drd. Tatiana COŞERI, director adjunct,
Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Creativitatea, inovarea şi imaginea sunt trei cauze şi efecte, scopuri şi finalităţi. Aceste dimensiuni nu sunt importante doar că reprezintă priorităţi naţionale şi „cuvinte vedete” ale anului 2009. Prin intermediul lor se afirmă individualitatea şi identitatea instituţională.
Structurile infodocumentare au demonstrat pe parcursul dezvoltării umane durabilitatea sa. Adaptarea la exigenţele societăţii este regula supravieţuirii, unde informaţiile şi cunoştinţele sunt impregnate de scopuri şi principii.
Într-un an economic nefavorabil Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” face faţă provocărilor, căutînd căi inovatoare de dezvoltare şi optimizare. Responsabilitatea şi angajamentul faţă de comunitate implică mobilizare totală a creativităţii şi a energiei inovaţionale. Entităţile materiale suficiente mişcă ideile, polenizînd şi dezvoltînd sincronic domeniul. Căci, dacă găseşţi un drum fără obstacole, probabil că drumul acela nu duce nicăieri. (J.F. Kennedy)
Evoluţia domeniului este determinată de doi factori: educaţie şi inovaţie. Curba logică a schimbări şi matriţa acţiunii sunt constituite din cunoştinţe. Astfel, se formează o dimensiune axiologică: educaţie+cunoştinţe=inovaţie. Eforturile Echipei Hasdeu sunt orientate spre materializarea complexului de cunoştinţe pentru a progresa şi pentru a demonstra valenţele multiple ale instituţiei infodocumentare. În anul restricţiilor economice gradul de creativitate şi inovare este mai avansat. Schimbul de practici bune vor contribui la adoptarea unor decizii şi mecanisme capabile să îmbunătăţească statutul profesiei, cît şi la elaborarea unor instrumente unitare aliniate la standardele internaţionale.
I. Educaţia pe parcursul vieţii
Formarea profesională a specialiştilor în informare şi documentare este discutată în comunitatea profesională. Ne demonstrează comunicările bibliotecarilor, articolele din presa de specialitate, dezbaterile. Au fost depuse eforturi pentru crearea unui spaţiu de învăţare, elaborate rezoluţii şi demersuri corespunzătoare. Bibliotecile s-au angajat ca „biblioteci care învaţă”, lansînd campanii de formare profesională, elaborînd programe şi politici instituţionale. Auditul general al educaţiei pe parcursul vieţii al bibliotecarilor din republică este unul bun – fiecare bibliotecă are grijă de personalul său pentru a asigura calitatea ofertelor şi credibilitatea în faţa utilizatorilor şi ordonatorilor de credite. Fiecare acţionează cum poate, acceptînd mobilitatea şi rigorile.
Cerinţele faţă de competenţele bibliotecarilor sunt mari. Bibliotecile îşi fundamentează propriile exigenţe subliniind opţiunile şi dimensiunile prioritare. Succesul lor este invocat de calitatea personalului, de implicarea în proiecte.
Aspectul negativ sau punctul slab al problemei constă în necoerenţa şi neconcordanţa politicii naţionale cu cele europene sau internaţionale. Cu toţii ne aflăm într-o căutare: cum să armonizăm pilonii formarea profesională iniţială - dezvoltarea profesională - validarea competenţelor? Statele europene au găsit remedii cu eficienţă imediată – elaborarea standardelor ocupaţionale.
Standardele ocupaţionale devin tot mai actuale şi mai necesare pentru Republica Moldova. Ele sunt premise pentru îmbunătăţirea calităţii, accesibilităţii formării profesionale de bază şi recunoaşterii calificării pe piaţa muncii. În acest caz, pentru a privi obiectiv starea de fapt şi pentru a propune metode adecvate, trebuie să corelăm necesităţile reale cu sistemul de formare profesională. Tendinţele se focalizează pe elaborarea standardelor ocupaţionale, care oferă repere clare privind îndeplinirea de ordin calitativ a activităţilor. Aceste repere sunt cerinţele standardizate necesare pentru realizarea eficientă a sarcinilor. Procesul de armonizare a practicilor naţionale cu cele ale statelor europene este unul continuu şi multilateral. Logica este simplă şi pe înţelesul tuturor: standardele ocupaţionale recunosc competenţele profesionale, îmbunătăţesc conţinutul formării profesionale iniţiale, definesc tendinţele dezvoltătii personale şi profesionale, asigură logistic evaluarea obiectivă a competenţelor. Formatul standardelor ocupaţionale serveşte drept reper pentru întregul spectru de politici instituţionale, pentru revizuirea fundamentului juridic al bibliotecii. Structura lor subliniază şi demonstrează rolul esenţial de implementare:
titlul unităţii: activitatea majoră ca un rezultat concret (resurse, servicii, produse);
descrierea unităţii: defineşte o scurtă descriere a scopului;
elemente de competenţă: activităţile pe care un angajat trebuie să le realizeze;
criterii de realizare: repere calitative asociate rezultatelor activităţilor din elementele de competenţă;
gama de variabile: condiţiile în care se desfăşoară activităţile descrise în unitate;
ghidul pentru evaluare: furnizează informaţii generale privind dovezile necesare pentru demonstrarea competenţei (cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice).
Varietatea de utilizare a standardelor ocupaţionale este complexă şi evidentă:
elaborarea repertoriului de competenţe şi abilităţi necesare;
determinarea subiectelor de dezvoltare profesională
evaluarea competenţelor profesionale;
verificarea concordanţei dintre rezultatul formării profesionale şi cerinţele locului de muncă;
validarea competenţelor prin obţinerea certificatului de competenţă profesională;
definirea nivelurilor de calificare;
reglementarea mobilităţii profesiilor.
Familia de standarde ISO 1900:2000 pun accentul pe calitatea serviciilor şi ofertelor. Aceste rigori sunt puncte de acces pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea instituţiilor infodocumentare. Certificarea calităţii la nivel naţional este într-o perioadă de constituire. Standardul ISO 17024 privind „Criteriile generale pentru organismele de certificare ce efectuează certificarea personalului” specifică criteriile generale pe care trebuie să le respecte un organism de certificare a personalului pentru a fi recunoscut la nivel naţional şi internaţional ca fiind competent şi fiabil să asigure funcţionarea unui sistem de certificare a personalului indiferent de sectorul implicat.
La momentul actual Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” evaluează competenţele profesionale în conformitate cu Euroferenţialul I&D, ediţia a 2-a revăzută integral, lucrare realizată cu sprijinul Comisiei Europene în cadrul programului „Leonardo da Vinci”.
Sistemul unic de certificare a competenţelor infodocumentare cuprinde o listă de treizeci şi trei de domenii de competenţă repartizate în cinci grupe şi 20 de aptitudini:
Grupul I – Informare
Grupul T – Tehnologii
Grupul C – Comunicare
Grupul M – Management
Grupul S – Alte cunoştinţe
Fiecare domeniu de competenţă este completat cu compartimente adiacente şi analizat prin prisma celor patru nivele:
Nivelul 1 – Asistent în informare-documentare
Nivelul 2 – Tehnician în informare-documentare
Nivelul 3 – Manager în informare-documentare
Nivelul 4 – Expert în informare-documentare
Euroreferenţialul este structurat în două volume, care explică ce trebuie să cunoască şi ce trebuie să facă un specialist:
I – Competenţe şi aptitudini ale profesioniştilor europeni în informare-documentare
II – Niveluri de calificare a profesioniştilor europeni în informare-documentare
Dimensiunea prescriptivă a documentului rezolvă şi un şir de probleme ca:
fundamentarea cerinţelor faţă de personal;
alinierea competenţelor şi abilităţilor la rigorile standardizate;
elaborarea programelor de formare profesională;
determinarea necesarului de personal;
consonanţa rezultatelor cu misiunea şi viziunea instituţională (măsurarea activităţii);
definitivarea transferului de tehnologii (reguli, instrucţiuni, politici, strategii);
stimularea dialogului profesional;
anticiparea opţiunilor viitoare;
motivarea actorilor sociali să se implice în viaţa comunităţii infodocumentare;
recunoaşterea bibliotecilor ca poziţie cheie în societate.
Persistenţa informaţiilor şi declaraţiilor internaţionale ne oferă şanse, ne ilustrează pe deplin necesitatea de elaborare a instrumentelor naţionale. Premisele calităţii au impus Bibliotecii Municipale valorile de eficienţă şi echitate, care sunt realizate de capitalul uman. Anticiparea problemelor apărute astăzi este şi ea o competenţă profesională. Cu paşi modeşti am studiat practicile colegilor de peste hotare, ne-am implicat în proiecte, am stabilit priorităţile axate pe personal. Fiind o bibliotecă cu aplicarea unui management participativ am extins diversitatea documentelor de reglementare a activităţii, am racordat cele existente la necesităţile actuale. Aceste eforturi au fost canalizate spre atingerea calităţii totale prin realizarea obiectivelor strategice, spre asigurarea unor răspunsuri prompte, cît şi spre demonstrarea responsabilităţii şi integrităţii.
Personalul Bibliotecii Municipale este mereu în acţiune. Creativitatea şi originalitatea predomină în orice ipostază a activităţii: cercetare, expansivitate, învăţare. Conceptul Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” - biblioteca care învaţă se confirmă şi prin opţiunile de acces convenabil la educaţia pe parcusul vieţii. Tot mai inovative sunt orele de formare profesională prin care se accentuiază disponibilitatea, integritatea şi interactivitatea. Ritmul de producere a noilor informaţii profesionale este firesc. Ele se identifică din infrastructura subiectelor de instruire:
Brainstorming Servicii de referinţă – de ce? Cum?
Brainstorming Ce imagine avem? Ce imagine vrem?
Masă rotundă Componenta umană a imaginii bibliotecii
Duplex profesional Chişinău, Focşani, Cluj, Baia Mare, Târgu-Mureş: Parteneriate culturale şi profesionale, Educaţie pe parcursul intregii vieţi: Realităţi si Tendinţe, Profilul bibliotecarului: studii şi cercetări recente, Serviciile de informare pentru comunitate – privire comparativă, Sistemul de management al calităţii în bibliotecile publice, Utilizatorul serviciilor de bibliotecă – exigenţe contemporane etc.
15 iunie 2009 - Ziua europeană privind promovarea competenţelor profesioniştilor din informare-documentare: alcătuirea primei ediţii a Integramelor de la Hasdeu
Sărbătoarea bibliotecii şi bibliotecarilor – program complex de promovare a profesiei şi bibliotecii, care a cuprins: vizite circuit pentru utilizatori, lansări şi prezentări de care, discuţii şi dezbateri, implicarea voluntarilor, organizarea Decadei Oraşul meu etc.
Jocuri de creativitate ca o mai bună metodă de învăţare şi de distracţie.Impactul acţiunilor de instruire este evident şi sincronic – auditul activităţii, determinarea ariilor de îmbunătăţire, elaborarea unor noi produse. Astfel, ca rezultat al brainstormingului Servicii de referinţă – de ce? Cum? a fost elaborat proiectul Evidenţa referinţelor bibliografice ca parte componentă a Sistemului de Gestiune a Activităţii Bibliotecii Municipale. Acest produs a fost înregistrat şi biblioteca a obţinut Certificatul de înregistrare a obiectelor ocrotite de dreptul de autor şi drepturile conexe.
II. Imagine
Anul 2009 este Anul Imaginii Bibliotecii Publice în comunitate. Biblioteca Municipală a elaborat Planul de imagine, care conturează oportunităţile orientate spre promovarea serviciilor şi produselor informaţionale.
Planul exprimă esenţa gîndirii logice privind prezenţa bibliotecii în comunitate, asigurarea responsabilităţilor sociale, demonstrarea relevanţei, flexibilităţii şi disponibilităţii. Capitolele reflectă preocupările de imagine, formele, metodele de asigurare a progresului şi dezvoltării:
Instruirea personalului – acţiuni de instruire, suport conceptual (lucrări metodice, politici), suport educaţional (manuale), planuri.
Promovare. Forme şi metode – portofolii, expoziţii on-line, proiecte, materiale promoţionale.
Prezenţa Bibliotecii Municipale în comunitate – în comunitatea chişinăuiană, în comunitatea profesională (ABRM), comunicări, traduceri de manuale şi manifeste, prezenţa în mass-media (articole), prezenţa în spaţiul public profesional (articole şi comunicări profesionale).
Studierea comunităţii – efectuarea cercetărilor prin sondaje, observaţii şi analize.
Studii şi cercetări – cercetare biblioteconomică şi bibliografică, activitate editorială.
Mentenanţa spaţiilor – reparaţii, reorganizarea spaţiiilor, orientarea utilizatorilor.Sediul Central şi cele 31 de filiale au exploatat la maxim căile inovative de promovare. Merită atenţie următoarele:
Portofoliul Bibliotecii
Portofoliul Bibliotecarului
Portofoliul Utilizatorului
Programul Săptămîna Uşilor Deschis
Elaborarea instrumentelor manageriale: Manual de imagine vizuală, Manualul de brand, Planul de comunicare a Strategiei BM 2008 – 2017, Planul de Relaţii Publice 2010.Criza economică pe lîngă aspectele sale negative oferă şi şanse. Situaţia creată este un demers de îmbunătăţire şi de remediere a aspectelor mai puţin cercetate, dar necesare. A. Toffler afirma că Analfabetul de mîine nu va mai fi cel care nu ştie să citească, ci va fi cel care nu a învăţat cum să înveţe. Bibliotecarii învaţă şi utilizează toate mijloacele necesare dezvoltării personale şi instituţionale. Jos gîndirea leneşă! este un mandat validat pentru a ajunge la finalitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu