luni, 30 noiembrie 2009

EMINESCIANA- SUBLIME REVELAŢII ALE MISTERULUI ETERN

Elena VULPE,
director, Filiala “O. Ghibu”
Valorificarea operei eminesciene, a celui mai mare scriitor al naţiunii, este o responsabilitate şi o permanentă revenire a Filialei ”O. Ghibu” la Poetul care revendică peste secole un drept ce-i aparţine- Mitul Creaţiei. Sub auspiciile Cenaclului “M. Eminescu” inaugurat chiar din anul înfiinţării bibliotecii, în ziua de naştere a Luceafărilui, se desfăşoară sublime revelaţii ale misterului etern, Eminescu rămânând a fi un model al cugetării universale, o forţă neobişnuită de creaţie prin care ne apropriem de esenţa fiinţei şi libertăţii. Activităţile incluse în Eminesciana 2009 au avut scopul de actualizare a tezaurului eminescian, de facilitare a procesului de asimilare a bogăţiei culturale, de a percepe originalitatea textului eminescian şi de a-l apropia cât mai mult de cititorul contemporan. A câştuga dreptul de a-i fi moştenitori legitimi, Poetul trebuie pe deplin asumat de noi, pentru că a crede în Eminescu înseamnă a crede în virtuţile creatoare ale neamului, în sublima-i cântare vievidală ce ne-a lăsat-o drept moştenire , vastă şi profundă, Marele şi nefericitul Poet, înseamnă a conoaşte adecvatele interpretări exegetice care-i comentează traectoria ascensiunii sale peste nemărginirea timpului. Pentru a cunoaşte mai profund creaţia literară, publicistică şi filosofică a scriitorului Cenaclul “M. Eminescu” a organizat microsimpozionul Eminescu - paradigma aventurii omului în absolut la care a fost pus în dezbatere demersul exegetic al sinelui eminescian, cel care a încercat să transvalueze existenţa de model uman prin sacralizarea lumii şi idealizarea ei poetică, prin năzuinţa de a crea în orizontul terestru o nouă identitate prin iubire. Vorbitorii (I.Hadârcă, M. Cimpoi, A. Vartic, V. Beşleagă, M Vicol) au pus încă o dată în valoare nepreţuitul aport al poetului la afirmarea valorilor naţionale, a expresivităţii şi frumuseţii limbii romăne, la stabilirea normelor ei literare, propunănd spre studiu şi receptare articole, studii şi esuri monografice din cele peste 3000 publicate în paginile Timpului, îndeosebi cele despre Bucovina şi Basarabia. O altă acivitate cuprinsă de aceleasi fulguraţii intelectuale cu ajutorul cărora Eminescu a deschis orizonturi întrezărite doar de cei foarte rari şi de aceea greu accesibilie pentru toţi, a fost lansarea de carte, semnată de Andrei Vartic “Timpul lui Eminescu”, apărută la editura” Vicovia, Bacău, organizată cu prilegul aniversării - 120 ani de la nemurirea lui Eminescu. La manifestare au participat alături de elevi şi studenţi (LT M. Eliade”, UPS“I. Creangă”) scriitori, oameni de cultură, profesori, oaspeţi din România, care au venit de la comemorarea de pe Aleea Clasicilor pentru a-l omajia pe Marele Poet al neamului românesc. Volumul de eseuri prezentat de A. Vartic cuprinde în opiniile vorbitorilor I. Hadârcă, A. Ţurcanu, M. Vicol meditaţii asupra istoriei noastre, trecutului şi prezentului, în care Eminescu apare ca un scriitor atemporal, ce prin opera sa stăpăneşte şi azi universul filosofic, identitatea noastra etnică, culturală şi naţională. Iimpactul creatiei eminescene asupra generatiei actuale este perpetuu, trezind în inimile tinerilor aceiaşi admiraţie faţă de versul său inaripat, mesajul patriotic şi dragostea de neam. Andrei Vartic a ştiut să aducă in faţa generaţiei mileniului trei acea lumină proprie a Lucefărului (prin interpretări superbe, specifice unui mare actor şi regizor), care cu trecerea anilor devine şi mai plină de înţelesuri, atribuind lui Eminescu o existenţă tot aţât de impresionantă ca şi opera sa. Nu bănuiam atunci, că expunănd atât de durut şi înâlţător Poetul ce şi-a trăit scurta lui viaţă înt-o completâ renunţare şi uitare de sine, mistuit doar de lucrarea spiritului, A. Vartic se referea şi la biografia sa zbuciumată... Eminescu este o temă permanentă, ea constitue partea cea mai viabilă a culturii române şi universale. A-l cunoaşte pe Eminescu este un adevârat botez intelectual, o întâlnire-test, nu fiecăruia i se dă uşor acest examen fără o pregătire substanţială şi un colosal efort. Acesta a fost laitmotivul discuţiei asupra eseului lui Ion Hadârcă “Eminescu asumat” din cartea “Era barbară”, care a întrunit elevi de la LT Prometeu, Gh. Asachi, asistati de profesori, ce au ascultat cu profund interes recomandările unui scriitor avizat, mare cunoscător al operei eminesciene, prin revenirea la permanentul exerciţiu pe mine mie redă-mă. Participanţii au aflat informaţii inedite despre condiţia poetului-făuritor al istoriei, cum am putea cunoaşte mai bine opera Marelui scriitor, căci literatura naţională formează focarul spiritului naţional, ea arată niveliul vieţii publice spirituale. Autorul sugerează ca Eminescu să fie citit în permanenţă şi integral, căci mulţi critici literari, ca să se ilustreze pe sine, l-au jumulit şi penit de citate, înterpretând astfel subiectiv opera lui. A cunoaşte opera eminesciană este o datorie de onoare a fiecărui intelectual român şi nu numai - a menţionat I. Hadârcă. Poetul nu afost Vorbind despre formarea intelectuală şi individualitatea creaţiei eminesciene, acad. M. Cimpoi a insistat asupra faptului, că toţi trebuie să trecem proba Eminescu, care este o pasiune de care nu ne vindecăm niciodată. În opera lui palpită întregul lumii -În mine bate inima lumii . Eminescu este o temă eternă, plecăm din ea, ca să avem unde reveni mereu. Eminescu a manifestat o nepotolită sete de cunoaştere pentru a însuşi produsele gândirii în variate domenii de maifestare a spiritului. Lansarea de carte Scrisul ca o taină de N. Georgescu în expunerea lui I. Hadârcă a exprimăt aceleasi sentimente de admiraţie în faţa tensiunii spirituale cu care Marele Poet şi-a făcut pregătirea intelectuală şi şi-a lărgit orizontul cultural şi ştiinţific, a modernizat şi actualizat tehnica versificaţiei, a îmbogăţit plasticitatea, melodicitatea şi frumusetea limbii române. În acest context a fost prezentata cartea semnată de acelasi autor Cu Veronica prin infern. Cartea regăsirii şi întâlnirilor, prin care Eminescu a căutat femeia ideală, optând pentru întemeierea unui absolut axiologic cu ajutorul iubirii, al dragostei care să devină centrul, inima universului. Astfel, cum au constatat vorbitorii A. Cupcea–Josu, D. Mihail, V. Postolalachi, Eminescu vedea în dragoste desăvârşita sfinţenie, îndumnezeirea şi confiscarea de către cei doi contopiţi a totalităţii existenţei, divinitatea dinainte de creaţie. Membrii Cenaclului M.Eminescu constitut din tineri, adulţi şi oameni în etate, îndeosebi elevii şi studenţii de la diverse instituţii de învăţământ au pătruns în universul secret al acestei răscolitoare poveşti de iubire, descoperind din corespondenţa inedită dintre Mihai şi Veronica amănunte relevante din istoria pasiunii celor doi, care se iubeau cu intensitate, cu disperare, cu teamă, cu profunzime. Emoţionantele epistole au trezit în răndul publicului, indiferent de vârstă, o lectură imbătătoare, plină de parfumul unei lumi romantice, care păstrează o doză de seducţie şi o aură de mister. Rând pe rând, precum într-un scenariu, s-au citit scrisorile de iubire intre doi tineri de la sfârşitul secolului al XIX-lea precum o poveste mirifică ce constitue azi- etalonil naţional al cuplului romantic, nefericit şi tragic, demn de cel al marilor îndrăgostiţi din cultura universală. Întradevăr Eminescu e o probă de foc pe care n-o epuizăm niciodată. Ea se manifestă cu aceeaşi intensitate şi în arta plastică, aşa cum a demonstrat-o cunoscutul plastician M. Mireanu în vernisajul inspirat de Singurătate, Venere şi Madona, sau având ca Înger de pază acelaşi inepuizabil Dor de Eminescu in creaţiile sale de o rară sensibilitate şi viziune artistică. M. Mireanu a expus şi căteva Portrete Voievodale executate în ulei şi în tehnică mixtă: Icoana neamului, triptic cu referire la domnia lui Ştefan cel Mare, tripticul Epoca Fanarioţilor, Legendă s.a. Întălnirea cu Eminescu este o mare şansă şi pentru tinerii creatori. În cadrul vernisajului Eminescu în forme şi culori adolescentine o nouă generaţie de tineri iniţiaţi în artă şi-au demonstrat capacitătile interpretative şi adeziunea la valorile eminesciene ce le promovează prin vocaţie, artă şi creaţie de la Colegiile de artă plasică I. Vieru, A. Plămădeală, LT O. Ghibu. Cele mai frumoase pagini din creaţia eminesciană: Cărări de stea, Aud preludiu, Vis de iubire, Codri de aramă, Crăiasa din poveşti, O, rămâi, Luceafărul, Pădurea de argint, Teiul lui Eminescu, ş.a. au fost interpretate atăt de nuanţat prin prisma individualităţii şi a capacităţii de improvizaţie artistică a fiecărui participant , încât profesorii V. Cobzac, G Oprea, E. Sâtnic, G. Jalbă, au apreciat la justă valoare atăt tehnicile, policromia, căt şi motivele inspirate din opera unui geniu ce pătrunde nemărginirea peste secole. Toate motivele explarate de aceşti tineri creatori codrul, marea, luna, lacul, dealul,steua capătă în viziunea lor o particulară domnească demnitate aproare sacrală. Poetul- cel care afirma trăîesc în revelaţii a avut parte de spectacolul Eninescu- tatăl nostru din cuvinte, recitalul Tot mai citesc Maiastra-ţi carte prin care cititorul înzestrat cu aripi a fost purtat intr-un neo- orizont spiritual purificat la extrem de opera, creaţia şi personalitatea magului călător în stele prin ipostazele eului eminescian: demiurgică, socratică şi erotică. Recitalurile de poiezie şi căntec au evidenţiat talente interpretative ale tinerilor de la LT Prometeu, M. Eliade, O. Ghibu, Şcoala Polivalentă Profesională nr. 8 care au declamat şi intonat romanţe şi muzică pe versurile lui M. Eminescu. Muzica naturii şi melodicitatea fonemică exceptională care se revarsă în univers şi renaşte în absolutul iubirii prin versul eminescian a constituit pentru cei prezenţi un moment liturgic, o extincţie iniţiatică la puritatea zorilor ontice -prin chemarea la izvoare, conştiinţa armoniei lumii -prin duhul codrului de-aramă, sau pe rugul florilor de tei, care s-a revărsat rânduri-rânduri, troenind infiorate, sufletul celor prezenţi la manifestare. Impact. În cadrul cenaclului M. Eminescu au fost organizate 9 manifestări la care au participat 564 de persoane, care a oferit publicului o întâlnire cu opera unui mare spirit, prin intermediul căreia s-au descifrat mai lesne identitatea spirituală şi creatoare a unui mare geniu, care a înobilat şi imbrăcat în veşmânt de perenitate fiinţa neamului românesc. Fidela formei sale tradiţionale de interferenţă a artelor, activitatea cenaclului a facilitat şi stimulat generaţia mileniului trei de a descoperi prin ritualuri pregătitoare (prin lecturi, simpozioane, lansări şi prezentări de carte, vernisaje, spectacole muzicale şi recitaluri) sacralitatea unei opere neperitoare, care rămâne a fi un model exemplar al fiinţării absolute prin creaţie, deschizătoare de noi orizonturi vizionare. În ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm... la Filiala “O. Ghibu” Eminescu este mereu la timpul prezent înveşnicit de-a pururi şi de marama cu franjuri în relief ce imită silueta arborelui eminescian-efigiu zămislit de Aurel David. Noul an va începe cu marcarea celor 160 de ani de la naştera Marelui Eminescu. Să credem în steua călăuzitoare a magului călător peste secole. Numai astfel vom putea vorbi de ora de iubire, de un Eminescu asumat fiinţei noastre - o experienţă de geniu, un izvor nesecat din care să se înmiresmeze fiecare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu