăzecişti (reprezentanţi ai curentului postmodernist, grupaţi în jurul revistei „Contrafort” ) în cadrul bibliotecii, programul oferă tuturor doritorilor un climat precoce integrării europene, vizând problemele globalizării în cadrul culturii moderne, a vocabularului conceptual al culturii, dimensiunea contemporană a cooperării, provocările în faţa culturilor naţionale şi un tratament modern al moştenirii culturale şi istorice.